”O veste bună de la FMI. Se pare că a fost bună discuţia pe care am avut-o cu domniile lor şi au revizuit previziunea de creştere economică a României de la 4,2% la 5,5%”, a declarat Tudose.
El a apreciat că este posibil ca revizuirea să fi fost provocată inclusiv de ”semnalul puternic” dar de misiunea comercială americană Trade Winds, în care 100 de companii din SUA vin în România pentru a face afaceri cu 50 de companii româneşti.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Perspectivele economiei spaniole sunt în prezent puternice”, afirmă Andrea Schaechter, şeful Misiunii FMI la Madrid.
“Cu toate acestea, tensiunile prelungite şi incertitudinile asociate crizei din Catalonia ar putea afecta încrederea şi deciziile privind investiţiile”, precizează Andrea Schaechter.
Conform celui mai recent raport de evaluare al FMI, sistemul bancar spaniol a devenit mai rezistent la crize, iar economia profită de pe urma reformelor structurale şi a tendinţelor moderate privind salarizarea, într-un context mondial destul de favorabil.
Potrivit raportului actualizat „Perspectiva Economică Mondială” („World Economic Outlook”), publicat luni, FMI susţine că Produsul Intern Brut (PIB) va creşte cu 3,5% în 2017 şi cu 3,6% în 2018, valori neschimbate faţă de cele din aprilie.
FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea economică a Statelor Unite la 2,1% pentru 2017 şi 2018, de la 2,3%, respectiv 2,5%, în urmă cu trei luni. FMI şi-a revizuit prognozele, bazate pe programul de politică monetară al administraţiei Trump care ar fi urmat să genereze o creştere a economiei Statelor Unite, din cauza faptului că nici un detaliu nu a fost încă făcut public.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În urmă cu zece ani, în iulie 2007, prima undă de şoc, a creditelor subprime, se făcea simţită pe pieţe, iar aceasta nu a întârziat să se propage în întreaga lume.
Acum, un deceniu mai târziu, după planurile de urgenţă, de salvare a băncilor şi după recesiuni, lucrurile stau în sfârşit mai bine. Creşterea zonei euro este pozitivă de 16 trimestre, iar în acest an, aceasta este aşteptată să se apropie de 2%.
Şi totuşi, mulţi europeni, şi în special francezi, nu au sentimentul că criza s-ar fi încheiat, scrie Le Monde. Şi totul din cauza şomajului încă ridicat, în special în rândul tinerilor. Dar şi din cauza sentimentului că, din 2008, ascensorul social nu mai funcţionează, sau funcţionează mai prost.
De-abia întoarsă pagina unei crize, că germenii uneia viitoare deja mijesc. Astfel, deriva creditelor subprime din 2007 a fost favorizată de politica dobânzilor scăzute introdusă anterior de banca centrală americană pentru a lupta împotriva exploziei bulei internetului, în 2001.
Comitetul Internaţional Monetar şi Financiar (IMFC), organismul director al FMI, şi-a repetat angajamentele anterioare privind cursurile de schimb valutar.
“Ne vom abţine de la devalorizări competitive şi nu vom viza cursurile de schimb în scopuri competitive”, a afirmat IMFC într-o declaraţie.
“Vom lucra împreuna pentru a reduce dezechilibrele globale excesive prin urmărirea politicilor adecvate. Lucrăm pentru a consolida contribuţia comertului la economiile noastre”, au adăugat aceştia.
Comunicatul a adoptat în mare măsură limba comercială dintr-o declaraţie a G20 emisă luna trecută în Baden Baden, Germania, unde Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat că angajamentul împotriva protecţionismului nu mai este relevant.
Articolul complet poate fi citit pe Ziarul Financiar.
Comitetul Internaţional Monetar şi Financiar (IMFC), organismul director al FMI, şi-a repetat angajamentele anterioare privind cursurile de schimb valutar.
“Ne vom abţine de la devalorizări competitive şi nu vom viza cursurile de schimb în scopuri competitive”, a afirmat IMFC într-o declaraţie.
“Vom lucra împreuna pentru a reduce dezechilibrele globale excesive prin urmărirea politicilor adecvate. Lucrăm pentru a consolida contribuţia comertului la economiile noastre”, au adăugat aceştia.
Comunicatul a adoptat în mare măsură limba comercială dintr-o declaraţie a G20 emisă luna trecută în Baden Baden, Germania, unde Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat că angajamentul împotriva protecţionismului nu mai este relevant.
Articolul complet poate fi citit pe Ziarul Financiar.
Reza Baqir (foto), şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din PIB anul acesta şi avertizează guvernanţii că dacă continuă să reducă taxele şi să crească salariile şi pensiile, conform planului de guvernare asumat înainte de alegeri, datoria publică se va adânci în următorii ani.
Şi acum îmi amintesc cum guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îl lua peste picior, în conferinţele de la Bucureşti, pe analistul de la Danske Bank, luând în discuţie cunoştinţele lui ca economist. Lars Christensen ajunsese un fel de duşman al poporului.
Economia duduia, consumul era pe val, creditele se dădeau pe bandă rulantă, salariile creşteau de la lună la lună, toată lumea vedea în faţa ochilor cel puţin o mie de euro net pe lună, bugetul era plin de bani după privatizarea BCR, numărul bugetarilor (plus 200.000) şi a salariilor celor plătiţi din buget creşteau “fără număr”, investiţiile statului erau în bunuri şi servicii şi mai puţin în infrastructură, iar la putere era premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu, având în spate guvernul PNL-UDMR-PSD.
Şi acum îmi amintesc de rapoartele firmelor de analiză şi cercetare de la Oxford Economics privind starea economiei româneşti de atunci (supraîncălzirea economiei şi deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent). Întrucât bugetul de stat avea bani, deficitul bugetar nu era pus sub observaţie.
Toată lumea era într-o stare de negare a analizelor, datelor macro în dinamica lor şi niciun analist sau analiză preventivă nu era luată în considerare: străinii, analiştii străini, nu vor ca România să se dezvolte, ca românii să o ducă mai bine, să aibă salarii mai mari, erau răspunsurile celor de la putere.
Cum stăm în prezent?
Nu avem o problemă externă de deficit de cont curent, cel puţin până acum (deficitul comercial este acoperit de plusul din servicii IT şi transport), dar avem o problemă legată de deficitul bugetar.
În primul rând, datoria publică este mult mai mare decât acum 10 ani (de la 10% din PIB la aproape 40% din PIB, preţul plătit în criză), iar deficitul bugetar nu mai este lăsat de izbelişte, ţinta fiind de 3% din PIB, nu cât iese ca acum un deceniu.