BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Inflaţia a explodat. Cât de mult vor creşte dobânzile la depozite şi la credite

    Rata anuală a inflaţiei a urcat deja în luna aprilie la 13,8%, pentru ca în luna mai să ajungă la 14,5%. Iar BNR a majorat puternic în luna mai prognoza pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior.

    În încercarea de a mai tempera explozia preţurilor, BNR a majorat de cinci ori dobânda-cheie în acest an, după alte două creşteri în 2021, la şedinţa de politică monetară din luna iulie mărind cadenţa şi urcând dobânda cu 1 punct procentual, de la 3,75% până la 4,75%.

    În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Şi poate afecta şi redresarea economiei.

    Creşterea dobânzilor, în contextul ascensiunii inflaţiei, determină în timp o încetinire a creditării şi antrenează şi creşterea numărului de clienţi cu dificultăţi la plata ratelor bancare şi, în consecinţă, majorarea ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans). După ce BNR a majorat dobânda-cheie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei de dinainte de luna mai 2019, a tot crescut, sărind peste 6,6%.

    Ca şi în celelalte crize economice, şi în noua criză, intensificată de creşterea inflaţiei şi de războiul de la graniţă, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă. În cei doi ani de pandemie rata NPL a rămas sub 4%. Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor şi manifestarea efectelor economice ale războiului de la graniţă, cu frânarea economiei, insolvenţe, falimente şi şomaj, putem vedea un avans al ratei NPL.

    „2022 este şi va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opţiune, pentru că trecem, de fapt, printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim şi modul în care ne raportăm la noi, la societate şi la drepturile şi libertăţile individuale pe care, până de curând, mulţi le credeau a fi o banalitate. Experienţa ne-a învăţat cât de important este să păstrăm contactul cu piaţa, să fim realişti, să ne calibrăm planurile şi să ne păstrăm atenţi la oportunităţi“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Toate statele europene se confruntă deja cu o degradare a principalilor lor indici macroeconomici, inflaţia fiind la un nivel record în UE, iar acest lucru îl vedem şi în România. Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă şi continuă a riscurilor, o flexibilitate mare şi o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe pieţe, susţine François Bloch, CEO al BRD-SocGen. „Nu cred că există temeri deosebite pentru România, pentru că sistemul bancar este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de BNR şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. La capitolul flexibilitate, voi adăuga o atenţie constantă acordată dificultăţilor clienţilor noştri, care ar putea fi provocate de actualul context macroeconomic caracterizat de o inflaţie ridicată şi de creşterea ratelor dobânzilor.“

    Anul 2022 este marcat de incertitudinea şi consecinţele generate de războiul din Ucraina, spune şi Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank. Totodată, contextul actual este marcat de inflaţia ridicată, ca fenomen global, ce atrage creşterea dobânzilor. „Provocarea noastră este una dublă, dată de atenţia cu care trebuie să administrăm riscurile specifice în acest nou context dificil, în timp ce trebuie să ne continuăm misiunea de a finanţa economia şi de a sprijini clienţii în dificultate“.

    După ce ultimii doi ani au fost caracterizaţi de un mediu volatil şi impredictibil, ne aflăm acum într-o nouă paradigmă, cu noi provocări ridicate de conflictul din Ucraina, de presiunile inflaţioniste, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi incertitudinile din domeniul energetic, adaugă Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    „Mizăm pe asigurarea optimă a resurselor din partea sistemului bancar, pentru a genera în continuare tracţiune în activitatea de creditare într-un ritm sustenabil. Prin finanţarea acordată, industria bancară este unul dintre principalele motoare de creştere economică“, spune şeful ARB.

    În tot acest context, în care preţurile energiei şi produselor alimentare prezintă o volatilitate ridicată, este posibil ca anumite segmente de populaţie să se confrunte cu unele dificultăţi, iar companiile să fie nevoite să îşi limiteze, în anumite măsuri, planurile de investiţii, este de părere Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank.

    BNR a atenţionat deja că în viitor este posibilă o înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, care poate să afecteze activitatea instituţiilor de credit.

    „În viitor, o posibilă înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite, determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, poate fi de natură să afecteze activitatea instituţiilor de credit şi prin prisma nevoii de alocare a resurselor disponibile către rezolvarea prin fluxuri operaţionale proprii a unor credite neperformante de volume semnificative. Eliberarea de capital disponibil, prin rezolvarea eficientă a problemei creditelor neperformante, are rolul de a susţine structura creditării şi contribuie la creşterea economică“, se arată în raportul BNR asupra stabilităţii financiare.

     

  • Marea Britanie îl sancţionează pe oligarhul rus Vladimir Potanin

    Marea Britanie a anunţat miercuri sancţiuni împotriva oligarhului Vladimir Potanin, cunoscut sub numele de “regele nichelului” din Rusia, descriindu-l ca fiind al doilea cel mai bogat om din Rusia, scrie Reuters.

    Potanin a fost inclus în cel mai recent val de 13 noi liste de sancţiuni, care includ şi alte personalităţi din lumea afacerilor, firme financiare şi alte entităţi.

    “Potanin continuă să acumuleze averi în timp ce susţine regimul lui Putin, achiziţionând Rosbank şi acţiuni la Tinkoff Bank în perioada de la invazia Rusiei în Ucraina”, se arată în comunicatul de presă al guvernului care însoţeşte anunţul.

    Potanin este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, deşi averea sa netă depinde în mare măsură de valoarea participaţiei sale de 36% la Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel rafinat.

    Pe lista de sancţiuni britanică se precizează că Potanin a fost inclus pentru că “a obţinut un beneficiu de la sau a sprijinit guvernul Rusiei prin deţinerea sau controlul Rosbank”. Rosbank îşi desfăşoară activitatea în sectorul serviciilor financiare din Rusia, care este un sector de importanţă strategică pentru guvernul rus”.

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Ar putea BNR să majoreze dobânda de referinţă într-o şedinţă de urgenţă? Ce spun analiştii financiari

    Do

    bânda de referinţă a Băncii Naţionale a României este în acest moment de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, dobânda de referinţă din Ungaria este aproape dublă: 7,25%.

    Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o şedinţă care a durat două zile. Este cea mai abruptă creştere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele şi a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referinţă şi a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu faţă de nivelul din România.

    România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referinţă) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, în Ungaria dobân­da de referinţă este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% şi în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale îşi întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea pieţelor, care sunt şansele ca şi Banca Naţională a României să surprindă piaţa şi să majoreze dobânda de referinţă înaintea şedinţei de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

    „Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puţin până la următoarea şedinţă şi probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    De asemenea, Florin Andrei, analist economic şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere că Banca Naţională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de şedinţa de politică monetară din 6 iulie.„Mă îndoiesc că banca naţională va face acest pas într-o şedinţă neanunţată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75.

    Piaţa este peste şi, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o şedinţa neaşteptată ar crea volatilitate“, argumentează Florin Andrei.

    De altfel, şi reacţia Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piaţă, a mai adăugat el. De asemenea, unii economişti sunt de părere că Fed a avut o reacţie exagerată prin creşterea abruptă a dobânzii-cheie, spune şi Adrian Codirlaşu.

    „Sunt şi păreri că Fed a reacţionat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflaţia în State a atins vârful. Inflaţia se învârte în jurul aceleiaşi valori şi apare ideea că se plafonează“, spune Codirlaşu.

    Cu o inflaţie de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Naţională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflaţia era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (Ă0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referinţă.

    Creşterea dobânzilor temperează consumul, scad unele preţuri deci, însă există şi reversul medaliei: creşterile prea bruşte de dobânzi pot bloca economia, de aici şi reticenţa multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creşterea inflaţiei mult peste aşteptări a determinat reacţii din partea tuturor băncilor centrale şi singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creşterea preţurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a actualizat ghidul pentru contribuabilii care obţin venituri din închirierea imobilelor şi a camerelor în scop turistic

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea si subînchirierea bunurilor mobile si imobile si din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinte proprietate personală” actualizat în anul 2022.

    Prezentul ghid, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este o actualizare a Ghidului fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.

    Prin prezentul ghid, ANAF oferă informaţii privind declararea şi taxarea veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice din România.

    Persoanele fizice care realizează venituri din aceste activităţi sunt obligate să depună Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), până la data de 25 mai.

    Ghidul actual reprezintă o actualizare a ghidului anterior şi a fost publicat în data de 17.05.2022

    În cuprinsul documentului se regăsesc următoarele informaţii:

    • Definirea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor
    • Inchirieri si subînchirieri de bunuri mobile şi/sau imobile din patrimoniul personal
    • Definirea veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţa proprietate personală
    • Cine datorează contribuţia pe de asigurări sociale de sănătate (CASS)
    • Depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit si contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice
    • Dreptul de a dispune asupra destinaţiei unei sume în cotă de până la 3,5% din impozit
    • Termenul de plată a impozitului pe venit si a contribuţiilor sociale
    • Modalităţi de plată a impozitului
    • TVA
    • Sancţiuni
    • Informaţii suplimentare
    • Legislaţia fiscală si materiale informative.

    Contribuabilii pot obţine informaţii detaliate şi telefonic, apelândServiciulcentral de asistenţă telefonică a contribuabililor – Call-center, lanumăruldetelefon 031.403.91.60.

    Totodată, pe canalul de Youtube ANAF – Agenţia NaţionalădeAdministrareFiscală, sunt disponibile materiale video referitoare la modalitateadecompletare a declaraţiei unice pentru persoanele fizicecarerealizeazăvenituri din chirii.

    Mai multe informaţii puteţi găsi AICI în ghidul oficial

     

     

  • Profil de investitor: Cum să faci profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung

    Investitorii mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre care cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. 

    Robert Spiridon, freelancer şi traducător, vorbeşte foarte bine, la 33 de ani, şi limbajul investiţiilor. Încă din timpul facultăţii, a început să investească cu bani împrumutaţi de la mama sa, iar acum are un portofoliu care se împarte deopotrivă între acţiuni, criptomonede şi mărfuri. Strategia sa? Profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung.

    „Cu 2.500 de euro luaţi împrumut de la mama mea, am deschis un cont la un broker străin, iar primele achiziţii au fost în materie de valută pe piaţa monetară internaţională – FX sau ForEx. Bineînţeles că i-am pierdut pe toţi în câteva luni de zile” – aşa a fost debutul lui Robert Spiridon în universul investiţiilor.

    În vârstă de 33 de ani, el a avut primul contact cu piaţa de capital în timpul facultăţii, după câteva cursuri introductorii despre Bloomberg Terminal, un sistem software care le oferă investitorilor acces la serviciile de date ale agenţiei de ştiri americane Bloomberg.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Robert Spiridon

    VÂRSTĂ: 33 de ani

    PROFESIE: Economist, freelancer

    OCUPAŢIE: În momentul de faţă, tată

    INVESTEŞTE: Part-time

    „Mi s-a părut foarte interesantă lumea investiţiilor şi faptul că toţi oamenii de afaceri prezentaţi în studiile de caz aveau în portofoliu şi instrumente financiare”, povesteşte el.

    Robert este prezent în piaţă part-time, dar nu exclude o activitate mai intensivă pe viitor. „Având în vedere riscul la care te expui când investeşti, pentru mine a fost tot timpul doar o metodă de venit part-time cu riscuri acceptabile în comparaţie cu venitul meu. Pe viitor, cine ştie?…”

    În momentul de faţă are o expunere mică pe piaţa de acţiuni după ce a lichidat deţinerile de pe Wall Street în decembrie anul trecut şi a investit banii într-un proiect personal. Mai are în portofoliu câteva acţiuni, criptomonede pe un alt cont şi aşteaptă oferte mai bune în piaţă.

    „Sper să pot cumpăra în revenirea economică. Crizele sunt momente oportune excelente de investit. Ascult mult, citesc mult în materie de analiză financiară, am fost pregătit pentru ultimele crize. În acelaşi timp, părerea mea este că trebuie să investeşti cât de cât etic. Am trecut prin criza de sănătate, acum prin conflictul dintre Rusia şi Ucraina, unii spun că suntem deja în al III-lea Război Mondial, dar în revenirea din aceste crize s-a făcut şi se poate face mult profit. Când preţurile sunt jos şi toţi se panichează, cumpăr la discount, aşa cum sunt multe companii acum, în plină criză logistică şi de materie primă”, spune investitorul.

    În 2011, Robert a absolvit cursurile Anglia Ruskin University (ARU), Cambridge, UK, specializarea Business Management. Din facultate a rămas pasionat de piaţa valutară (ForEx), unde s-a specializat pe short-term trading (tranzacţionare pe termen scurt: n.red). Profitul făcut din FX mărturiseşte că l-a direcţionat mereu către achiziţia de acţiuni, criptomonede, indici, mărfuri sau ETF-uri. 

    „Am căutat să îmi dezvolt o strategie pentru bugetul meu. Deocamdată aştept. Îmi pregătesc un cont de FX şi probabil în decurs de două luni voi începe să tranzacţionez din nou, investind ulterior profitul în piaţa de acţiuni. Sunt multe acţiuni la preţuri bune prin diferite sectoare”, adaugă el.

    După lichidările celor mai multor poziţii din decembrie anul trecut, investiţiile lui se ridică astăzi la aproape 5.000 de euro. Cele mai mari deţineri în acţiuni le are la producătorii de maşini electrice Tesla şi Rivian Automotive, cât şi la Ford Motor, cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa. De asemenea, are investiţii în aur şi argint (XAU şi XAG). Cum arată procesul lui decizional?

    „Mă uit la rezultatele financiare şi la anumiţi indicatori. Cel mai important este să fie la un preţ bun. Este bine să fii informat. Am cateva podcasturi pe care le ascult despre analiza financiară, citesc mult despre companii, mă uit la Bloomberg TV. Informaţia vine, cunoştinţa şi experienţa îţi dictează ce să faci cu ea.”

    Pe piaţa crypto spune că a investit în Decentraland, o companie care încearcă să dezvolte o reţea globală de utilizatori pentru a opera o lume virtuală, de tip metavers. În ce nu ar investi Robert?

    „În companii care profită în urma conflictelor armate. Nu cred că e bine să investeşti şi să profiţi după suferinţa provocată de produsele acestor companii.”

    Din 2013 încoace, este angajat la DMM Japan, o companie de comerţ electronic, internet şi alte câteva linii de business, printre care şi servicii de tranzacţionare Forex, iar din 2015 lucrează şi pentru platforma de tutorat Engoo China/Taiwan.

    În aceste locuri ţine cursuri de engleză-română. În trecut s-a mai aflat în poziţii de asistent de vânzări, manager de calitate, teacher support sau team leader, având de asemenea o serie de certificări de auditor ISO. Pe lângă locul de muncă, a explorat şi alte oportunităţi de investiţii, cum ar fi construcţiile, iar din august 2016 încoace este trader independent.

    „Am avut mult de învăţat din experienţa investiţiilor. Este foarte puţină birocraţie la deschiderea unui cont, îl poţi deschide chiar în aceeaşi zi, poţi începe cu puţini bani şi la un click distanţă, poţi avea levier mare. În acelaşi timp, toate lucrurile acestea care se fac atât de uşor pot fi foarte amăgitoare şi periculoase pentru un nou investitor”, afirmă el.

    Robert Spiridon consideră că este loc de dezvoltare pe piaţa locală şi spune că în România avem nevoie de educaţie financiară de pe băncile şcolii, pentru o înţelegere corectă a pieţei de capital şi de promovare a ecosistemului investiţiilor.

    Totodată, investitorul îşi doreşte „brokeri cu zero comisioane cum este Robin Hood în US” (comision zero înseamnă că niciun comision nu este aplicat de către broker la deschiderea sau închiderea unei poziţii însă, în practică, alte comisioane este posibil să fie aplicate, în funcţie de valorile mobiliare cumpărate sau vândute). Ce le transmite viitorilor investitori?

     

    „Să nu aibă o mentalitate de îmbogăţire rapidă, să nu aibă o mentalitate de jucător la casino sau păcănele, ci să investească cu riscuri acceptabile în raport cu veniturile lor. De asemenea, să gândească pe termen lung şi să investească prima oară în companiile de ale căror servicii se folosesc zilnic – curent electric, gaz, combustibil pentru maşini, mâncare, renovări ale casei şi altele.”

    Dicţionarul investitorului:

    Mărfurile (commodities) sunt componente esenţiale ale produselor fabricate, de obicei resurse naturale care pot fi procesate şi vândute. Lumea mărfurilor este largă şi variată. Exemple de mărfuri sunt aurul, argintul, platina, ţiţeiul Brent, cuprul, dar şi grâul, zahărul, gazul natural, aluminiul, nichelul, cărbunii şi altele. Se tranzacţionează în general la volume mari în mod electronic, dar nu sunt indicate investitorilor începători date fiind preţurile volatile. În schimb, o soluţie considerată mai puţin riscantă este investiţia în companii care fabrică mărfuri. Vânzarea şi cumpărarea de mărfuri se face de obicei prin contracte futures standardizate, ceea ce înseamnă că un investitor sau speculator nu trebuie să cumpere un baril de petrol şi să-l stocheze undeva.

     

  • Vivre Deco, pierderi nete de 85 mil. lei în 2021, de la un profit de 7,4 mil. lei în 2020. Venituri din exploatare de 250 mil. lei, în scădere cu 17%

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat pierderi nete de 84,8 milioane de lei în 2021, de la un profit net de 7,4 milioane de lei în anul precedent, potrivit raportului financiar anual publicat la BVB.

    Veniturile din exploatare ale companiei au ajuns anul trecut la 250 de milioane de lei, în scădere cu 16,7% faţă de 2020, iar EBITDA (câştiguri înainte de impozite, taxe, depreciere şi amortizare) a fost de minus 72,7 milioane de lei, de la un plus de 15,5 milioane de lei în 2020. Compania estimează că totalul veniturilor din exploatare va atinge 196,6 milioane de lei în 2022, în scădere cu aproximativ 20%

    „Grupul înregistrează o pierdere de 84,8 milioane lei pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2021, la această dată datoriile curente sunt mai mari decât activele curente cu 40,1 milioane lei si datoriile totale sunt mai mari decât activele totale cu 65,7 milioane lei”, se arată în raportul auditorului EY.

    Compania de consultanţă şi audit continuă prin a argumenta că, în condiţiile actuale, capacitatea Vivre a-şi continua activitatea depinde de abilitatea sa de a genera suficiente profituri viitoare, de negocierile cu noi potenţiali investitori pentru obţinere de fonduri şi de suportul continuu al acţionarilor şi creditorilor.

    „Managementul grupului nu ne-a putut furniza suficiente probe de audit privind estimările utilizate în proiecţiile de fluxuri de numerar pentru anul următor pentru a demonstra cum se acoperă necesarul de intrări de numerar în următoarele 12 luni. Aceste aspecte indică existenţa unor incertitudini semnificative care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea Grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat şi prin urmare, capacitatea sa de a-şi valorifica activele şi plăti datoriile în cursul normal al activităţii.”

    Având în vedere existenţa unor multiple incertitudini semnificative pentru determinarea continuităţii activităţii grupului, pe baza informaţiilor disponibile la data respectivului raport, EY scrie că nu a putut să determine în ce măsură este adecvată utilizarea principiului continuităţii în întocmirea situaţiilor financiare consolidate pentru anul 2021. Auditorul conchide prin a spune faptul că situaţiile financiare consolidat pentru anul trecut nu includ niciun fel de ajustare care ar putea rezulta din aceste incertitudini.

     

    Alte informaţii din raportul financiar al Vivre

     

    • La capitolul „active”, societatea a suferit un declin de 48,7% la 36,7 milioane de lei, înregistrând un minus de 65,6 milioane de lei în ceea ce priveşte capitalurile proprii, de la plus 19,1 milioane de lei în data de 31 decembrie 2020.

     

    • Datoriile pe termen scurt au coborât cu 16,6% la 77,4 milioane de lei. Totuşi, datoriile pe termen lung au crescut cu 208%, de la 16,8 milioane de lei la 51,7 milioane de lei.

     

    Printre măsurile luate de conducere şi acţionari în anul 2022 până în prezent se numără:

     

    • extinderea valabilităţii liniei de credit cu un plafon de 5 milioane EUR astfel: suma de 4 milioane EUR extinsa ca linie de credit până în septembrie 2022, urmând ca o nouă prelungire după aceasta dată să facă obiectul unei noi analize de către banca si conversia sumei de 1 milion de EUR în împrumut pe termen scurt cu termen de rambursare în baza unui acord de eşalonare până în martie 2023.

     

    • Neogen SA a investit in Vivre Deco S.A., conform hotărârii AGA din februarie 2022 suma de 1,500,000 euro (echivalent a 7.419.300 lei) prin emisiunea a 27.191 acţiuni, astfel capitalurile proprii au fost crescute cu: 271.910 lei aport la capitalul social şi 7.147.390 lei prima de emisiune.

     

    • Neogen SA a acordat in Aprilie 2022 un împrumut de 1 milion euro către Vivre Deco S.A., împrumutul are o dobândă de 9% pa, este scadent in 07.04.2023 si nu este garantat. Creditorul Neogen SA si-a rezervat dreptul, nu si obligaţia, conform voinţei sale unilaterale de conversie a împrumutului în acţiuni.

     

  • Cum a evoluat piaţa de capital locală în 2021 şi cum arată piaţa financiară globală în T1/2022. ASF: Contextul actual îndeamnă la precauţie şi la măsuri specifice

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat Raportul privind evoluţia pieţei de capital în anul 2021, analiză care surprinde însă şi aspecte de actualitate cu privire la modul în care au reacţionat pieţele de capital şi de mărfuri în contextul războiului din Ucraina.

    Conflictul armat din ţara vecină a alimentat interesul investitorilor pentru aur, acest activ fiind considerat o investiţie sigură în perioadele de incertitudine politică şi financiară. Astfel, de la începutul războiului, cotaţia aurului a înregistrat creşteri susţinute. La sfârşitul lunii martie a anului 2022, aurul se tranzacţiona la un preţ de 1.941,15 dolari pe uncie, cu 20% peste valoarea de la începutul pandemiei (martie 2020).

    În acelaşi context, preţul barilului de petrol a crescut în luna martie la nivelurile din 2014, tranzacţionându-se la data de 31.03.2022 cu 107.46 dolari/baril.

    Totodată, pe fondul războiului din Ucraina, cotaţiile pentru cele mai multe bănci şi instituţii financiare listate pe bursele europene au înregistrat scăderi care s-au apropiat de cele de la începutul pandemiei.  În raport cu sfârşitul anului 2021, în luna martie 2022 s-au înregistrat scăderi importante, remarcându-se bursele din Austria (-20,94%), Olanda (-11,77%) şi Belgia (-9,49%).

    Companiile din sectorul energetic au fost afectate de războiul din Ucraina, înregistrând scăderi comparabile cu cele de la începutul pandemiei. De asemenea, cotaţiile indicilor bursieri şi ale activelor tranzacţionate au cunoscut o volatilitate ridicată, pe fondul gradului mare de incertitudine determinat de contextul volatil geopolitic şi militar, transmite ASF.

    Ca urmare a aşteptărilor economice legate de efectele cauzate de criza sanitară actuală, contagiunea a scăzut semnificativ în primele două trimestre din 2021, dar a început să avanseze rapid în ultimele două trimestre ale anului 2021, ca urmare a tendinţei de creştere accelerată de pe cele mai multe pieţe de capital. Războiul din Ucraina a condus la o accelerare pronunţată a contagiunii între bursele europene în primul trimestru din 2022.

    „Contextul actual este unul care îndeamnă la precauţie şi la măsuri specifice ce vizează menţinerea unui echilibru al pieţei de capital, precum şi al sănătăţii economice a jucătorilor care activează în acest sector. Supravegherea prudenţială a entităţilor pieţei, a regulilor de diversificare şi de evaluare a portofoliilor fondurilor de investiţii şi a mecanismelor de administrare a riscului reprezintă priorităţi absolute pentru noi”, spune Nicu Marcu, Preşedintele ASF.

    Situaţia tensionată dintre Rusia şi Ucraina are un impact semnificativ şi asupra pieţelor mondiale de cereale şi de energie, ceea ce se va reflecta în creşterea preţurilor la alimente, cele mai afectate fiind ţările în curs de dezvoltare, dependente de importuri.

    În contextul întreruperii exporturilor din Ucraina şi Rusia din cauza războiului, la finalul lunii martie 2022, contractul de referinţă pentru grâu la bursa din Chicago (CBOT) s-a apreciat cu aproximativ 63% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, atingând maxime istorice.

    Şi cotaţiile la porumb s-au apreciat, ajungând la maximele ultimilor nouă ani. Rusia şi Ucraina deţin 30% din comerţul mondial cu grâu şi 20% din cel de porumb. În consecinţă, capacitatea ţărilor importatoare de cereale de a cumpăra grâu s-a redus.

    Creşteri pe aproape toate palierele pieţei de capital autohtone în anul 2021

    Anul trecut, indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut o evoluţie pozitivă. Indicele BET, de referinţă pentru piaţa locală de capital, care surprinde evoluţiile celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa reglementată a BVB, a avut o creştere de peste 33%, comparativ cu finalul anului 2020.

    Valoarea totală tranzacţionată pe Piaţa Reglementată şi SMT a atins nivelul de 21,63 miliarde lei în anul 2021, mai mult cu 16% comparativ cu anul precedent, în timp ce numărul de tranzacţii derulate la BVB a crescut cu 55%.

    Acţiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 57% din totalul valorii tranzacţionate la BVB până la 31 decembrie 2021. În trimestrul IV al anului trecut, valoarea tranzacţiilor cu titluri de stat a consemnat o evoluţie ascendentă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, înregistrând o creştere de 22%.

    La finalul anului 2021, capitalizarea bursieră de pe Piaţa Reglementată a atins nivelul de 229,08 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 48% comparativ cu 31 decembrie 2020.

    Numărul emitenţilor care au apelat la tranzacţionarea pe Sistemul multilateral de tranzacţionare administrat de BVB, fără aprobarea în prealabil de către A.S.F. a unui prospect, s-a ridicat la 20.

    Totodată, pe parcursul anului 2021, valoarea totală a ofertelor publice de vânzare primare a fost în cuantum de aproximativ 210 milioane lei. Pentru 10 dintre emisiuni, acţionarii au aprobat şi tranzacţionarea drepturilor de preferinţă, iar, în cazul unui emitent, acţionarii au aprobat şi tranzacţionarea drepturilor de alocare.

    „Faptul că tot mai multe companii se orientează spre piaţa de capital este un semn că ne aflăm pe drumul cel bun. Vedem companii din domenii de activitate diverse, volume de tranzacţionare în creştere şi fundamente sănătoase, ceea ce înseamnă că piaţa de capital începe să devină o opţiune pentru finanţarea dezvoltării companiilor. Asistăm la o inversare de trend evidentă: dacă până recent bursa era în căutare de noi emitenţi, astăzi, emitenţii vin în număr tot mai mare către bursă”, adaugă Nicu Marcu.

    În cursul anului 2021, au fost autorizate 28 de fonduri de investiţii alternative, reprezentând atât entităţi nou înfiinţate, cât şi entităţi care au avut obligaţia de a se alinia la prevederile legislaţiei F.I.A.

    De asemenea, tot în cursul anului 2021, au fost înregistrate şi două noi entităţi în calitate de administratori de fonduri de investiţii alternative, societăţi care şi-au exprimat intenţia de a înfiinţa fonduri de investiţii alternative, din categoria celor de private equity şi venture capital.

    Activele OPC, aproape de 50 miliarde de lei

    Cei mai activi intermediari pe BVB (piaţa reglementată şi SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 24,07 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF-uri şi instituţiile de credit) au realizat aproximativ 92% din valoarea totală intermediată, în timp ce intermediarii autorizaţi în alte state membre UE, care au efectuat tranzacţii pe pieţele la vedere, au cumulat o cotă de piaţă de 7,8%.

    La finalul lunii decembrie 2021, îşi desfăşurau activitatea în România un număr de 18 societăţi de administrare a investiţiilor (SAI), 82 de fonduri deschise de investiţii (FDI), 25 de fonduri închise de investiţii (FÎI), 5 societăţi de investiţii financiare (SIF), Fondul Proprietatea (FP)  şi 4 depozitari.

    Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) a fost de 49,98 miliarde lei la data de 31 decembrie 2021, în creştere cu circa 21% comparativ cu anul anterior. O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, la finalul anului 2021, activele totale ale SIF-urilor s-au majorat cu 21% faţă de finele lunii decembrie 2020, iar FP a înregistrat cea mai semnificativă creştere a activului total (33%) faţă de finalul anului 2020.

    Activele nete cumulate ale SIF-urilor au înregistrat o creştere de aproximativ 19%, la sfârşitul lunii decembrie a anului 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe ansamblul pieţei, structura consolidată a investiţiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indică o preferinţă pentru acţiuni, a căror valoare totală era de circa 26,5 miliarde lei, atingând o pondere de circa 53% din activul cumulat al OPC.

    Investiţiile în instrumente financiare cu venit fix la nivelul întregii pieţe erau în valoare de 20 de miliarde de lei şi reprezentau aproximativ 40% din activul total al OPC. La 31 decembrie 2021 comparativ cu finalul anului 2020, a fost constatată o majorare a investiţiilor efectuate în acţiuni (35%), titluri OPCVM/AOPC (37%), obligaţiuni (4%) şi depozite şi disponibilităţi (15%), concomitent cu o reducere cu circa 10% a plasamentelor în titluri de stat.

  • Ce este infidelitatea financiară şi cum poate fi evitată. Aceasta ar putea fi un indicator pentru cât de lungă va fi relaţia. Voi v-aţi pus aceste întrebări?

    Când vine vorba de bani, cuplurile se confruntă cu cel puţin o întrebare importantă: bugete comune, separate sau ambele?

    Un studiu citat de CNBC şi de alte publicaţii americane arată că este mai probabil ca cei care îşi ţin banii împreună să aibă o relaţie de lungă durată. Cercetarea s-a concentrat pe conturile bancare şi pe averea lichidă ale participanţilor la studiu. 

     

    „Am observat că despărţirea este mai puţin probabilă pentru acele cupluri care îşi unesc finanţele”, a spus Emily Garbinsky, profesor asociat de marketing şi management al comunicării la Universitatea Cornell, unul dintre autorii studiului. 

     

    În susţinerea acestei idei vine şi un sondaj realizat de platforma CreditCards.com din care reiese că aproximativ 43% dintre cuplurile care sunt căsătorite, într-un parteneriat civil sau trăind împreună au active comune. Este cel mai probabil să aibă active comune cei din generaţia Baby Boomers (49%), urmaţi de Generaţia X (48%), versus milenialii, pentru care procentul este de doar 31%. 

     

    Cercetătorii s-au uitat şi la discuţiile online dintre cei care gestionează banii pe platforme precum Quora şi Reddit. Cei care îşi combină averile se referă la „banii noştri”, în timp ce aceia care îşi ţin banii separat folosesc formularea „banii mei”. „Aceste simple formulări reiterează ideea de a fi sau nu într-o echipă”, a mai spus Garbinsky. Aceste descoperiri coincid cu alte cercetări derulate de Garbinsky, din care reiese că multe cupluri evită să discute despre bani. „Cuplurile recunosc că nu le place să discute despre finanţe cu partenerul lor. Anticipează conflictul. Cred că dacă vor discuta despre bani cu partenerul lor vor ajunge să se certe în legătură cu aceştia.”

     

    Totuşi, din această cercetare reiese că este bine să comunici. Este mai probabil ca acele cupluri care discută deschis despre bani să fie pe aceeaşi lungime de undă şi să reuşească să îşi atingă obiectivele financiare. Cei care au astfel de discuţii reuşesc, de asemenea, să îşi administreze mai bine datoriile decât cei care le ţin separate de cuplu. „Per ansamblu, ceea ce vedem este că acele cupluri care ajung să vorbească despre banii lor ajung la un fel de consens, ceea ce îi face să simtă că sunt în aceeaşi echipă. Să simţi că eşti în aceeaşi echipă cu partenerul tău duce la următorul nivel satisfacţia în relaţie”, a adăugat Garbinsky.

     

    Este foarte posibil, de asemenea, ca acele cupluri care sunt deschise să discute despre bani să evite ceea ce se numeşte „infidelitate financiară” sau ascunderea de tranzacţii sau informaţii faţă de partenerii lor. Bărbaţii se fac cel mai des vinovaţi de astfel de acţiuni, potrivit CNBC.