BusinessMagazin

Tag: farma

  • Ce vrea de la România CEO-ul celei de-a cincea companii din farma la nivel mondial

    Şapte minute. Atât a durat fiecare din interviurile – ce se pot număra pe degetele unei singure mâini – cu şeful cel mare al AstraZeneca. Nici prezentarea de la întâlnirea informală cu ziariştii n-a durat mult, totul desfăşurându-se contra cronometru. În prima parte a dimineţii David Brennan se întâlnise şi cu ministrul sănătăţii, Ritli Ladislau. A fost prima vizită în România a CEO-ului grupului farmaceutic, programată în contextul în care ţara capătă mai multă greutate în ochii companiei. Cu rate de creştere a afacerilor de câte două cifre în plină criză, în condiţiile în care la nivel mondial vânzările s-au menţinut la acelaşi nivel, sectorul farmaceutic din România a intrat brusc în atenţia AstraZeneca, una dintre cele mai mari companii din domeniu la nivel mondial. Grupul a avut anul trecut afaceri de 33 de miliarde de dolari, fiind prezentă în 100 de ţări şi având 61.000 de angajaţi în lume.

    “Creşterea vânzărilor din România, de 36%, este printre cele mai bune; la nivel mondial veniturile anului trecut au stagnat”, spune Brennan, care are 58 de ani, o experienţă de peste 35 de ani în industria farma şi de la începutul lui 2006 a fost numit CEO al companiei la nivel global. Vizita în România, programată între şedinţele de la Londra şi un alt zbor către Polonia, intervine în contextul în care vânzările filialei româneşti au ajuns la 119 milioane de dolari, conform informaţiilor de pe site-ul companiei. Mai mult, filiala nu numai că nu şi-a restructurat personalul pe parcursul ultimilor ani – o situaţie des întâlnită în alte companii, pe fondul reducerii de costuri – ci şi-a dublat numărul de angajaţi, care au ajuns la 300. Mai mult, aşteptările companiei, deşi nedeclarate în mod clar, sunt de creştere. “Nevoia neacoperită de sănătate în România este foarte mare, fie că măsurăm această nevoie după mortalitate, rate de tratament sau alţi indicatori”, spune Radu Răşinar, preşedinte al filialei locale din 2009. Acest lucru este dublat de faptul că importurile de medicamente câştigă tot mai mult teren, crescând la 86% în 2010 faţă de 76% în 2006. Drept este însă că faţă de alte pieţe, România pare doar o firimitură, mai cu seamă că bazele de creştere sunt mai mici, completează reprezentanţii firmei. Pe de altă parte, David Brennan spune că “nu există pieţe mici sau medicamente mici şi reprezint compania ori de câte ori e posibil”, făcând referire chiar la agenda încărcată din timpul vizitei la Bucureşti.

    În portofoliul companiei se află produse ca Crestor (pentru tratarea colesterolului) sau Seroquel (pentru tratarea schizofreniei), ambele având vânzări anuale de circa 5 mld. dolari la nivel mondial.
    Fără a face paşi dramatici – nici local, nici la nivel mondial – compania lucrează acum la reglaje de fineţe. De fapt, punctează Brennan, compania nu a făcut schimbări drastice în strategie din momentul declanşării recesiunii. “După căderea Lehman Brothers am construit un plan pentru anul următor pe care l-am prezentat boardului”, povesteşte CEO-ul companiei, care îşi aminteşte că vedea pieţele financiare contractându-se, dar nu ştia la ce să se aştepte. La începutul lui 2009, industria farmaceutică a intrat într-un proces de consolidare prin preluări şi achiziţii la nivel mondial, fiind cheltuiţi între 150 şi 175 de miliarde de dolari. “Ne-am întrebat dacă e cazul să luăm în considerare şi noi variante de fuziuni sau achiziţii şi am hotărât totuşi să nu ne schimbăm strategia”, afirmă Brennan.

  • Producătorii locali de medicamente: Criza de lichidităţi şi clawback-ul subminează competitivitatea industriei

    Potrivit APMGR, în ultimii cinci ani, au dispărut din practica terpeutică peste 1.500 de produse medicamentoase, majoritatea fiind suspendate din fabricaţie de producătorii autohtoni, confruntaţi cu riscul major imediat de a elimina alte 200 de produse din portofoliu. “Prin politica de preţuri practicată, întârzierile la plata medicamentelor decontate şi, mai recent, prin iniţierea aplicării unei versiuni de claw-back absolut distructive pentru agenţii economici români, numai în intervalul 2009 – 2010, volumele de medicamente fabricate şi comercializate în România au scăzut cu 15%”, se arată în comunicatul remis BUSINESS Magazin.

    Valoarea importurilor a crescut de la 76% în 2006 la 86% în 2010, fapt ce reflectă lipsa preocupării autorităţilor de a crea o strategie clară, coerentă, de atragere de investiţii în domeniul medicamentului precum şi erorile instituţionale în menţinerea competitivităţii medicamentului fabricat în România.

    “Cu toate implicaţiile nefaste asupra intereselor economiei naţionale şi beneficiilor sociale: formarea PIB, angajarea forţei de muncă înalt calificate, implementarea planurilor investiţionale în capacităţile locale de producţie a medicamentelor, echilibrarea balanţei comerciale externe şi creşterea accesului pacienţilor la tratament”, spune Dragoş Damian, preşedintele APMGR şi CEO al producătorului de medicamente Terapia-Ranbaxy.

  • Noul virus în farma: clawback-ul

    “Suntem gata să scriem un cec, dar nu suntem gata să scriem un cec în alb”, spunea săptămâna trecută şeful GlaxoSmithKline, Pascal Prigent, cu prilejul unei conferinţe de presă ca urmare a introducerii noii taxe. Sistemul clawback funcţionează deja în cele mai multe state din Europa, însă modelul românesc aduce unele diferenţe considerate “inaplicabile” de către companii. Clawback-ul este în esenţă un procent agreat din creşterea anuală a fiecărui producător de medicamente peste o anumită limită tocmai pentru a evita consumul excesiv de doctorii. E logic că limita impusă nu poate fi mai mică decât consumul istoric real şi, în plus, diferenţa nu e suportată în totalitate de producători nicăieri, iar contribuţia lor e în cele mai multe cazuri plafonată la o sumă maximă. Ordonanţa emisă de Guvern prevede tocmai neregulile de mai sus în ciuda consumului per capita la cel mai redus nivel din Europa, de patru ori sub media europeană. “Simularea pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde de lei”, declară Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Oficialii ARPIM susţin că taxa pe care o vor plăti va include şi venituri pe care nu le-au realizat, pentru că se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 lei – “lucru imposibil de susţinut”.

    Contextul în care Guvernul decide implementarea taxei îi găseşte pe producători fără bani lichizi, dat fiind că termenele de plată au ajuns în prezent chiar şi la 300-360 de zile. “Medicamentele sunt plătite din rectificare în rectificare, vorbim de arierate de miliarde ca de mărunţiş, banii sunt cheltuiţi pe medicamente tot mai scumpe fără efecte vizibile asupra stării de sănătate”, spune şi Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. El anticipează creşterea numărului de insolvenţe pentru operatori şi deplânge lipsa unui plan concertat de sustenabilizare a sistemului sanitar şi a dialogului cu investitorii industriali români. Datele APMGR indică faptul că producătorii de medicamente din România au investit peste două miliarde de euro până în prezent, menţin peste 10.000 de locuri de muncă calificate şi contribuie la exporturi cu circa o sută de milioane de euro anual. Potrivit şefului genericelor, măsura este discriminatorie pentru că nu se adresează tuturor prestatorilor de servicii medicale şi, apoi, pentru că ia în calcul agenţii economici români – “deja suprafiscalizaţi”. “Clawbackul demonetizează operatorii locali, loveşte nedrept în producătorii de medicamente generice, creşte costurile de exploatare şi agravează riscul operaţional”, susţine Damian. După anunţarea taxei, companiile farmaceutice membre ale Camerei de Comerţ Româno-Americane, precum Pfizer, Merck Sharp & Dohme şi Eli Lilly, au anunţat limitarea dezvoltării investiţiilor în domeniul farmaceutic în viitor. “În acest moment nu cred că există vreun guvern în Europa sau chiar în lume care să ignore nevoia de predictibilitate pentru atragerea de investiţii noi sau dezvoltarea celor existente”, declară Alexandra Gătej, preşedintele AmCham România.

  • Vânzările Roche la nivel mondial cresc cu 2%

    “Lansarea cu succes în Statele Unite a celui mai nou medicament destinat tratamentului melanomului şi a testului specific de diagnostic au întărit poziţia de lider în domeniul medicinei personalizate. Rezultatele bune înregistrate deja în acest an, în şapte studii clinice cu noi molecule, ne confirmă estimările privind creşterea companiei în viitor”, a declarat Severin Schwan, CEO al Grupului Roche.

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Grupului Roche au crescut cu 1% în primele nouă luni ale anului, excluzând Tamiflu, la 24,4 miliarde de franci elveţieni. Vânzările Diviziei de Diagnostice au continuat să crească peste media pieţei globale de diagnostice in vitro, înregistrând un avans de 6% la o rată de schimb constantă, până la 7,1 miliarde de franci elveţieni.

  • Lideri cu efecte adverse

    Liderul pieţei farmaceutice din România, grupul Sanofi-Aventis Zentiva, a rămas săptămâna trecută fără Dan Ivan, aflat de şapte ani la cârma producătorului de medicamente. Plecarea din fruntea companiei cu venituri de 200 de milioane de euro în 2010 are loc în condiţiile unei creşteri cu aproape 60% a cifrei de afaceri peste nivelul din anul precedent. Întrebat despre planurile sale de viitor, Dan Ivan spunea, în urmă cu un an, în catalogul 100 Cei Mai Admiraţi CEO din România, că “se vede consultant în zona farmaceutică, însă nu se gândeşte să ocupe vreo funcţie publică în sistemul sanitar”.

    Peisajul executivilor din farma a adus o sumedenie de nume noi în ultimele douăsprezece luni. Unii CEO au fost relocaţi în alte ţări, în timp ce alţii au decis să părăsească definitiv compania. “Există o presiune enormă de a da rezultate, iar cei din sediul central nu înţeleg încetinirea pieţei”, spune Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia-Ranbaxy. Piaţa farmaceutică avea un ritm de creştere de două cifre anual în urmă cu câţiva ani, însă aceasta s-a temperat la o singură cifră în 2011. După primele şase luni piaţa a urcat în valoare cu 3,63% faţă de perioada similară a anului trecut, dar a scăzut din punct de vedere cantitativ cu 4,64%. Totodată, consumul de medicamente per capita, situat la cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, e considerat un motor de creştere pentru industrie, iar plusul atât de lent este privit de către multinaţionale drept inacceptabil şi cade de multe ori în sarcina managerului. “Le-am făcut de curând un synopsis şefilor mei ca să înţeleagă ce s-a întâmplat pe piaţa românească în perioada 2005-2008”, explică Damian, menţionând câteva din schimbările din cei patru ani: modificarea de patru ori a modului de prescripţie, lipsa continuă de finanţare a sistemului sanitar de către stat, taxarea suplimentară aplicată producătorilor. Pe scurt, suprareglementarea a făcut ca mediul în care activează companiile farmaceutice să devină extrem de impredictibil. După cum spune şeful Terapia, prognozele se fac cu dificultate chiar pe termen de trei luni şi, de multe ori, chiar şi acelea sunt date peste cap de evenimente neanunţate, iar un manager îşi pierde astfel rapid credibilitatea. Problemele de finanţare şi întârzierile decontărilor de către stat, traduse prin termene de plată de 300 de zile pentru medicamentele compensate, sau schimbările anuale de miniştri sunt dificil de explicat acţionarilor. La decredibilizarea executivilor locali au contribuit şi falimentele distribuitorilor din ultima perioadă, când Relad şi Montero, companii cu rulaje de sute de milioane de euro anual, şi-au declarat insolvenţa. Lanţurile de distribuţie sunt intermediari între farmacii şi producători în circuitul banilor din industrie.

    “Deşi e înlocuit de regulă cu un executiv cu experienţă în pieţe similare, plecarea unui CEO este un şoc şi pentru echipă, care nu acceptă aşa uşor un nou lider şi determină chiar conflicte interne”, mai spune Dragoş Damian. Nume noi vor apărea şi în perioada următoare în fruntea companiilor din farma, însă înlocuirea liderilor nu va produce creşterile mult râvnite ale businessurilor, câtă vreme tabloul legislativ rămâne la fel de imprevizibil. Sau, după cum rezumă şeful Terapia, “după ce Nokia a plecat de la Jucu, statul român ar trebui să aibă grijă nu doar de atragerea de investitori, ci mai ales de păstrarea lor în România”.

  • Cum îşi promovează reprezentanţii medicali doctoriile

    Nicolae Iordache Iordache a fost reprezentant medical până în 2000, urmând să ajungă cinci ani mai târziu în fruntea unei companii farmaceutice. Timp de trei ani a fost country manager la Gedeon Richter, dar a trecut de partea consultanţilor în 2008, după ce i s-a oferit ocazia de a face un studiu pentru vechiul angajator, de data asta pe cont propriu. Mai exact, Iordache se ocupă de trainingul angajaţilor din farma, un domeniu în care oamenii vând medicamente, iar regulile după care se ghidează nu sunt chiar aceleaşi cu cele ale oamenilor din vânzări. Asta pentru că produsele de care se ocupă au de-a face cu sănătatea, iar etica joacă un rol important în activitatea de zi cu zi. Sau cel puţin aşa ar trebui să se întâmple.

    “Cei 4.000-5.000 de reprezentanţi medicali sunt foarte importanţi în activităţile de marketing ale companiilor farmaceutice”, spune Iordache. Realitatea din teren arată că medicii au prea puţin timp să caute pe internet sau să investească în dezvoltare, de aceea rolul reprezentanţilor contează tot mai mult. În cazul firmelor de doctorii generice, deci când se promovează un medicament existent în piaţă de ani buni, valoarea ştiinţifică pe care o aduce reprezentantul în dialogul cu medicul e redusă. De aceea, e mai bine ca aptitudinile de vânzător să primeze în faţa cunoştinţelor medicale, pentru a-l convinge să prescrie medicamentul de aceeaşi eficienţă terapeutică, dar mai ieftin. De cealaltă parte, în cazul doctoriilor inovative dialogul este mai sofisticat. Vorbind despre cele mai noi inovaţii ale ştiinţei este nevoie de o abilitate de a înţelege fenomene şi procese mai complexe, cu atât mai mult cu cât pentru anumite specialităţi există doar câţiva medici în întreaga ţară.

    “Trebuie să le placă oamenii, să nu fie supăraţi că sunt respinşi, să stăpânească arta dialogului. Etica e foarte importantă, dacă vrei mai târziu să dormi liniştit”, explică Iordache. Iar exemplul său e simplu: dacă forţezi pe cineva să ia o decizie greşită, mâine poţi fi chiar tu în pielea pacientului supus unor decizii neetice: “Poţi să prescrii medicamente scumpe, deşi există aceleaşi substanţe la preţuri mai mici, dar astfel de lucruri sunt încurajate de însuşi sistemul de compensare”. Dacă ministerul plătea până mai ieri preţul de raft şi nu substanţa de referinţă, fireşte că nu se încuraja nicidecum o cheltuială mai mică. Cu toate acestea, deşi pe unele liste s-a instituit deja compensarea celui mai ieftin medicament, mulţi pacienţi se trezesc pe reţete cu doctorii mai scumpe pentru care trebuie să plătească diferenţa din buzunar. Iordache spune că firma nu trebuie să aibă mai multă responsabilitate decât medicul care acceptă un asemenea compromis pe seama buzunarului pacientului. În tot acest joc bolnavul este o persoană neinformată şi, nefiind pregătit, nu ştie să ceară alternativa mai ieftină. Mai ales că şi farmacişii oferă spre vânzare medicamentele companiilor care îi vizitează cel mai adesea.

    Cel mai recent scandal a avut loc tocmai în luna aprilie, când compania Johnson & Johnson a plătit o amendă de 70 de milioane de dolari în Statele Unite ale Americii. Angajaţi ai J&J ar fi mituit medici din sistemul public şi farmacişti pentru a prescrie produse pe care compania le promova în mod activ. Angajaţii ar fi lucrat cu distribuitori locali pentru a livra cash medicilor angajaţi în sistemul public care comandau medicamente J&J pentru pacienţi. Compania farmaceutică românească ar fi asigurat şi călătorii pentru anumiţi medici care au fost de acord să prescrie produse J&J. Din 2000 până în 2007 J&J ar fi câştigat un profit de 3,5 milioane de dolari din vânzările obţinute în acest fel. Angajaţii companiei sau distribuitorii ar fi livrat către doctori bani gheaţă în valoare de 3-5% din costul medicamentelor prescrise.

  • Modelul romanesc din sanatate – bani putini, medicamente scumpe

    “Acest fenomen s-a inscris intr-un trend mai larg al ultimilor
    ani, in care piata de generice a coborat ca pondere in volumul
    total de medicamente de la 73%, la 62% in 2011. O corectie de peste
    11% in minus! Acest lucru atesta indubitabil ca autoritatile nu
    sunt preocupate sa creeze o cultura a consumului de medicamente
    generice prin reglementari adecvate. La nivelul intregii piete,
    acelasi prim trimestru din 2011 arata o diminuare ingrijoratoare in
    unitati, de -7,1%, si in zile de tratament, -7,9%, de unde tragem
    concluzia ca nu toti pacientii au reusit sa isi mentina nivelul
    anterior de tratament”, se arata in comunicatul asociatiei, remis
    BUSINESS Magazin

    “Este o stare de fapt care se suprapune peste una dintre cele
    mai scazute medii din UE a consumului de medicamente pe cap de
    locuitor, respectiv putin peste 70 eur si o consecinta directa a
    suprareglementarii si suprafiscalizarii, a subfinantarii cronice
    din domeniul sanatatii in ansamblul sau, cu efecte negative
    importante in planul sanatatii personale si a accesului la
    tratament al romanilor”, afirma Dragos Damian, presedintele
    APMRG.

    “Dincolo de situatia dramatica din industria farmaceutica,
    atragem atentia asupra unei alte probleme majore a cetatenilor
    Romaniei, privind ingrijirea sanatatii: accesul tot mai redus la
    servicii medicale. Daca exista limitari in privinta
    accesibilitatii, inclusiv printre pacientii din cele mai dezvoltate
    localitati ale tarii, in zona rurala si a oraselor mici situatia
    este de-a dreptul tragica la acest capitol”, mai spune presedintele
    APMGR.

    In prezent, asociatia numara 11 membri, care, cumulat, dau de
    lucru unui numar de peste 5.000 de angajati, si au in plan
    investitii de peste 100 milioane lei in 2011 peste cele aproximativ
    doua miliarde de euro deja investite.

  • J&J, acuzata de mituirea unor medici inclusiv romani, accepta o amenda de 70 de milioane de dolari

    J&J a acceptat o reglementare amiabila cu Comisia pentru
    operatiuni bursiere (SEC), platind peste 48,6 milioane de dolari,
    carora li se adauga o amenda de 21,4 milioane de dolari pentru
    reglementarea unei plangeri penale anuntate in paralel. Intr-un
    comunicat publicat vineri de Departamentul Justitiei, SEC arata ca
    J&J est acuzata de incalcarea legii privind coruptia in
    strainatate (Foreign Corrupt Practices Act) platind mita unor
    medici din mai multe tari europene si comisioane ascunse in Irak
    pentru obtinerea unor contracte ilegale. Potrivit SEC, o filiala a
    grupului a platit cel putin din 1998 comisioane ascunse unor medici
    greci pentru a alege implanturile chirurgicale ale J&J, unor
    medici si administratori de spitale din Polonia, care au acordat
    contracte grupului si unor medici romani care au prescris produse
    J&J.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile, preturile si promovarea medicamentelor, analizate de Concurenta

    De asemenea, raportul cuprinde analize comparative ale
    preturilor medicamentelor din Romania si mai multe state europene,
    precum si recomandari in ceea ce priveste promovarea in domeniul
    farmaceutic. “Desi pe piata romaneasca activeaza un numar important
    de actori, tendinta acestei piete in ultimii ani a fost una de
    concentrare, primele 20 de companii controland aproximativ 78% din
    piata. Aceasta concentrare s-a datorat in principal operatiunilor
    de fuziuni si achizitii realizate la nivel international de
    companiile care activeaza pe piata farmaceutica, dintre care cele
    mai importante au fost achizitia Zentiva de catre Sanofi- Aventis,
    achizitia Wyeth de catre Pfizer si achizitia Solvay de catre grupul
    Abbott”, se arata in raportul publicat pe site-ul CC.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 2000 de medicamente generice risca sa dispara de pe piata prin prelungirea termenelor de plata

    Confruntate cu scaderea contributiilor la fondul unic de
    asigurari sociale de sanatate si nevoia de a face economii,
    autoritatile pregatesc prelungirea termenelor de plata de la 210
    zile, cat este in prezent, la peste 300.

    In realitate, termenele de plata cumuleaza deja peste 300 de
    zile la producator, pe seama caruia se transfera practic cea mai
    mare parte din eforul financiar al finantarii pietei farmaceutice.
    Celor 210 zile stipulate de lege li se adauga intre 30 si 60 de
    zile – perioada in care se accepta documentele justificative ale
    farmaciilor, respectiv alte 30 de zile – necesare decontarilor pe
    lantul de distributie; in plus, multe dintre documentele
    justificative ale farmaciilor nu sunt primite la plata, fiind
    reportate pentru o data ulterioara incerta. “Daca proiectul pe care
    il are in plan Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) va fi
    implementat, atunci producatorii ar putea primi banii cuveniti
    pentru medicamentele livrate, dupa mai mult de un an”, spune Dragos
    Damian, presedintele APMGR.

    Producatorii romani de medicamente generice sunt cei mai
    afectati, intrucat au preturile cele mai mici si evident adaosurile
    semnificativ mai reduse decat in cazul medicamentelor originale.
    Fapt ce ii face sa fie principala resursa de sustinere a accesului
    larg la tratament dar, totodata, ii face sa fie si extrem de
    vulnerabili la orice noua presiune financiara. In conditiile in
    care acopera aproximativ doua treimi din piata, in volum,
    dezechilibrul lor se transmite pe intreg lantul de distributie si,
    in aceeasi masura, catre pacienti. Doua treimi din tratamente sunt
    puse sub semnul intrebarii, pentru ca nu vor mai putea fi sustinute
    de companiile producatoare. Disparitia acestora face ca finantarea
    sa fie transferata in mod ocult, absolut netransparent, in
    buzunarul pacientului. Desi este asigurat, acesta va trebui sa
    plateasca in plus pentru unele solutii terapeutice mai costisitoare
    din cauza modului de compensare impus de catre reglementator, ce
    face referire la o grupa de medicamente accesibile, dar
    inexistenta.

    Sumele nedecontate in acest moment cumuleaza peste 1,5
    miliardede lei, din care mai mult de jumatate reprezinta datorii
    catre producatorii de medicamente generice. Nu au fost onorate
    facturile catre farmacii din luna martie-aprilie a anului trecut in
    valoare de peste un miliard ron. Fapt care a condus deja la
    intrarea in insolventa a numeroase farmacii independente percum si,
    pentru prima data in istoria recenta a Romaniei, a doua companii
    mari de distributie. La acestea se adauga in prezent valoarea
    facturilor la care CNAS tergiverseaza inregistrarea si a caror
    valoare se ridica la aproape 500 milioane ron.