BusinessMagazin

Tag: familii

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Cum a distrus o eroare de programare vacanţele a 300.000 de oameni. Despăgubirile se ridică la sute de milioane de lire sterline

    Eşecul sistemului a dus la anularea zborurilor  în masă, ruinând planurile a mii de familii şi cauzând haos în aeroporturi. Compania aeriană a ţinut ascunse cauzele acestui inconvenient, negând un atac cibernetic şi punând totul pe seama unei „pene de curent” într-o locaţie nedezvăluită. Însă  criticii au acuzat reducerea drastică a costurilor – inclusiv decizia de a concedia 700 de IT-şti din Regatul Unit şi de a contracta servicii în India. Mulţi i-au cerut demisia controversatului director executiv, Alex Truz, pe fondul abordării sale cu privire la costuri şi servicii. Pe de altă parte, Cruz a refuzat să răspundă la întrebări privind criza şi, în schimb, a postat mesaje video cu scuze pe Twitter. Lucrători din domeniul aviaţiei, inclusiv personalul BA, au folosit anonim un site numit Reţeaua Piloţilor Profesionişti pentru a-şi elibera frustrările şi mulţi l-au criticat Cruz, mai arată sursa citată.

    Incidentul cauzat de compania aeriană s-ar putea rezuma la următoarele: scene haotice la Heathrow şi Gatwick, deoarece familiile au fost obligate să stea în coadă în afara clădirilor aeroportului; pasagerii au condamnat lipsa de „comunicare” a companiilor aeriene; hotelurile aflate în apropiere de aeroporturi au fost acuzate că au solicitat preţuri mult mai mari prin creşterea preţurilor pentru familiile disperate; compensarea oferită de BA ar putea ajunge la un record de 150 milioane de lire sterline. 

  • Cum a distrus o eroare de programare vacanţele a 300.000 de oameni. Despăgubirile se ridică la sute de milioane de lire sterline

    Eşecul sistemului a dus la anularea zborurilor  în masă, ruinând planurile a mii de familii şi cauzând haos în aeroporturi. Compania aeriană a ţinut ascunse cauzele acestui inconvenient, negând un atac cibernetic şi punând totul pe seama unei „pene de curent” într-o locaţie nedezvăluită. Însă  criticii au acuzat reducerea drastică a costurilor – inclusiv decizia de a concedia 700 de IT-şti din Regatul Unit şi de a contracta servicii în India. Mulţi i-au cerut demisia controversatului director executiv, Alex Truz, pe fondul abordării sale cu privire la costuri şi servicii. Pe de altă parte, Cruz a refuzat să răspundă la întrebări privind criza şi, în schimb, a postat mesaje video cu scuze pe Twitter. Lucrători din domeniul aviaţiei, inclusiv personalul BA, au folosit anonim un site numit Reţeaua Piloţilor Profesionişti pentru a-şi elibera frustrările şi mulţi l-au criticat Cruz, mai arată sursa citată.

    Incidentul cauzat de compania aeriană s-ar putea rezuma la următoarele: scene haotice la Heathrow şi Gatwick, deoarece familiile au fost obligate să stea în coadă în afara clădirilor aeroportului; pasagerii au condamnat lipsa de „comunicare” a companiilor aeriene; hotelurile aflate în apropiere de aeroporturi au fost acuzate că au solicitat preţuri mult mai mari prin creşterea preţurilor pentru familiile disperate; compensarea oferită de BA ar putea ajunge la un record de 150 milioane de lire sterline. 

  • Numărul programelor ransomware pentru dispozitive mobile s-a triplat în primul trimestru din 2017

    „Numărul fişierelor mobile ransomware detectate a ajuns la 218.625 în această perioadă, comparativ cu 61.832, pe parcursul trimestrului anterior, iar familia malware Congur a reprezentat peste 86% din total. De asemenea, numărul programelor ransomware care vizează orice dispozitiv, sisteme şi reţele, a continuat să crească: în T1 au apărut 11 noi familii de criptori şi 55.679 de noi versiuni ale unor programe anterioare”, se arată într-un comunicat transmis luni de Kaspersky Lab.

    „Ransomware-ul Congur este un program care blochează – setând sau resetând codul PIN (sau parola) de pe dispozitiv, astfel încât este nevoie ca atacatorii să aibă drepturi de administrator asupra dispozitivului. Unele versiuni de malware profită de aceste drepturi pentru a-şi instala modulul lor în fişierul de sistem, de unde este aproape imposibil de îndepărtat”, precizează Kaspersky Lab.

  • Cum arată o familie modernă în România

    „Studiul ne confirmă că, în România, apartenenţa la o familie modernă este un atribut aspiraţional. Am analizat, pe de o parte, cum văd românii familia modernă, şi, pe de altă parte, cum arată aceasta în realitate pentru a genera insight-uri care pot ajuta cu adevărat brandurile să-şi adapteze comunicarea cu această categorie de public. De asemenea, am urmărit reacţiile consumatorilor la vizionarea unor reclame cu subiecte sensibile legate de reprezentarea familiei moderne în comunicare, pentru a identifica zonele cu cel mai mare potenţial pentru promovare”, spune Adrian Chiuhan, head of strategy, MullenLowe.

    În percepţia românilor, o familie modernă este mai deschisă să apeleze la consiliere decât o familie tradiţională (66% vs. 6), cuplurile simt mai puţin nevoia sau constrângerea de a se căsători (61% vs. 6%) şi există o mai mare libertate de exprimare (54% vs. 9%). De asemenea, românii cred că într-o familie modernă copiii au acces nelimitat la tehnologie (64% vs. 5% în familiile tradiţionale), iar părerile lor sunt importante în deciziile familiei (49% vs. 10%). Totuşi, copiii sunt mai atent supravegheaţi (56% vs. 12%), adolescenţii sunt încurajaţi să-şi aleagă singuri cariera (52% vs. 7%), iar părinţii sunt preocupaţi să înveţe despre parenting (49% vs. 9%). În acelaşi timp, familiile moderne sunt mai deschise către adopţia de copii (55% vs. 44%).

    În schimb, cei mai mulţi români consideră că, într-o familie tradiţională, părinţii îşi cresc copiii cu ajutorul sfaturilor de la bunici (55% vs. 6% în familiile moderne), existând o relaţie mai apropiată cu familia extinsă (50%), iar soţii câştigă mai mult decât soţiile lor (44% vs. 10%).

    Animalele de companie sunt considerate parte din familie atât în cele moderne (41%), cât şi în cele tradiţionale (38%), însă familiile moderne au ca prioritate financiară cheltuielile pentru animalele de companie mai mult decât familiile tradiţionale (31% vs. 25%).

    „În ciuda percepţiei generale, familiile moderne comunică zilnic cu rudele, mai mult decât cele tradiţionale, şi sunt mai preocupate de petrecerea timpului împreună. De aceea, preferă să externalizeze sarcinile din gospodărie pentru a avea mai mult timp liber şi pun mai puţin accent pe bunurile pe care le deţin. Astfel, recomandăm brandurilor care vizează acest public să-şi concentreze comunicarea pe experienţele pe care le oferă consumatorilor alături de cei dragi lor”, explică Andrei Cânda, Managing Partner, iSense Solutions.

    Familiile moderne deţin, într-o proporţie mai mică decât cele tradiţionale, o casă sau un apartament (66% vs. 78%), respectiv un automobil (62% vs. 69%), însă sunt mai interesate de planurile de economii/asigurări (53% vs. 47%) şi mai preocupate de obţinerea unei securităţi financiare înainte de căsătorie (71% vs. 64%), acesta fiind şi unul dintre principalele motive pentru care tinerii se căsătoresc mai târziu. De asemenea, mai mulţi tineri din familii moderne plănuiesc să se căsătorească doar civil (22% vs. 14%).

    În ceea ce priveşte sarcinile din gospodărie, familiile moderne, mai mult decât cele tradiţionale, comandă mâncare acasă (33% vs. 22%), fac cumpărături din supermarketuri online (22% vs. 18%), angajează bone (15% vs. 10%) sau apelează la servicii de curăţenie (17% vs. 11%).

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru grupul de comunicare Lowe, pe un eşantion de 820 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta 18+. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele studiului au un grad de eroare de +/-3,42%.

  • Povestea celui mai ciudat sat din România. Ţinutul de poveste cu un singur locuitor şi un drum unic in lume

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Capriciile vremii şi pierderile fermierilor

    În cazurile în care apar calamităţi, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depăşeşte 30% din venituri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa. „Înţelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm şi la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit dacă paguba nu depăşeşte 30%”, a spus Daniel Botănoiu. Oficialul a mai menţionat că „la Ministerul Agriculturii, uşa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic şi ne dorim să avem discuţii constructive cu fermierii”.

    Pe de altă parte, directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat că tehnologia pe care o utilizează în exploataţie se bazează pe ciclul natural îngheţ-dezgheţ, iar solul este foarte puţin atins, astfel că de şapte ani terenurile cultivate în Insula Mare a Brăilei nu au mai fost arate. Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari şi mai performante exploataţii agricole din ţară şi din Europa.

    „Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul şi mă întreb de ce. Discuirea risipeşte apa din sol, îl şi tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de şapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheţ-dezgheţ şi astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, explică Lucian Buzdugan.

    Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producţie, utilizează inclusiv resturile vegetale („La ceilalţi, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puţin utilizată”), foloseşte apă dedurizată la irigaţii şi îngrăşăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiţi-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt şapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizaţi maşini care să fie modulate în aşa fel încât să faceţi o singură trecere peste sol pe an”, a spus Lucian Buzdugan participanţilor la conferinţă.

    Un rol important în eficientizarea activităţii fermierilor este asocierea acestora, dar de-a lungul anilor acest proces s-a dovedit greoi, mai cu seamă din pricina reticenţei agricultorilor. Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, şi-a înfiinţat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, potrivit reprezentanţilor companiei. Cooperativa Agricolă Vărăşti, prin care Carrefour preia producţia din câmp şi o listează în magazinele proprii, a început cu 4-5 producători şi are acum peste 80 de familii partenere, declară Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume fructe al Carrefour.

    „Noi suntem primii retaileri care au deschis dialogul cu producătorii agricoli, în urmă cu 14 ani, şi acum avem în total 360 de producători care ne sunt parteneri, iar peste 90% din produsele noastre marcă proprie sunt fabricate în România. Astfel că am demarat şi programul Cooperativa Agricolă Vărăşti, cu 4-5 familii la început, şi am ajuns la peste 80 de familii partenere în prezent”, spune Mircea Isvoranu.

    Oficialul de la Carrefour a mai arătat că toate părţile implicate în acest proiect – producători, retailer şi clienţi – au avantaje de pe urma colaborării. „Clienţilor le oferim gustul românesc şi prospeţimea produselor, vândute la o zi după recoltare, iar, noi – ca retaileri – avem un parteneriat sigur şi constructiv, iar producătorii au siguranţa vânzării şi reducerea pierderilor”, conform lui Isvoranu. Potrivit acestuia, „producţia de 5.000 de tone pe an, preluată de la Vărăşti, este planificată sezon cu sezon, trimestrial, lunar, săptămânal şi zilnic”, astfel încât „fiecare dintre fermieri ştie exact ce are de făcut”.

  • Ce a făcut primarul unei comune supărat că familiile ale căror case au fost afectate de inundaţii nu au primit ajutor de la stat

    Primarul comunei Slobozia Conachi, Emil Dragomir, a decis ca proprietarii locuinţelor afectate în urma inundaţiilor din 2013 şi 2016 să fie scutiţi integral de la plata impozitelor pentru clădirile şi terenurile deţinute în localitate, pe o perioadă de 12 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Propunerea a fost aprobată, în unanimitate, în ultima şedinţă a Consiliului Local.

    Autorităţile susţin că valoarea pagubelor în urma inundaţiilor este de aproximativ patru milioane de lei.

    ”Eu am fost cu ideea, pentru că nu au primit niciun ajutor pentru reconstrucţia caselor din partea statului. Nu consider că e o palmă dată Guvernului, doar am vrut să îi ajut, pentru că oamenii sunt foarte revoltaţi. Au vrut să meargă la Bucureşti să facă grevă, au vrut să meargă la Prefectură să facă grevă. Prin această măsură i-am mai liniştit puţin. Li s-a promis anul trecut că li se vor da bani pentru reconstrucţia caselor şi statul nu le-a dat nimic. Dacă am văzut că nu le dă nimic, atunci am luat eu această decizie, măcar să îi ajut cât poate Primăria să îi ajute. Eu am fost sunat anul trecut de un secretar de stat, de la cabinetul primului – ministru, al domnului Dacian Cioloş. A spus că a alocat banii şi nu i-a dat nici în ziua de astăzi. Aveam nevoie de aproape patru milioane de lei pentru aceste case”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Emil Dragomir.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Ce a făcut primarul unei comune supărat că familiile ale căror case au fost afectate de inundaţii nu au primit ajutor de la stat

    Primarul comunei Slobozia Conachi, Emil Dragomir, a decis ca proprietarii locuinţelor afectate în urma inundaţiilor din 2013 şi 2016 să fie scutiţi integral de la plata impozitelor pentru clădirile şi terenurile deţinute în localitate, pe o perioadă de 12 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Propunerea a fost aprobată, în unanimitate, în ultima şedinţă a Consiliului Local.

    Autorităţile susţin că valoarea pagubelor în urma inundaţiilor este de aproximativ patru milioane de lei.

    ”Eu am fost cu ideea, pentru că nu au primit niciun ajutor pentru reconstrucţia caselor din partea statului. Nu consider că e o palmă dată Guvernului, doar am vrut să îi ajut, pentru că oamenii sunt foarte revoltaţi. Au vrut să meargă la Bucureşti să facă grevă, au vrut să meargă la Prefectură să facă grevă. Prin această măsură i-am mai liniştit puţin. Li s-a promis anul trecut că li se vor da bani pentru reconstrucţia caselor şi statul nu le-a dat nimic. Dacă am văzut că nu le dă nimic, atunci am luat eu această decizie, măcar să îi ajut cât poate Primăria să îi ajute. Eu am fost sunat anul trecut de un secretar de stat, de la cabinetul primului – ministru, al domnului Dacian Cioloş. A spus că a alocat banii şi nu i-a dat nici în ziua de astăzi. Aveam nevoie de aproape patru milioane de lei pentru aceste case”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Emil Dragomir.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Câţi bani puteai să faci dacă ai fi investit în Apple în loc să ai un copil

    „Te-ai întrebat vreodată cât de diferită ar fi fost situaţia ta financiară dacă ai fi investit în acţiuni Apple în loc să ai un copil?”, este întrebarea cu care te întâmpină pagina site-ului WhatIfIBoughtAppleInstead.

    Acesta este un site care invită părinţii să introducă luna de naştere a copilului lor, venitul familiei şi valoarea taxelor pentru educaţie, dacă acestea au fost deja plătite. Ulterior, site-ul calculează câţi bani ar fi făcut dacă ai fi investit toţi aceşti bani în acţiuni Apple.  Există o limitare majoră, – Apple nu şi-a făcut datele publice până în decembrie 1980, iar calculatorul face calculele doar pe baza datelor începând cu 1981. Deci, în cazul în care copilul s-a născut înainte de 1980, aplicaţia nu funcţionează.

    Un exemplu pentru familiile din SUA ar fi următorul –în cazul în care părinţii au în jur de  111.000 de dolari venit brut al familiei, care ar fi plătit o medie de 50.000 de dolari anual, timp de patru ani, la un colegiu privat, pentru un copil născut în ianuarie 1981, ar fi investit în Apple din acel moment, ei ar deţine acum peste de 48 de milioane de dolari în acţiunile Apple. Această cifră până la 34,3 milioane de dolari pentru familiile cu venituri medii, care câştigă între 64.000 de dolari şi 110.000 de dolari în total venituri.

    „Cu toate acestea, nu ai fi avut copilul iubit. E frumos să fii bogat, dar nu uita că banii nu sunt totul”, se încheie, însă, articolul publicat pe Fortune.com.