Tag: falsificare

  • Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ar falsifica cineva sucul de roşii?

    Din 2011, Interpol şi Europol şi-au coordonat investigaţiile în cazuri de fraudă alimentară sub titlul operaţional Opson, cuvânt care în greacă înseamnă mâncare. În operaţiunea Opson I au fost implicate 11 ţări; acum sunt 47.

    Chris Vansteenkiste, managerul de proiect al echipei de la Europol care se ocupă cu cazurile de contrafacere, spune: „În fiecare an devine mai mare, se întinde ca o pată de ulei”. Opson V îşi va prezenta descoperirile în următoarele săptămâni: cazuri anterioare au găsit o gamă variată de activităţi de contrabandă, de la băuturi spirtoase contrafăcute în Derbyshire, Marea Britanie, la o fabrică din Abrezzo, Italia, unde brânză est-europeană era tratată chimic pentru a imita mozzarella proaspătă.

    „În trecut, aveam şampanie falsă, vodcă şi whisky Johnnie Walker false. Ce vedem acum sunt bunuri destinate consumului de zi cu zi, produse precum suc de roşii şi suc de portocale. Nu te-ai aştepta ca un produs ieftin precum sucul de roşii să fie contrafăcut – pentru numele lui Dumnezeu, de ce l-ar falsifica?

    Răspunsul e simplu, oamenii nu s-ar aştepta să fie suc fals, iar profitul este foarte mic, dar oamenii consumă mai mult suc de roşii decât şampanie.“  Sucul de tomate este de obicei contrafăcut prin diluarea unei mărci faimoase cu un produs mai ieftin. Şi ciocolata şi cafeaua sunt ispititoare pentru falsificatori. Acest gen de fraudă este periculos mai ales pentru companiile care şi-au construit un nume. Ca reacţie la scandalul cărnii de cal, PwC, una din marile firme de consultanţă, a introdus servicii specializate pe lanţul de aprovizionare alimentar şi estimează comerţul global cu bunuri alimentare contrafăcute la 40 de miliarde de dolari pe an.

  • Cine sunt de fapt Illuminati şi ce vor

    Ceea ce îndeobţte numim realitate istorică este un fenomen care se desfăşoară pe două planuri. Primul plan este cel vizibil, la îndemana oricărui om care iese pe stradă sau accesează televiziunile şi Internetul. Nu este decât vârful aisbergului. Cel de al doilea plan este nevăzut pentru cei mulţi. În această dimensiune ascunsă se pune la cale însăşi viitorul lumii. Autorii? Un grup ocult care veghează destinele omenirii de mii de ani. Cei care au auzit de ei, le spun Illuminati…

    Cine sunt de fapt Illuminati şi ce vor

  • De ce sunt atât de uşor de jefuit bancomatele de către hackeri

    Aproape fiecare bancomat din lume ar putea fi accesat fraudulos sau jefuit, cu sau fără ajutorul unui program malware. Potrivit unei cercetări a experţilor Kaspersky Lab, acest lucru se întâmplă din cauza folosirii frecvente a unui software învechit şi nesigur, a greşelilor de configurare a reţelei şi a lipsei de măsuri de securitate pentru părţile critice ale ATM-ului, în mediul real.

    Timp de mai mulţi ani, cea mai mare ameninţare pentru utilizatorii şi deţinătorii de ATM-uri erau aparatele de tip “skimmers” – dispozitive ataşate unui ATM pentru a fura datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. Dar, pe măsură ce tehnicile malware au evoluat, bancomatele sunt expuse la pericole mai mari.

    În cadrul cercetării, experţii au demonstrat că atacurile malware împotriva ATM-urilor sunt posibile din cauza mai multor probleme de securitate. În primul rând, toate bancomatele sunt computere care funcţionează cu sisteme de operare învechite, cum este Windows XP. Astfel, bancomatele sunt vulnerabile la infectarea cu malware pentru PC şi la atacuri prin intermediul exploit-urilor.

    În marea majoritate a cazurilor, programele speciale care permit PC-urilor să interacţioneze cu infrastructura bancară şi cu unităţile hardware, cu procesarea numerarului şi a cardurilor, sunt bazate pe standarde XFS (eXtensions for Financial Services). Aceasta este o specificaţie destul de veche şi nesigură, creată iniţial pentru a standardiza software-ul pentru ATM-uri, pentru a funcţiona pe orice echipament, indiferent de producător. În cazul în care un program malware reuşeşte să infecteze un ATM, primeşte puteri aproape nelimitate în materie de control: poate transforma PIN pad-ul si cititorul de card în skimmer sau, pur şi simplu, poate face să fie eliberaţi toţi banii pe care îi are bancomatul în interior, la comanda unui hacker.

    În numeroase cazuri observate, infractorii nu trebuie să folosească programe malware pentru a infecta un ATM sau reţeaua bancară din care face parte acesta. Acest lucru este posibil din cauza absenţei măsurilor de securitate în mediul real, care să protejeze bancomatele. Foarte frecvent, acestea sunt construite şi instalate în aşa fel încât o terţă parte să poată avea acces uşor la calculatorul din interiorul ATM-ului sau la cablul de reţea care conectează aparatul la Internet. Dacă obţin acces fizic, fie şi parţial, la ATM, infractorii ar putea să:

    • Instaleze un microcomputer programat special (aşa-numita cutie neagră), în interiorul ATM-ului, care le va da atacatorilor acces de la distanţă la ATM;
    • Reconecteze ATM-ul la un fals centru de procesare.

    Un fals centru de procesare este un program care procesează datele de plată şi este identic cu programul folosit de bancă, în ciuda faptului că nu îi aparţine acesteia. Odată ce ATM-ul este reconectat la un centru fals, atacatorii pot da orice comandă vor ei, iar bancomatul o va efectua.

    Conexiunea dintre ATM-uri şi centrul de procesare poate fi protejată în mai multe moduri. De exemplu, folosirea unui VPN, criptare SSL/TLS, un firewall sau autentificare MAC, implementarea unor protocoale xDC. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate prea des. Iar atunci când sunt, se întâmplă să fie configurate greşit, lucru descoperit doar în timpul unei evaluări de securitate a ATM-ului. Prin urmare, infractorii nu trebuie să manipuleze hardware-ul, ci profită de punctele slabe din comunicarea dintre ATM şi infrastructura bancară.

    Cum se poate opri jefuirea ATM-urilor 

    “Rezultatele cercetării noastre arată că, deşi companiile încearcă să implementeze acum caracteristici de securitate solidă pentru ATM-uri, multe bănci folosesc încă modele vechi, nesecurizate, fiind nepregătite în faţa infractorilor. Aceasta este realitatea actuală, care le cauzează băncilor şi clienţilor lor pierderi financiare uriaşe. Din punctul nostru de vedere, cauza este o prejudecată veche, şi anume că infractorii cibernetici sunt interesaţi doar de atacuri împotriva Internet banking-ului. Şi sunt, într-adevăr, interesaţi de astfel de atacuri, dar văd, din ce în ce mai mult, valoarea exploatării vulnerabilităţilor ATM-urilor, pentru că atacurile directe împotriva acestor dispozitive le scurtează semnificativ drumul până la banii reali”, spune Olga Kochetova, Security expert la departamentul Kaspersky Lab Penetration Testing.

    Cum se pot proteja producătorii de ATM-uri ? În primul rând, trebuie să revizuiască standardul XFS, punând accent pe siguranţă şi să introducă autentificarea în doi paşi între dispozitive şi programele legitime. Aceste măsuri vor contribui la reducerea riscului de retrageri neautorizate de numerar folosind troieni şi de obţinerea a controlului asupra bancomatelor, de către atacatori.

    În al doilea rând, este necesară implementarea unei “distribuiri autentificate” pentru a exclude posibilitatea de atacuri prin intermediul unor false centre de procesare.

    În al treilea rând, este necesară implementarea criptării şi controlul integrităţii datelor transmise între unităţile hardware şi PC-urile din ATM-uri.

  • De ce sunt atât de uşor de jefuit bancomatele de către hackeri

    Aproape fiecare bancomat din lume ar putea fi accesat fraudulos sau jefuit, cu sau fără ajutorul unui program malware. Potrivit unei cercetări a experţilor Kaspersky Lab, acest lucru se întâmplă din cauza folosirii frecvente a unui software învechit şi nesigur, a greşelilor de configurare a reţelei şi a lipsei de măsuri de securitate pentru părţile critice ale ATM-ului, în mediul real.

    Timp de mai mulţi ani, cea mai mare ameninţare pentru utilizatorii şi deţinătorii de ATM-uri erau aparatele de tip “skimmers” – dispozitive ataşate unui ATM pentru a fura datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. Dar, pe măsură ce tehnicile malware au evoluat, bancomatele sunt expuse la pericole mai mari.

    În cadrul cercetării, experţii au demonstrat că atacurile malware împotriva ATM-urilor sunt posibile din cauza mai multor probleme de securitate. În primul rând, toate bancomatele sunt computere care funcţionează cu sisteme de operare învechite, cum este Windows XP. Astfel, bancomatele sunt vulnerabile la infectarea cu malware pentru PC şi la atacuri prin intermediul exploit-urilor.

    În marea majoritate a cazurilor, programele speciale care permit PC-urilor să interacţioneze cu infrastructura bancară şi cu unităţile hardware, cu procesarea numerarului şi a cardurilor, sunt bazate pe standarde XFS (eXtensions for Financial Services). Aceasta este o specificaţie destul de veche şi nesigură, creată iniţial pentru a standardiza software-ul pentru ATM-uri, pentru a funcţiona pe orice echipament, indiferent de producător. În cazul în care un program malware reuşeşte să infecteze un ATM, primeşte puteri aproape nelimitate în materie de control: poate transforma PIN pad-ul si cititorul de card în skimmer sau, pur şi simplu, poate face să fie eliberaţi toţi banii pe care îi are bancomatul în interior, la comanda unui hacker.

    În numeroase cazuri observate, infractorii nu trebuie să folosească programe malware pentru a infecta un ATM sau reţeaua bancară din care face parte acesta. Acest lucru este posibil din cauza absenţei măsurilor de securitate în mediul real, care să protejeze bancomatele. Foarte frecvent, acestea sunt construite şi instalate în aşa fel încât o terţă parte să poată avea acces uşor la calculatorul din interiorul ATM-ului sau la cablul de reţea care conectează aparatul la Internet. Dacă obţin acces fizic, fie şi parţial, la ATM, infractorii ar putea să:

    • Instaleze un microcomputer programat special (aşa-numita cutie neagră), în interiorul ATM-ului, care le va da atacatorilor acces de la distanţă la ATM;
    • Reconecteze ATM-ul la un fals centru de procesare.

    Un fals centru de procesare este un program care procesează datele de plată şi este identic cu programul folosit de bancă, în ciuda faptului că nu îi aparţine acesteia. Odată ce ATM-ul este reconectat la un centru fals, atacatorii pot da orice comandă vor ei, iar bancomatul o va efectua.

    Conexiunea dintre ATM-uri şi centrul de procesare poate fi protejată în mai multe moduri. De exemplu, folosirea unui VPN, criptare SSL/TLS, un firewall sau autentificare MAC, implementarea unor protocoale xDC. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate prea des. Iar atunci când sunt, se întâmplă să fie configurate greşit, lucru descoperit doar în timpul unei evaluări de securitate a ATM-ului. Prin urmare, infractorii nu trebuie să manipuleze hardware-ul, ci profită de punctele slabe din comunicarea dintre ATM şi infrastructura bancară.

    Cum se poate opri jefuirea ATM-urilor 

    “Rezultatele cercetării noastre arată că, deşi companiile încearcă să implementeze acum caracteristici de securitate solidă pentru ATM-uri, multe bănci folosesc încă modele vechi, nesecurizate, fiind nepregătite în faţa infractorilor. Aceasta este realitatea actuală, care le cauzează băncilor şi clienţilor lor pierderi financiare uriaşe. Din punctul nostru de vedere, cauza este o prejudecată veche, şi anume că infractorii cibernetici sunt interesaţi doar de atacuri împotriva Internet banking-ului. Şi sunt, într-adevăr, interesaţi de astfel de atacuri, dar văd, din ce în ce mai mult, valoarea exploatării vulnerabilităţilor ATM-urilor, pentru că atacurile directe împotriva acestor dispozitive le scurtează semnificativ drumul până la banii reali”, spune Olga Kochetova, Security expert la departamentul Kaspersky Lab Penetration Testing.

    Cum se pot proteja producătorii de ATM-uri ? În primul rând, trebuie să revizuiască standardul XFS, punând accent pe siguranţă şi să introducă autentificarea în doi paşi între dispozitive şi programele legitime. Aceste măsuri vor contribui la reducerea riscului de retrageri neautorizate de numerar folosind troieni şi de obţinerea a controlului asupra bancomatelor, de către atacatori.

    În al doilea rând, este necesară implementarea unei “distribuiri autentificate” pentru a exclude posibilitatea de atacuri prin intermediul unor false centre de procesare.

    În al treilea rând, este necesară implementarea criptării şi controlul integrităţii datelor transmise între unităţile hardware şi PC-urile din ATM-uri.

  • DNA: Dragnea, urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, a transmis printr-un comunicat de presă, miercuri, DNA.

    Potrivit unui comunicat, procurorii DNA au dispus urmăriea penală faţă de Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, pentru “instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi instigare la fals intelectual, în formă continuată”.

    Potrivit procurorilor “în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, suspectul Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5 mituri false despre condusul economic – ce NU trebuie să faci dacă vrei să consumi puţin

    De cele mai multe ori, folclorul este luat în seamă mai mult decât sfaturile specialiştilor, dar efectele sunt negative. În continuare demontăm cele mai cunoscute 5 mituri despre condusul economic. Vă interesează?

    ”Umflă cauciurile peste valoarea presiunii recomandate şi maşina va consuma mai puţin”

    Adevărat, dar extrem de puţin, iar efectul acestei soluţii este compromiterea, mai mult sau mai puţin, a siguranţei în trafic, aşa încât este recomandabil să nu umflaţi cauciucurile peste presiunea recomandată de constructor.

    Este adevărat că, dacă presiunea în pneu este mai redusă decât valoarea nominală, consumul va creşte (în general, pierderea cu un bar a presiunii din cauciuc duce la creşterea consumului cu circa 5%). Dar asta nu înseamnă că o presiune mai mare decât valoarea nominală va duce la scăderea drastică a consumului.

    Vedeţi restul sfaturilor AICI

  • Imagini de groază din timpul unui test nuclear – GALERIE FOTO

    După intrarea în era atomică, odată cu testarea cu succes a celor mai puternice arme cunoscute, umanitatea a trăit într-o stare de teamă şi de paranoia.

    Pe 17 martie 1953, Statele Unite au desfăşurat “operaţiunea Doorstep” – lansarea unei bombe atomice asupra unui oraş fals din mijlocul deşertului Nevada. Oraşul, plin de manechine în loc de oameni, a fost construit pentru a testa efectele unui astfel de atac asupra unei aşezări.

  • Idee de afacere: “Invisible Girlfriend”, un serviciu prin care poţi cumpăra o iubită falsă

    “Sofia cerea cinci dolari pe săptămână pentru a pretinde că este prietena mea pe Facebook. Îmi lăsa mesaje la postări, rădea la glumele mele şi toată lumea vedea că suntem într-o relaţie”, mărturiseşte Dave Lee, jurnalist BBC.

    Experimentul a avut loc în 2013 şi a aflat de la Sofia, nu era numele real, că făcea asta pentru bani şi că nimic, în afară de poze, de pe profilul acesteia era real. Acum, Lee s-a gândit să reviziteze acest subiect şi a dat peste un serviciu numit “Invisible Girlfriend” (n.r Iubita invizibilă).

    Cine apelează la serviciu îşi poate alege tipul iubitei (amuzantă, educată, sarcastică, tocilară, distractivă sau drăguţă). “Mii de utilizatori au apelat la serviciul nostru”, a declarat Kyle Tabor, un executiv al companiei. Aceştia plătesc 15 dolari pe lună doar pentru SMS-uri şi 25 de dolari şi pentru voice-mail etc.

    “60% dintre utilizatorii noştri caută iubiţi”, este declaraţia surprinzătoare a lui Tabor, fie că este vorba de femei sau de bărbaţi.

    De ce ar vrea să facă cineva aşa ceva?

    “Să scapi de părinţi care te sâcâie să-ţi faci o iubită, să-ţi faci fostul partener gelos sau chiar să exersezi să flirtezi”, afirmă Tabor.
     

  • Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, pus sub acuzare de DNA pentru trafic de influenţă, în dosarul parlamentarilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost pus sub acuzare în dosarul parlamentarilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a stat circa o oră la sediul DNA. Potrivit surselor judiciare, citate de MEDIAFAX, preşedintele ANAF a fost pus acuzare pentru trafic de influenţă, în dosarul parlamentarilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.

    În acelaşi dosar, spun surse judiciare, a fost pus sub învinuire şi vicepreşedintele ANAF, Mihai Gogancea Vătăşoiu.

    DNA a cerut miercuri încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, pentru trafic de influenţă, fals în declaraţii, deturnare de fonduri, spălare de bani.

    Deputatul PSD Mădălin Voicu este acuzat de trafic de influenţă, fals în declaraţii, spălare a banilor, toate în formă continuată.

    Deputatul Nicolae Păun, care este şi preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa este acuzat de ” folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, influenţare a declaraţiilor, toate în formă continuată”.

    Conform DNA, dosarul vizează nereguli în derularea proiectului “Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, cu finanţare din fonduri europene, care s-a derulat în perioada 2010-2013.

  • Cum recunosc poliţişti bancnotele false

    Ofiţerii DIICOT le-au predat poliţiştilor din Lugoj o adevărată lecţie despre falsul de monedă, scrie lugojinfo.ro

    Cum recunosc poliţişti bancontele false? Simplu, se ia vopseaua. “Cel mai simplu mod de observare a falsului este că odată îndoită bancnota, vopseaua se detaşează”, a declarat unul dintre ofiţeri, potrivit sursei citate.

    Încă un punct care merită menţionat este faptul că bancnotele false de 10 lei găsite în circulaţie sunt imprimate ca fiind emise de BNR în 2008.