BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • CITR a vândut cu 1,8 mil. euro fabrica de ulei Mândra din Bârlad, cu o istorie de peste 100 de ani

    CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, a vândut, în urma unei licitaţii, activele agroindustriale ce compun fabrica de ulei Mândra în valoare de 8,96 milioane lei (aproximativ 1.8 milioane euro). Pachetul de active, vândut de CITR din rolul de administrator judiciar, al Mândra, societate aflată în reorganizare, include fabrica de ulei Mândra şi bunurile imobile şi mobile aferente.

    „Tranzacţionarea fabricii Mândra este un pas important şi, totodată, o continuare a eforturilor noastre de a găsi investitori cu o viziune amplă asupra viitorului business-urilor din România, care îşi doresc să pună în valoare activele achiziţionate, cu scopul de a genera mai departe, valoare în economie. Fabrica de ulei aflată în patrimoniul Mândra SA, un punct foarte important pe harta agroindustrială a României, a avut un rol istoric semnificativ în prelucrarea şi distribuirea produselor agricole şi a derivatelor agroalimentare. Potenţialul activelor vândute nu este însă limitat la dezvoltarea industriei agricole, ci oferă multiple alte posibilităţi de transformare, extindere sau utilizare a spaţiului pentru domenii noi, variate”, a spus Florin Constantin, Partener CITR.

    Fabrica de ulei Mândra se află în Vaslui, în proximitatea surselor de materie primă situate în Vaslui, Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău, precum şi Republica Moldova, având o poziţie cheie din punct de vedere logistic. Activul vândut este compus din teren în suprafaţă de 21.317 mp, clădiri, anexe imobiliare, utilaje, echipamente şi linii tehnologice aferente fabricii oferă posibilitatea de utilizare în domeniul procesării uleiului, precum şi în alte scopuri industriale sau chiar dezvoltarea de proiecte imobiliare comerciale, de retail, rezidenţiale sau mixte.

    Producătorul de ulei vegetal Mândra din judeţul Vaslui a intrat în in­solvenţă la propria cerere în februarie 2019 şi a fost pre­luat în administrare judiciară de către CITR. Cererea de intrare în insolvenţă a venit în contexul în care în 2018 compania s-a confruntat cu un incendiu care a distrus peste 80% din secţia de presare, afectând atât echipa­mentele tehnologice de producţie, cât şi clădirea.

    CITR a scos la vânzare fabrica la în primăvara anului 2022 la preţul de 2,4 mil. euro, po­trivit unui anunţ publicat anterior de CITR în ZF.

    Producătorul de ulei Mândra este fosta Întreprindere de Ulei Bârlad, recunoscută pentru mărcile de ulei de floarea-soarelui Floris şi Clariol. Înainte de incendiu, compania Mândra opera două unităţi de producţie, patru puncte de lucru în judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi, o subsidiară în Republica Moldova şi era struc­turată pe trei linii de business: procesare ulei, pro­duc­ţie furaje combinate, depozitarea şi comerţul cu cereale.

    Din punct de vedere al capacitaţii de producţie a uleiului, capacitatea actuală de prelucrare a seminţelor de floarea-soarelui este de 2.500 tone/lună, iar capacitatea de presare este de 150 tone/zi şi capacitatea de extracţie este de 40 tone/zi.

    Întreprinderea de Ulei Republica Bârlad a luat fiinţă ca fabrică de ulei, în 1911, pe teritoriul actual, ca urmare a iniţiativei marelui industriaş român Nicolae Malaxa, având la început doar prese hidraulice acţionate cu abur produs de o locomotivă.

    Cei mai mari procesatori de seminţe oleaginoase din România sunt americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (jud. Călăraşi) şi Buzău, francezii de la Expur, cu fabrica din Slobozia, Prutul, cu fabrica din Galaţi, Global Grain cu fabrica din Ţăndărei (jud. Ialomiţa) şi Ardealul, cu fabrica din Carei (jud. Satu Mare). Producţia anuală de ulei comestibil a României este de circa 330.000 de tone, arată datele de la INS.

    CITR este liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România încă din 2008. Cu o experienţă de peste 22 de ani pe piaţa insolvenţei şi restructurării şi aproximativ 1.100 de proiecte gestionate de-al lungul timpului, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a consolida valoarea din companiile româneşti de impact.

    CITR este o companie Impetum Group, primul grup românesc dedicat misiunii de a maximiza valoarea de business din oricare etapă din viaţa unei companii, cu scopul de a crea un impact pozitiv în economie.

     

  • Cum a redat Elon Musk măreţia Germaniei de Est

    Grunheide nu este un nume cunoscut, nici măcar în Germania, însă anunţul lui Elon Musk de acum patru ani privind construirea primei gigafabrici europene a Tesla în apropierea sa a pus orăşelul est-german pe hartă, notează Politico.

    „Timp de peste 16 ani la rând, am fost nevoit să-mi cer scuze pentru bilanţul orăşelului nostru la sfârşitul fiecărui an fiscal şi pentru eşecul în a aduce joburi de calitate în regiune. Vremurile acelea au apus“, spune Arne Christiani, primarul Grunheide.

    Grunheide nu este un nume cunoscut, nici măcar în Germania, însă anunţul lui Elon Musk de acum patru ani privind construirea primei gigafabrici europene a Tesla în apropierea sa a pus orăşelul est-german pe hartă, notează Politico.

    Acum, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan întind covorul roşu pentru a obţine propria uzină Tesla. În schimb însă mogulul din sectorul maşinilor electrice se va extinde în Germania şi va dubla capacitatea la 1 milion de maşini pe an, ceea ce va face din Grunheide cea mai mare uzină auto din Europa.

    „Timp de peste 16 ani la rând, am fost nevoit să-mi cer scuze pentru bilanţul orăşelului nostru la sfârşitul fiecărui an fiscal şi pentru eşecul în a aduce joburi de calitate în regiune. Vremurile acelea au apus“, spune Arne Christiani, primarul Grunheide.

    Aflat la 30 de kilometri est de Berlin într-o zonă rurală cu păduri şi lacuri, orăşelul a devenit un magnet pentru cei care vor să scape de agitaţia din Berlin. Acest lucru a creat tensiuni cu Tesla, activiştii protestând cu privire la exploatările forestiere necesare pentru construirea fabricii şi consumul ridicat de apă al constructorului auto.

    Însă pentru politicienii locali, important este să atragă joburi care vor ajuta la dezvoltarea regiunii şi în acest scop încearcă să convingă oamenii că Grunheide nu va fi transformat într-un hub industrial ca Wolfsburg, sediul VW şi că tinerii vor avea un motiv solid să rămână.

    Decizia din 2019 a lui Musk de a construi o gigafabrică în Brandenburg marchează o schimbare dramatică de la industriile care formau baza statului. Până de curând, cele mai importante companii erau o companie de gaze, Wingas, deţinută de Gazprom, şi centrala pe lignit Janschwalde. Gazele nu mai sunt, iar Janschwalde ar urma să fie închisă în 2028.

    Graţie Tesla, Grunheide dispune de o nouă autostradă şi de legături feroviare mai bune cu Berlinul.

    Şi au scăzut preocupările legate de bugetul municipal. Politicienii se mândresc cu schimbările.

    „Instalarea Tesla creează o imagine complet nouă a Brandenburg şi este un punct important pentru reindustrializarea statului“, subliniază premierul acestuia, Dietmar Woidke.

    Efectele sunt vizibile. BASF construieşte o fabrică de catozi în acest stat, iar compania germano-canadiană Rock Tech intenţionează să deschidă cea mai mare fabrică de litiu din Europa în Bandenburg. Porsche şi filiala sa de baterii Cellforce s-ar putea instala de asemenea în regiune.

    Investiţiile sunt vitale pentru o regiune, ca restul vechii Germanii de est, care se străduieşte să prindă din urmă vestul mai bogat. Din 2015, acest proces a stagnat, însă acest lucru se schimbă acum graţie investiţiei Tesla.

    Însă nu toată lumea este încântată de transformarea regiunii. Steffen Schorcht şi Manu Hoyer conduc o mişcare a cetăţenilor locali care se opune iubirii necondiţionate pentru Tesla. Iar lista plângerilor este una lungă.

    Nici în interiorul fabricii lucrurile nu stau prea bine. Aproximativ 1.000 de angajaţi au protestat recent cu privire la condiţiile precare de muncă.

  • Sfârştiul unei ere: Fabrica din România care trage obloanele după o istorie de 57 de ani

    Sfârştiul unei ere: Unilever a anunţat închiderea fabricii de detergent de la Ploieşti, care trage obloanele după o istorie de 57 de ani. Aici se producea brandul românesc Dero, despre care Unilever declara anterior că „în fiecare secundă se cumpără un pachet de Dero în România”

    Fabrica de detergent de la Ploieşti, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape şase decenii de funcţionare. Gigantul anglo-olandez Unilever, proprietarul fabricii, anunţă că până la final de 2024 aceasta va fi închisă şi relocată, fără a oferi alte detalii.

    Conform datelor ZF, închiderea survine ca urmare a faptului că aici se producea detergent pudră, iar cererea a scăzut mult pentru acest tip de detergent. Acum, în top vânzări se află detergentul lichid şi cel de tip capsule.

    În 2008, oficialii companiei spuneau că „în fiecare secundă se cumpără un pachet de Dero în România. Produsul a luat naştere în 1966, pe platforma fabricii de detergenţi din Ploieşti (unde se realizează şi astăzi – n.red.) şi de circa 40 de ani spală <<româneşte>> rufele din aproape toată ţara”.

    De altfel, Dero este singurul brand românesc mare din piaţa de detergent dominată clar de mărci internaţionale precum Tide, Ariel, Omo sau Persil. Acum, odată cu relocarea – într-o ţară ce nu a fost comunicată de Unilever – Dero nu va mai spăla româneşte, ci turceşte sau chinezeşte, în funcţie de unde va fi amplasată noua fabrica ce va găzdui producţia. Din datele ZF, Unilever nu mai are fabrici de detergent pudră în Europa, aşa că produsul ar urma să fie importat de departe. Totuşi, oficialii grupului asigură că articolele vor fi în continuarea disponibile.

    În 2022, Dero a fost al doilea cel mai bine vândut brand de detergent din România, după Ariel, având 19,7% din vânzările de 1,9 mld. lei anual, potrivit companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Vânzările includ atât segmentul de pudră, cât cele de detergent lichid şi capsule, dat fiind că brandul e activ pe toate segmentele.

    “Numele Dero – creat în 1966 drept abreviere pentru Detergenţi România – s-a transformat într-o adevarată marcă, modernă, puternică, clar diferenţiată, abia începând cu 1995, ca urmare a procesului de transformare prin care a trecut Dero dupa includerea sa în portofoliul Unilever”, explica anterior un executiv al gigantului anglo-olandez.

    Totuşi, dată fiind forţa mărcii, de ce nu a investit Unilever în retehnologizarea fabricii astfel încât să producă în continuare local, doar că ceea ce vrea publicul astăzi – Dero capsule şi Dero în variantă lichidă? De ce să nu spele Dero în continuare „româneşte”?

    În această fabrică de la Ploieşti lucrau câteva sute de oameni, conform estimărilor ZF. „Colegii reprezintă principala noastră prioritate în momentul de faţă şi ne concentrăm eforturile pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru aceştia”, spune Gabriel Oprea, directorul fabricii din Ploieşti. El nu oferă detalii privind numărul de salariaţi.

    Firma Unilever România, care operează producţia Unilever din Prahova – atât cea de condimente, cât şi cea de detergent, ambele de la Ploieşti – avea circa 630 de oameni la final de 2022, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Închiderea vizează doar producţia de detergent, cea de alimente fiind extinsă în ultimii trei ani.

    După închiderea acestei fabrici istorice, în România va mai rămâne o singură unitate mare de producţie de detergent – cea a P&G de la Urlaţi, Prahova (unde se realizează capsule). Şi nemţii de la Dalli anunţau în primăvara lui 2022 că vor să închidă fabrica de la Timişoara dacă nu găsesc cumpărător. Ei nu au mai răspuns apoi solicitărilor privind soarta acestui activ. În sector, mai sunt alţi jucători, dar de talie medie sau mică.

     

     

     

  • Elveţienii de la Holcim extind cu 20% capacitatea de producţie a fabricii de ciment din Campulung, după investiţii de peste 25 mil. euro

    Holcim România, cel mai mare pro­ducător de materiale de construcţii din România după cifra de afaceri, activ în fa­bricarea cimentului, a investit peste 25 de milioane de euro în extinderea capacităţii de producţie a fabricii din Câmpulung, proiect care completează o investiţie de peste 100 de milioane de euro realizată în urmă cu 15 ani în retehnologizarea unităţii.

    De altfel, fabrica de ciment de la Câmpulung se află în topul operaţiunilor Holcim la nivel global în ceea ce priveşte performanţele şi tehnologiile implementate în proiectul Plants of Tomorrow dedicat automatizării, digitalizării şi dezvoltării de operaţiuni sustenabile, spun oficialii companei,

    „Holcim crede în capacitatea de dezvoltare a economiei româneşti, de aceea sunt realizate investiţii mari şi constante atât în capacităţile de producţie existente, precum şi în noi oportunităţi de business”, spune Cornel Banu, Director Industrial Holcim România şi Moldova.

    Potrivit acestuia, scopul investiţiei este acela de a adresa nevoia de ciment existentă pe piaţa de construcţii din România, dar şi de a consolida operaţiuni durabile în cadrul companiei, eficientizând procesul logistic şi diminuând volumul de emisii de CO2 provenite din transportul pe distanţe lungi a materialelor de construcţii.

    Holcim, liderul pieţei de materiale de construcţii din România, este  activ pe piaţa locală prin două fabrici.

    De la începutul anului 2023, Holcim a cumpărat compania Stones Business Development, extinzându-şi divizia de agregate din portofoliu, dar şi pe cea de betoane, odată cu achiziţia activelor companiei Betonexpres din zona Floreşti, judeţul Cluj.

    Aceste tranzacţii vin după ce producătorul a mai făcut şi alte achiziţii în ultimii ani. În 2022, Holcim a cumpărat compania General Beton România din judeţul Timiş.

    Anul trecut, Holcim, a raportat un profit de 427,8 milioane de lei, la afaceri de 2,2 miliarde de lei.

    Holcim este parte a grupului LafargeHolcim, format în 2015 în urma unui proces de fuziune prin schimb de acţiuni, care a creat cel mai mare producător de ciment din lume.

    La începutul lui 2021, la conducerea Holcim România a venit Bogdan Dobre care l-a înlocuit astfel pe Horia Adrian.

     

  • Premierul Ciolacu promite multinaţionalei Coca-Cola: Taxa pe zahar „se va întoarce“ în fabricile Coca-Cola sub formă de ajutor de stat

    ♦ Coca-Cola şi-a trimis ieri la Ploieşti, la inaugurarea unei investiţii de 55 mil. lei, întreaga echipă de management din regiune ♦ Investiţia a fost sprijinită cu ajutor de stat.

    Sistemul Coca-Cola România, cel mai mare business din sectorul băuturilor răcoritoare din România, a finalizat investiţia într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploieşti, investiţie pentru care compania a aplicat pentru un ajutor de stat. Investiţia s-a ridicat la 55 mil. lei (peste 10 mil.euro), din care 17,5 mil. lei a fost din ajutor de stat.

    „Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare a grupului şi întot­deauna a fost pionieră a inovaţiei în grup“, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. Alături de Zoran Bogdanovic, au vorbit în cadrul evenimentului Nikos Koumettis, preşedinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company, dar şi Jovan Radosavljevic, general manager, Coca-Cola HBC România şi Mark Docherty, country manager al The Coca-Cola Company.

    De asemenea, la eveniment a fost prezent şi primul ministru Marcel Ciolacu, Ştefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, dar şi oameni politici şi autorităţi locale.

    „În pachetul de măsuri fiscal am propus inclusive mărirea accizei la băuturile cu zahăr.  Este o măsură legitimă în susţinerea sănătăţii populaţiei, mai ales a tinerilor, care sunt consumatori de astfel de băuturi. Începând de astăzi am un gentlemen’s agreement cu conducerea companiei că toata această supraimpoziotare se va întoarce în companie sub formă de ajutor de stat în proiectele viitoare”, a spus Ciolacu.

    “Prin acest “gentlemen agreement” de care a vorbit primul ministru noi înţelegem că Guvernul înţelege că firmele din domeniu trec printr-o perioadă grea datorată creşterii taxării băuturilor cu zahăr şi este deschis să gasească alături de aceste companii soluţii pentru ca acestea să investească în continuare”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager, Coca-Cola HBC România. El a adăugat că odată cu creşterea TVA la băuturile răcoritoare consumul a scăzut cu 10%. 

     

     

  • Tesla, în discuţii cu mai multe ţări pentru construirea unei fabrici de vehicule electrice

    Producătorul american de automobile electrice Tesla intenţionează să construiască o fabrică. Mai multe ţări s-au arătat interesate de investiţie şi au iniţiat discuţii cu proprietarul companiei Elon Musk.

    Arabia Saudită a iniţiat discuţiile cu producătorul american de automobile electrice Tesla pentru a înfiinţa o unitate de producţie în regat, a relatat luni Wall Street Journal, citând surse din domeniu. Informaţia nu a fost confirmată de părţile implicate, anunţă Reuters.

    Informaţia apare la doar câteva ore după ce preşedintele turc Tayyip Erdogan i-a cerut directorului general al Tesla, Elon Musk, să construiască o fabrică de vehicule în Turcia.

    De asemenea, Musk urmează să se întâlnească luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în California.

    Musk a declarat în luna mai că Tesla va alege locul pentru o nouă fabrică până la sfârşitul anului 2023. În prezent are şase fabrici şi construieşte o a şaptea în Mexic.

    Tesla îşi propune să vândă 20 de milioane de vehicule pe an până în 2030. În 2022, a vândut aproximativ 1,3 milioane de maşini.

  • ANALIZĂ. Cum a ajuns România în top 15 ţări din lume cu cel mai mare deficit comercial la săpun? Piaţa locală nu mai are de 20 de ani nicio fabrică mare de profil

    ♦ România nu mai are de aproape două decenii nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producţie din Bucureşti în 2004, după ce anunţase planuri de expansiune ♦ Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor.

    România a avut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, un deficit comercial de peste 110 milioane de dolari doar pe segmentul de săpun, iar asta în condiţiile în care aproape tot consumul este asigurat din import, pe piaţa locală existând astăzi doar afaceri mici şi medii în această industrie.

    Valoarea din 2021 plasează România între primele 15 ţări din lume după deficitul comercial pe săpun, aproape de India şi Irak, prima fiind cea mai populată ţară din lume, iar cea de-a doua o economie fragilă, marcată de varii războaie şi conflicte.

    Cum a ajuns România în această situaţie? Piaţa locală nu mai are de 20 de ani nicio fabrică mare de profil.

    Dove (marcă a Unilever), Protex (Colgate-Palmolive), Palmolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) şi Nivea (Beiersdorf) se numără printre cele mai cumpărate branduri de săpun de pe piaţa locală, conform celor mai recente date ale ZF. Este vorba astfel de branduri interna­ţionale, aflate în portofoliul unor giganţi străini. Ce altceva mai au ele în comun? Sunt exclusiv aduse din import, pentru că atunci când vine vorba de săpun   atât solid, cât şi lichid, toţi aceşti giganţi văd România drept o piaţă de vânzare, de consum, nu şi una de producţie.

    De altfel, dintre aceşti giganţi, doar Unilever realizează local bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei, mai exact detergent. Un alt grup mare care produce local   tot detergent, dar şi produse de îngrijire a părului   este Procter & Gamble.

    Anterior, şi gigantul Colgate-Palmolive a avut în România fabrici şi de săpun şi de pastă de dinţi şi de alte produse, însă a tras obloanele la fiecare dintre ele. Astfel, România nu mai are nicio fabrică impor­tantă de săpun, investiţiile antreprenoriale recente din domeniu fiind de mici dimensiuni şi mai degrabă axate pe producţie artizanală.

    România nu mai are de aproape două decenii nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producţie din Bucureşti în 2004, după ce anunţase planuri de expansiune. Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor.

    Chiar şi aşa, compania se află în continuare cu brandurile Protex şi Palmolive în top jucători din piaţa săpunului ca vânzări. Doar că bunurile vin de peste graniţă, punându-şi astfel umărul la deficitul comercial de 110 mil. dolari în 2021, potrivit datelor worldstopexports.com. Acestea mai arată că valoarea deficitului este relativ constantă (o scădere de doar 1,4% în 2021 versus 2020), semn că nu există schimbări sau investiţii majore în domeniu.

    În România nu există un CAEN (obiect de activitate) special pentru producţia de săpun. Acest domeniu este încadrat într-un sector mai amplu, 2041 – Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere.

    La finalul lui 2022, existau 234 de companii cu acest obiect de activitate, cu afaceri cumulate de 1,6 mld. lei. Piaţa a crescut ca valoare în ultimii ani cu aproape 20% între 2020 şi 2022 – însă ea este concentrată la vârf în mâinile producătorilor de detergenţi pre cum Dalli (care a anunţat însă că închide fabrica de la Timişoara), InterstarChim sau Unilever. Nu există niciun producător major doar de săpun.

    Printre cei mai mari actori locali în domeniu se numără Misavan din Iaşi   care are un portofoliu amplu de produse de curăţenie, ce cuprinde însă şi săpun lichid şi Cahm Europe care a început ca un jucător dedicat pieţei HoReCa, dar ca s-a dezvoltat.

    Şi producătorul de cosmetice Farmec are săpun lichid în portofoliu, însă acesta are o contribuţie redusă la totalul businessului dominat de produse cosmetice şi de curăţenie a locuinţei.

    Pe segmentul săpunului lichid, care e în plină ascensiune, mâncând din cota de piaţă a săpunului solid, mărcile private câştigă şi ele teren, în special pe fondul preţurilor cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate. În valoare însă, piaţa e dominată tot de nume cunoscute.

    În bună parte, vânzările de săpun destinate consumatorilor finali sunt dominate de companii străine mari, care aduc totul din import.

    Conform datelor worldstopexports.com, cei mai mari exportatori europeni de profil sunt Germania (1,4 mld. dolari), Polonia (726 mil. dolari), Franţa (637 mil. dolari), Italia (603 mil. dolari) şi Olanda (542 mil. dolari).

     

  • Liderul nord-coreean Kim Jong Un va vizita o fabrică de avioane de luptă din Rusia

    Kim Jong Un a ajuns vineri dimineaţă în oraşul aflat în estul Rusiei. Trenul său blindat a sosit în gara oraşului Komsomolsk pe Amur, unde liderul nord-coreean a fost întâmpinat de oficialii locali.

    După o scurtă ceremonie, el a plecat cu o maşină. Conform programului zilei, Kim Jong Un va vizita o fabrică de avioane de luptă.

    Vizita de la Komsomolsk pe Amur este una dintre multele pe care Kim Jong Un le-a avut în ultimele zile în Rusia. Momentul culminant al călătoriei în Rusia a fost întâlnirea de miercuri cu preşedintele Vladimir Putin.

    Experţii cred că cei doi lideri au vorbit despre un posibil acord militar prin care Rusia să obţină arme pentru războiul din Ucraina.

  • Grupul indian Tata va construi o fabrica gigant de 5 miliarde de dolari în Marea Britanie

    Grupul Tata va dezvolta în Marea Britanie o facilitate pentru producţia de baterii pentru automobile electrice, conglomeratul indian urmând să investească peste 4 miliarde de lire sterline (aproximativ 5,17 miliarde de dolari) în acest proiect, conform CNBC.

    Vestea reprezintă un impuls semnificativ pentru planurile Marii Britanii de a-şi asigura propria aprovizionare cu baterii pentru vehicule electrice, în contextul în care încearcă să renunţe la vehiculele care folosesc benzină şi motorină.

    Guvernul a declarat că fabrica va genera mii de locuri de muncă în lanţul de aprovizionare, în sectoarele legate de materiile prime esenţiale şi de materialele pentru baterii.

    “Această investiţie va fi crucială pentru a stimula capacitatea de producţie de baterii din Marea Britanie, necesară pentru a susţine industria vehiculelor electrice pe termen lung”, a declarat guvernul.

    “Cu o producţie iniţială de 40GWh, va asigura, de asemenea, aproape jumătate din producţia de baterii de care Faraday Institution estimează că Marea Britanie va avea nevoie până în 2030”, a adăugat acesta.

    Fabrica uriaşă va fi una dintre cele mai mari din Europa. Obiectivul este ca producţia să înceapă în 2026. Aşa-numitele gigafabrici sunt instalaţii care produc baterii pentru vehicule electrice la scară largă. CEO-ul Tesla, Elon Musk, a fost creditat pe scară largă ca fiind cel care a inventat termenul.

    S-a raportat pe scară largă că Marea Britanie va oferi Tata subvenţii semnificative pentru acest proiect. Guvernul a declarat că detaliile privind sprijinul acordat Tata vor fi “publicate în timp util, ca parte a datelor noastre obişnuite privind transparenţa”.

    Într-o intervenţie la BBC miercuri dimineaţă, Grant Shapps, secretar de stat pentru securitate energetică, a declarat că vestea reprezintă “cu siguranţă cea mai mare investiţie în domeniul auto din Marea Britanie din ultimii 40 de ani” şi “un mare vot de încredere în economia britanică”.

    Presat cu privire la valoarea stimulentului acordat Tata, Shapps a recunoscut că este “mare şi… nu mă ascund în privinţa asta”, dar nu a vrut să dea o cifră exactă. Cifrele, a adăugat el, “vor ieşi la iveală în modul obişnuit, din cauza sensibilităţii comerciale”.

    Marea Britanie vrea să oprească vânzarea de maşini şi camionete noi pe motorină şi benzină până în 2030 şi va cere, începând cu 2035, ca toate maşinile şi camionetele noi să aibă emisii zero.

    Vestea despre planurile de construcţie a fabricii a fost salutată de cei din industrie.

    “Aceasta este o şansă pentru industria auto din Marea Britanie, pentru economia noastră şi pentru locurile de muncă din industria britanică, demonstrând că ţara este deschisă pentru afaceri şi pentru producţia de vehicule electrice”, a declarat Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders.

    “Vine într-un moment critic, în condiţiile în care industria globală face tranziţia în ritm alert către electrificare”, a adăugat el.

     

  • Prăbuşire record de 23% pentru acţiunile unei companii cu afaceri şi în România. Care au fost cauzele acestui dezastru

    Acţiunile Electrolux s-au prăbuşit după ce producătorul suedez de electrocasnice a raportat o pierdere neaşteptată în al doilea trimestru din 2023 şi a afirmat că intenţionează să vândă active în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. Potrivit agenţiei americane de ştiri Bloomberg, acţiunile Electrolux au scăzut cu 23% în şedinţa de tranzacţionare de la Stockholm de joi, declin istoric.

    Vineri la ora redactării acestei ştiri acţiunile Electrolux au minus 3%. Compania are 3,3 mld. dolari capitalizare. În România, subsidiara locală a suedezilor, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 883,9 mil. lei (179,2 mil. euro), în scădere cu 18% faţă de 2021, când compania a avut afaceri de 1,080 mld. lei (219,5 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Electrolux a realizat în 2022 un profit net de 12,7 mil. lei (aproximativ 2,6 mil. euro), mai mic cu 40,7% faţă de 2021, când a înregistrat un câştig net de circa 21,5 mil. lei (4,4 mil. euro), conform datelor publice.

    În T2/2023, pierderea operaţională a grupului s-a ridicat la 124 milioane de coroane (12,1 milioane de dolari), a anunţat joi compania, comparativ cu profitul de 669,8 milioane de coroane aşteptat de analişti. Perspectivele de piaţă pentru toate regiunile Electrolux din întreaga lume sunt acum negative pentru acest an, a precizat compania.

    “Comunicatul Electrolux din trimestrul al doilea descrie o imagine dezastruoasă pentru restul anului 2023, deoarece cererea s-a înrăutăţit, în loc să se stabilizeze”, a scris analistul Iwona Hovenko de la Bloomberg Intelligence. “Acest lucru ar putea necesita mai multe reduceri de preţuri promoţionale în a doua jumătate, ceea ce ar putea afecta profitul, mai ales pe fondul vânturilor frontale continue ale costurilor”.

    Vânzările de active planificate vor include facilităţi de producţie din Egipt, care produc aparate electrocasnice marca Zanussi, şi fabrici care produc încălzitoare de apă în Egipt şi Africa de Sud, precum şi proprietăţi imobiliare non-strategice, a precizat compania. Aceasta intenţionează să se concentreze pe fabricarea de electrocasnice în segmentele mediu şi premium, în principal sub mărcile Electrolux, AEG şi Frigidaire.

    “Acest lucru ne va permite să ne concentrăm şi mai mult asupra strategiei noastre principale, oferindu-ne în acelaşi timp resurse pentru a ne simplifica operaţiunile”, a spus directorul general Jonas Samuelson, într-o intervenţie telefonică.

    În 2023 acţiunile Electrolux au minus 18%.