BusinessMagazin

Tag: export

  • “Ginsengul românesc”, exportat masiv în afară: Zeci de tone de cătină din Prahova, bogată în uleiuri şi vitamina C, ajung în Germania şi Austria

    Aglomeraţie mare, miercuri, la Ocolul Silvic din Ploieşti, locul unde este depozitată cătina care urmează să fie exportată. De miercuri a început achiziţionarea şi depozitarea acestor fructe de pădure.

    ”Este prima zi de achiziţie de cătină. Au venit în două ore 2500 de kilograme, destul de mult. O să depăşim sigur capacitatea tunelului de congelare. O să avem peste 5000 de kilograme. Prima livrare o să o facem când o să avem 30 de tone strânse”, a declarat Ion Dâlvaru, reprezentant al Ocolului Silvic Ploieşti.

    Dâlvaru a afirmat că aceste fructe, denumite şi “ginsengul românesc”, au o concentraţie mare de vitamin C, dar conţin şi uleiuri volatile şi sunt căutate, în special, pentru industria farmaceutică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl? ADEVĂRUL de la raft care i-a şocat pe clienţi

    „În total anul trecut am exportat produse locale de circa 25-30 mil. euro, o valoare relativ constantă compa­ra­tiv cu 2015. Mai mult, săptămâna trecută am lansat primul ex­port de produse româneşti pentru săptămâna tematică bal­canică“, spune Frank Wagner, executivul care conduce ope­raţiunile Lidl pe plan local.

    Pentru acest eveniment, săptămâna tematică bal­ca­nică, patru produse locale au fost alese de executivii din alte ţări care lucrează în departamentul de achiziţii al Lidl. Cele patru produse sunt berea Timişoreana, mălaiul local, zacusca şi salamul de Sibiu.

    „Am exportat peste jumătate de milion de sticle de bere, respectiv 16 camioane. Produsele au ajuns în Olan­da, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Spania şi Irlanda.“

    În afară de aceste produse Lidl mai exportă şi alte produse, de regulă produse alimentare precum lactate, ulei sau sucuri şi snacksuri. Destinaţia principală sunt tot pieţele europene.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câte produse „made in Romania“ a exportat Lidl în Europa anul trecut

    Discounterul german Lidl, al treilea cel mai mare ju­cător din comerţul local, cu afaceri de 1,25 mld. euro anul trecut, a exportat către Bătrânul Continent produse „made in Romania“ în de o valoare covârşitoare

    Retailerul german Lidl este unul dintre cei mai mari importatori din România an de an, aducând de pe alte pieţe produse cu o valoare de sute de milioane de euro. Totuşi, puţini ştiu că foarte multe produse merg spre export. 

  • Centrul comercial care iţi ia 400 de zile dacă vrei să il vizitezi pe jos

    Se întinde pe 4 milioane de metri pătraţi, cu peste 70.000 de standuri comerciale, şi pe care Naţiunile Unite, Banca Mondială şi Morgan Stanley l-au numit, încă din 2005, cel mai mare angro din lume pentru bunuri de consum.

    „Nu există produs care să nu fie la Futian Market, la fel cum nu există producător chinez, de la cei mai mărunţi până la cei mai mari, şi nici multinaţională importantă care să nu aibă un reprezentant acolo”, spune Claudiu Ciobanu, proprietar Bizz2China. Ciobanu, care locuieşte din 2006 în Yuwi şi care îşi conduce de acolo afacerea, spune că pentru a vizita pe jos tot centrul comercial ai nevoie cam de 400 de zile, de aceea este foarte important ca doritorii de produse din Futian Market să fie îndrumaţi către sectorul care îi interesează.

    Centrul comercial a fost înfiinţat în 1982 în oraşul Yiwu din China şi avea 700 de standuri. Yiwu International Trade City este împărţit în cinci districte, unde oricine poate găsi orice, de la flori şi umbrele până la pantofi şi piese de schimb. Nu mai puţin de 400.000 de tipuri de produse sunt expuse în fiecare zi, iar 65% dintre ele sunt exportate peste tot în lume. Districtele au fost deschise treptat, de-a lungul anilor, primul fiind deschis în 2002, iar ultimul în 2011.

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Dramatic: România importă pepeni de 7,3 milioane euro şi exportă de 26.000 euro

    România a importat pepene verde de 7,3 mil. euro în 2016, de 280 de ori mai mult faţă de cât a exportat, potrivit datelor Eurostat. Principalele ţări din care România importă pepeni sunt Grecia, Olanda, Germania şi Turcia, grecii acoperind 40% din valoarea totală a importurilor.

    Anul trecut România a produs 420.000 de tone de pepene verde, o producţie care este în continuă scădere din 2013 încoace, un trend care se va menţine şi anul acesta din cauza îngheţurilor târzii din primăvară. Chiar şi în aceste condiţii, producătorii de pepene verde continută să investească în această cultură care poate genera profituri de până la 20.000 lei pe hectar.

    „Anul trecut, cu 17 hectare cultivate am ajuns la vânzări de un milion de lei, din care circa 600.000 de lei reprezintă cultivarea pepenilor, restul fiind activităţile de transport. Anul acesta am cultivat 30 de hecatre şi am depus un proiect pentru accesarea a 40.000 de euro din fonduri europene, bani pe care vreau să-i folosesc pentru a cumpăra pământ“, a declarat pentru ZF Cristian Dinu, administratorul companiei Dinu Invest din judeţul Ialomiţa.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • România, baza de atac a întregii regiuni

    Piaţa-mamă pe care activează Halewood Wines & Spirits este Marea Britanie, unde cifra de afaceri se ridică la peste 247 milioane de euro (210 milioane de lire sterline), iar compania este foarte puternică şi pe pieţe precum Africa de Sud, China, SUA şi Thailanda. ”|nsă România este o piaţă-cheie, ce reprezintă punctul de plecare pentru a deţine o prezenţă puternică şi notabilă în regiunea Europei de Est“, declară Paul Murden, general manager al Halewood Wines & Spirits România.

    La nivel local, compania are activităţi în cultivarea viţei de vie, deoarece ”vinul de calitate se naşte şi «se cultivă» în  vie“, producţie, distribuţie locală şi export de vinuri româneşti, cât şi import de vinuri şi băuturi spirtoase din diverse colţuri ale lumii. Compania, spune Mulden, s-a axat de-a lungul timpului pe inovaţie, fiind ”primul producător de pe piaţa din România care s-a concentrat pe valorificarea soiului autohton de struguri Fetească Neagră„, despre care se spune că este cel mai valoros soi local, dar şi pe ”portofoliul vast şi atent selectat de vinuri de import, de la cele mai importante case de vinuri internaţionale“. Pe de altă parte, Murden adaugă la atuurile brandului expertiza britanică şi propria divizie de retail, care ”facilitează drumul strugurilor din podgorie către paharul consumatorului final“.

    Producţia medie anuală a Halewood Wines & Spirits este de circa 5.000 de tone de struguri în Ploieşti şi Tohani, iar capacitatea de stocare este de aproximativ 6 milioane de litri de vin. Raportul între vânzările pe canalele retail şi HoReCa este destul de echilibrat, portofoliul companiei având branduri dedicate pentru fiecare segment. ”Există diferenţe între cele două canale, aşadar este nevoie de tipuri diferite de produse care să răspundă cât mai bine nevoilor diferite ale consumatorilor. Trendul produsului potrivit pe canalul potrivit a început cu câţiva ani în urmă şi va continua“, declară reprezentantul Halewood România. Divizia de vânzări interne şi cea de export a vinurilor locale deţin ponderi de circa 50% fiecare în cifra de afaceri a Halewood Wine & Spirits România, care se menţine la o sumă constantă de circa 10 milioane de euro în ultimii ani. Compania exportă atât vinurile companiei, mărci proprii, cât şi etichetele clienţilor, în peste 40 de pieţe dintre care cele mai importante sunt: Marea Britanie (cea mai mare destinaţie de export a firmei), ţările baltice, Germania, ţările nordice şi China, ”o piaţă cu extrem de mult potenţial, unde am înregistrat creşteri constant şi care a intrat, în ultimii ani, în atenţia marilor producători din industria vinului“, spune Murden.

    Anul trecut a adus pentru divizia locală a Halewood Wines & Spirits o creştere a volumelor în categoria produselor premium şi super-premium, în contextul în care consumatorul român este tot mai educat, manifestând un interes clar către vinuri şi băuturi mai rafinate, din categoria premium, spune reprezentantul companiei, opinie împărtăşită şi de alţi jucători din domeniu. ”2016 a adus provocări suplimentare companiei noastre, determinate de evoluţiile pieţelor externe, în special cea din Marea Britanie, care reprezintă una dintre principalele noastre pieţe de export“, adaugă Murden, referindu-se la devalorizarea lirei sterline. Pe de altă parte, prin activităţile de promovare pe piaţa internă, care au vizat atât produsele dezvoltate local, cât şi  portofoliul extins cu alte categorii, compania a reuşit să depăşească provocările rezultate din contextul economic global, spune managerul. Pentru 2017 firma şi-a bugetat o creştere de două cifre pentru întreaga activitate a grupului în România, cuprinzând atât producţia locală, cât şi exporturile, însă concentrarea va rămâne, în continuare, pe produsele premium şi super premium.

  • Sfatul unui afacerist cu 120.000 de angajaţi: „Nu te ajută şcoala, ci şcoala vieţii. Am învăţat trăind”

    A devenit cea mai mare companie din această industrie după achiziţia firmei americane Swift&Co. în 2007, în schimbul sumei de 225 de milioane de dolari. Jose Batista Sobrinho, fondatorul JBS, a început să lucreze la 15 ani în statul brazilian Minas Gerais, de unde s-a mutat ulterior în Goias. I-a învăţat regulile tradingului pe cei trei fii ai lui, care au acum roluri importante în conducerea operaţiunilor din Brazilia şi Statele Unite ale Americii ale JBS. Necunoscută în afara Braziliei până în urmă cu câţiva ani, istoria JBS a început în 1953 când Batista a început să cumpere bovine în Goias şi să le vândă măcelăriilor şi restaurantelor din zonă. Afacerea din 1953 se rezuma la o măcelărie unde erau sacrificate maximum două animale.

    În 1957, a construit şi un abator, nu departe de Brasilia, noua capitală din acea perioadă a Braziliei. Numărul de animale sacrificate a crescut la 100 pe zi, iar doi ani mai târziu abatorul crescuse capacitatea cu 500 pe zi. În 1980, JBS a început să înglobeze rivali şi a creat o reţea naţională. O schimbare majoră a fost odată cu exportul de carne proaspătă. Mai întâi au început cu exportul de părţi din vacă neacceptate pe piaţa domestică, strategie care i-a făcut mai competitivi pe plan local. Un sfert din venituri provine acum din exporturi. Câteva luni mai târziu, au cumpărat compania americană Swift Foods Co., devenind cea mai mare companie.

    Spre deosebire de alte grupuri, JBS a cumpărat de cele mai multe ori fabrici, chiar dacă erau într-o situaţie financiară precară, în loc să le construiască, de aceea creşterea a fost mai rapidă. Dacă în urmă cu un deceniu JBS vindea doar în Brazilia, după cumpărarea giganţilor americani ca Swift sau Pilgrim’s Pride, compania a crescut de la un miliard de dolari la 40 de miliarde de dolari, sacrificarea a 90.000 de vaci pe zi şi circa 125.000 de angajaţi. JBS a devenit cel mai  mare furnizor de carne din lume, exportând din Argentina până în America. În paralel cu dezvoltarea afacerii, Batista a crescut şase copii: José, Wesley, Joesley, Vanessa, Vivianne şi Valere. Băieţii au învăţat cum să conducă afacerea de la tatăl lor, deşi viziunea lor nu era de multe ori diferită de a lui. „Background-ul nostru nu este academic, avem background-ul vieţii, am învăţat trăind”, a declarat el, potrivit Forbes.

  • Ilya Kretov, eBay: „Exportaţi! Luaţi în serios cererea existentă în toată lumea pentru produsele româneşti!”

    Transmiterea de mesaje simple este unul dintre principiile după care se ghidează în carieră executivul Ilya Kretov şi pe care le comunică în continuare şi studenţilor săi de la RMA Business School din Moscova: „Poziţionaţi-vă bine în companie şi transmiteţi mesaje simple!”. Activitatea de lector este însă una dintre cele secundare pe care Kretov le desfăşoară; el ocupă, de câteva luni, funcţia de general manager pentru Rusia şi ţările emergente din Europa al platformei de vânzări online eBay. Din această funcţie, el coordonează şi activităţile operaţionale ale eBay pentru 120 de ţări şi teritorii.

    Ilya Kretov a început să lucreze pentru giganul american, cu venituri nete de 8,2 miliarde de euro în 2016, în funcţia de deputy general manager responsabil cu activitatea de marketing. Anterior, a dobândit o experienţă de peste zece ani în marketing şi dezvoltarea de branduri internaţionale în cadrul unor giganţi mondiali, precum Google (pentru care piaţa din Rusia este una atipică, în care competiţia locală este lider, spre deosebire de majoritatea altor ţări, în care gigantul american domină piaţa) şi Mars (pentru dezvoltarea unor branduri precum Snickers, Mars, Das etc.).

    Decizia ca Ilya Kretov să coordoneze dezvoltarea operaţiunilor companiei din peste 120 de ţări a fost luată, potrivit presei internaţionale, după sesizarea unei diferenţieri clare între piaţa din Rusia faţă de cele tradiţionale ale eBay. Dacă în SUA, de pildă, utilizatorii americani tind să se axeze pe vânzări şi achiziţii domestice, iar în Germania germanii vând produse mai ales către germani, în Rusia, vânzările făcute de companii în afara graniţelor prin eBay au crescut cu 50% anul trecut. Biroul din Moscova al companiei a devenit astfel responsabil de la începutul acestui an de replicarea acestui model în pieţele cu prezenţă redusă a market place-ului american – este o „echipă pentru jumătate de lume. Dacă te uiţi la glob, aceasta include: de la Norvegia până la Africa, inclusiv”, explică Kretov. El vrea ca şi în aceste ţări percepţia istorică faţă de eBay, a unui site de licitaţii pentru obiecte vechi, să fie schimbată: în prezent, peste 80% dintre obiectele listate pe platformă sunt noi şi peste 80% dintre acestea au preţ fix.

    Planurile lui Kretov vizează dezvoltarea acestor pieţe pe care eBay este puţin dezvoltată, prin intermediul sporirii vânzărilor din fiecare dintre acestea. „Sunt toate pieţe relativ noi, slab penetrate pentru eBay şi cu potenţial mare în majoritatea lor. Ne-am propus să aducem mai mulţi clienţi astfel. În mod cert, avem o listă scurtă şi alta lungă de ţări, este imposibil să faci managementul tuturor; România este cu siguranţă una dintre ţările care se află pe lista noastră de priorităţi din punctul de vedere al dezvoltării afacerii”, descrie Kretov planurile în ceea ce priveşte aceste pieţe. Compania şi-a început procesul de reorganizare la începutul anului, iar vizita executivului rus în România este prima în acest sens. În cadrul acesteia, Kretov spune că se va concentra pe discuţiile cu potenţialii vânzători de pe piaţa locală. „Lucrăm şi pentru câştigarea mai multor cumpărători în aceste ţări, dar scopul principal al vizitei noastre aici este să creştem şi să vedem cum să aducem mai mulţi vânzători pentru vânzările transfrontaliere (cross-border sales)”.

    În ceea ce priveşte mesajul transmis pieţei locale („Exportaţi! Luaţi în serios cererea existentă în toată lumea pentru produsele româneşti!”), Kretov îl adresează în contextul în care România se află printre primele în care eBay şi-a propus să crească numărul de vânzători. Strategia eBay este axată pe atragerea de companii mici şi mijlocii pe platforma de vânzări internaţionale. „Mă surprinde că doar 2% din întreprinderile mici şi mijlocii din România vând cross-border. În mod cert, există o oportunitate acolo, în mod cert eBay este unul dintre potenţialii jucători care pot genera o schimbare în acest sens. Vânzătorii sunt motivul principal pentru care mă aflu aici. Când lucrezi cu ei, lucrezi de cele mai multe ori cu IMM-uri, câteodată şi cu firme mari. Un marketplace precum eBay are 160 de milioane de cumpărători activi – de departe mai mulţi decât populaţia mai multor ţări la un loc”, a spus Ilya Kretov.