BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Un expert în evoluţia virusurilor anunţă că a identificat „pacientul zero” al pandemiei de COVID-19. Unde a apărut primul caz

    Primul caz cunoscut de COVID-19 a fost raportat la un vânzător din piaţa de animale a oraşului chinez Wuhan, arată un studiu publicat în revista Science de dr. Michael Worobey, expert în evoluţia virusurilor.
    Worobey spune că OMS a greşit cronologia.
    Potrivit The Times, legăturile vânzătorului cu piaţa umedă din Wuhan şi primii pacienţi spitalizaţi sugerează că acela a fost punctul „zero” al pandemiei
    Primul pacient cunoscut cu Covid-19 a fost un vânzător dintr-o piaţă umedă de animale din Wuhan, susţine Michael Worobey, un cunoscut om de ştiinţă american. Expertul în evoluţia virusurilor de la Universitatea din Arizona a analizat cu atenţie relatările publice ale primelor cazuri de coronavirus, interviurile cu primii pacienţii şi articolele din presă şi a constatat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a greşit cronologia.

    În loc să înceapă pe 8 decembrie cu un contabil de 41 de ani identificat ca domnul Chin, care locuia la mulţi kilometri de o piaţă mare de animale din Wuhan, aşa cum a sugerat echipa OMS, Worobey a spus că primul caz cunoscut a fost un vânzător de fructe de mare care s-a îmbolnăvit trei zile mai devreme.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Cu cât au crescut în realitate preţurile. Gazele, energia şi combustibilul au făcut salturi uriaşe. Iată ce arată datele INS

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) este 4,1%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2021 este 101,32%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) determinată pe baza IAPC este 3,3%.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de mărfurile nealimentare, cu 11,39% faţă de octombrie 2020, iar creşterea de preţ a mărfurilor alimentare a fost de 5,25%. Serviciile au crescut cu 3,84%.

    Preţul gazelor creşte cu 46%, urmate de energia electrică cu 24% şi combustibili, cu 23%. Majorări semnificative se găsesc şi la cartofi, cu 18%, ulei comestibil cu 26%, legume şi conserve de legume cu 8%, zahăr cu 5%, peşte şi conserve cu 6%.

  • Bitcoin şi ether au atins noi maxime istorice

    Aceste mişcări record vin pe fondul unei reveniri mai ample pe piaţa criptografică. Aşa-numiţii “ucigaşi ai ethereumului” Solana şi Cardano au crescut cu 23% şi, respectiv, 9% în ultimele şapte zile.

    Deşi este dificil să se lege mişcările de preţ pe termen scurt de un anumit eveniment, unii analişti consideră că atât bitcoin, cât şi ether vor continua să aibă o tendinţă de creştere în săptămânile următoare.

    Într-o notă trimisă luni, Mikkel Morch, director executiv la fondul de acoperire criptografic ARK36, a declarat că un preţ de 70.000 de dolari pentru bitcoin “pare acum iminent”.

    Alţii au proiecţii mai îndrăzneţe cu privire la direcţia spre care se îndreaptă bitcoin, JPMorgan dublându-şi recent predicţia potrivit căreia bitcoin va ajunge în cele din urmă la 146.000 de dolari, cu o ţintă de preţ de 73.000 de dolari pentru acest an.

    Săptămâna viitoare, bitcoin va avea parte de cea mai mare actualizare din ultimii patru ani.

    Actualizarea software-ului este cunoscută sub numele de Taproot şi va aduce o mai mare confidenţialitate şi eficienţă a tranzacţiilor – şi, mai ales, va debloca potenţialul contractelor inteligente, o caracteristică cheie a tehnologiei sale blockchain.

    Între timp, ether a fost în plină ascensiune de când a implementat Altair, o actualizare a reţelei care a intrat în funcţiune la sfârşitul lunii octombrie.

    Altair a fost considerat în mare parte un non-eveniment pentru aproape toată lumea, cu excepţia validatorilor – adică persoanele din reţeaua ethereum care verifică tranzacţiile. Dar actualizarea a fost un pas esenţial în implementarea ethereum 2.0 sau Eth2, care a fost în lucru de ani de zile şi care va revizui fundamental întreaga reţea.

    Ethereum 2.0 ar face ca reţeaua să treacă de la sistemul de minerit care necesită un consum mare de energie, în care minerii rezolvă ecuaţii matematice dificile pentru a crea noi monede, la “proof-of-stake”, care presupune doar ca utilizatorii să folosească stocul de ether ca mijloc de verificare a tranzacţiilor şi de creare de noi token.

  • Generaţiile noi de pensionari din 2020 şi 2021 au pensii cu 20-30% mai mari decât predecesorii lor

    Unii români s-au pensionat chiar înainte de vreme (cu pensii anticipate) pentru că atât anul 2020, cât şi anul 2021 sunt ani în care ei primesc pensii mai mari decât restul.

    „Anul trecut s-au pensionat anticipat 50 de angajaţi, du­blu faţă de numărul celor care s-au pensionat normal. Indicele de corecţie e unul dintre principalele motive pen­tru care ei au făcut această alegere“, spune un direc­tor dintr-o companie locală cu peste 1.000 de salariaţi.

    Indicele de corecţie, o variabilă folosită la calculul pensiei inventată în 2011, a adus pensii mai mari pentru câteva sute de mii de pensionari nou-intraţi în sistem în 2020 şi în 2021. Acest indice se calculează în funcţie de nivelul salariului mediu brut din ultimii doi ani. Particularitatea ultimilor doi ani este aceea că, din 2018, salariul mediu brut s-a majorat prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

    „Din 2018 de când s-a făcut creşterea artificială a salariului brut prin transferul de contribuţii acest coeficient aduce pensii mai mari celor care au intrat în sistem în 2020 şi în 2021. Cine are un punct de pensie şi a ieşit la pensie în 2010 ia astăzi o pensie de 1.442 de lei, iar cine a ieşit la pensie în 2020, tot cu un punct de pensie, ia o pensie de 2.033 de lei. Variaţia e de mai mult de o treime“, a explicat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

  • Populaţia României ar putea scădea până la 15 milioane în 2070 – consilier de stat

    Populaţia României ar putea scădea până la 15 milioane în 2070, iar raportul dintre persoanele cu vârste de peste 65 de ani şi populaţia în vârstă de muncă (15–64 ani) se va dubla, ajungând de la 26,3 % în 2016 la 52,8%, este de părere consilierul de stat László Borbély.

    ”Provocările demografice cu care România se confruntă deja de câteva decenii ridică probleme complexe de funcţionare a sistemelor de protecţie socială”, a declarat Borbely.

    Consilierul de stat a atras atenţia şi asupra lipsei forţei de muncă, care se apropie din nou de nivelurile record de dinainte de pandemie.

    Rata populaţiei inactive era la 34% în al doilea trimestru din 2021, a doua cea mai mare din UE.

    În opinia consilierului de stat printre soluţiile de reducere a acestei rate se numără sprijinirea familiilor şi eliminarea discriminărilor pe criterii de vârstă.

    „Pentru ameliorarea problemei demografice trebuie să ne adresăm şi familiilor şi să găsim cele mai bune metode prin care să le sprijinim. Creşterea speranţei de viaţă este poate printre puţinele veşti bune legate de demografie. Trebuie, însă, să gândim în perspectivă şi să implementăm măsuri care să permită celor mai activi să muncească şi după vârsta pensionării şi să eliminăm discriminările pe criterii de vârstă.”, a concluzionat László Borbély.

    László Borbély este coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României

  • Rezultate dezamăgitoare pentru Apple şi Amazon, care nu s-au încadrat în aşteptările pieţei pentru T3/2021. Datele, reflectate şi în evoluţiile burselor americane

    Contractele futures din Statele Unite au scăzut vineri, 29 octombrie, de vreme ce acţiunile unora dintre cele mai mari companii tech au suferit pe fondul unor dezamăgitoare rapoarte financiare, potrivit CNBC.

    Astfel, contractele futures din S&P 500 şi Nasdaq 100 au intrat în teritorii negative, în timp ce contractele prezente în Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 76 de puncte.

    Acţiunile Amazon (simbol bursier AMZN) au scăzut cu 4% în şedinţele after-hours după ce gigantul din e-commerce nu a reuşit să se încadreze în estimările privind veniturile din T3/2021. Mai mult, compania a emis prognoze dezamăgitoare pentru sezonul sărbătorilor de iarnă, o perioadă critică a anului.

    De asemenea, acţiunile Apple (AAPL) s-au depreciat cu 3% după sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, în contextul în care veniturile din ultimul trimestru s-au plasat sub aşteptări, costurile privind lanţurile de aprovizionare ajungând la 6 miliarde de dolari, conform CEO-ului Tim Cook.

    Reacţiile au venit după ce S&P 500 şi Nasdaq Composite, indicele companiilor tech, au închis şedinţa de tranzacţionare de joi la noi maxime istorice, pe măsură ce investitorii au ignorat datele economice ale celor două societăţi.

    În T3/2021, economia americană a înregistrat un plus de  2% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut, cea mai slabă creştere de la sfârşitul recesiunii din 2020 încoace. Autorităţile au prognozat o creştere de 2,8%.

    „PIB-ul ne-a spus ceea ce ştiam deja, economia a încetinit considerabil în al treilea trimestru. Veştile bune sunt că următoarele trimestre vor compensa perioada anterioară, pe măsură ce trendurile legate de Covid continuă să se îmbunătăţească”, spune Ryan Detrick, chief market strategist al brokerului LPL Financial.

    Piaţa americană de capital s-a bucurat recent de evoluţii puternice. Aproape jumătate din companiile incluse în S&P 500 au raportat rezultatele din T3/2021, dintre care 80% au reuşit să depăşească aşteptările analiştilor de pe Wall Street. Totodată, experţii estimează că profiturile societăţilor incluse în indice vor creşte anul acesta cu 38,6% faţă de 2020.

     

     

  • Cum merge maratonul vaccinării în Capitală: Aproape 67.000 de bucureşteni s-au vaccinat de vineri până luni

    66.880 de persoane au fost vaccinate în Bucureşti, de vineri până luni la ora 8, din care, în cadrul maratonului de vaccinare, 33.790 de persoane.

    Pe centre de vaccinare situaţia este următoarea: Romexpo- 7.202, Circul Metropolitan-4.583, Clubul Seniorilor-3.863, Liberty Center/Sf. Andrei-4.141, Palatul Copiilor-8.100 şi Biblioteca Naţională-5.901.

    Evenimentul a fost organizat de CNCAV împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, DSP Bucureşti, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Primăria Generală a Capitalei şi Ministerul Culturii.

  • 11.546 de noi cazuri de Covid, 299 de decese şi 1.750 persoane la ATI, raportul ultimelor 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 11.546 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), 299 de decese, iar 1.750 de pacienţi sunt internaţi la ATI. 

    Până duminică, 41.781 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 16.10.2021 (10:00) – 17.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 299 decese (146 bărbaţi şi 153 femei), dintre care unul anterior intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Brăila, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 299 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 18 la categoria de vârstă 40-49 ani, 28 la categoria de vârstă 50-59 ani, 80 la categoria de vârstă 60-69 ani, 97 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 72 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    276 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 15 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 8 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent. A fost raportat un deces anterior intervalului de referinţă, survenite în luna septembrie 2021, în judeţul Bihor. În intervalul de referinţă (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 298 decese.

    Din totalul de 299 de pacienţi decedaţi, 271 erau nevaccinaţi şi 28 vaccinaţi. Cei 28 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 40 şi 80 de ani. 27 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 18.901. Dintre acestea, 1.750 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 431 sunt minori, 394 fiind internaţi în secţii şi 37 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.997.204 teste RT-PCR şi 3.902.275 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 17.638 de teste RT-PCR (8.297 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.341 la cerere) şi 23.585 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 136.423 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 17.140 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 59.743 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 188 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.762 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.548 în Italia, 16.946 în Spania, 199 în Marea Britanie, 130 în Franţa, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 23 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 5 în Croaţia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Polonia, Kuweit şi Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 195 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria şi unul în Nigeria, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.