BusinessMagazin

Tag: dublare

  • Paşapoartele electronice ar putea fi valabile timp de 10 ani

    “Pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani, paşaportul simplu electronic va fi valabil trei ani, iar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 25 de ani va fi valabil 5 ani. Prin proiectul de lege, propunem dublarea termenului de valabilitate a paşaportului simplu electronic de la 5 la 10 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 25 de ani. Opţiunea a ţinut cont de faptul că, după această vârstă, schimbările de fizionomie sunt mai puţin accentuate”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către Ministerul Afacerilor Interne.

    Un motiv care să la baza acestei propuneri este faptul că, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, paşapoartele simple electronice au termen de valabilitate de 10 ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat costă o cameră în hotelul Simonei Halep

    Preţul pentru o noapte de cazare începe de la 40 de euro de persoană (Econimic Single), şi poate ajunge la 60 de euro (”dublă” cu balcon) şi la 109 euro (junior suite, trei paturi), informează libertatea.ro

    Hotelul este o pensiune care combină confortul modern cu ambianţa medievală şi are blazoane, halebarde, armuri, scuturi, săbii şi picturi originale. Camerele au podea cu mochetă, TV prin cablu cu 300 de canale, precum şi facilităţi pentru prepararea de ceai/cafea.

    Simona Halep este proprietara fostei pensiuni Heraldic Club din Poiana Braşov, redenumită Drachenhaus, dar şi a hotelului cu acelaşi nume din municipiul Braşov, de pe strada Nicolae Bălcescu, în plin centru istoric al oraşului. Halep a plătit pentru cele două imobile două milioane de euro.

    DRACHENHAUS HOTEL e cotat la 8.9 din 10 pe booking.com

  • Top 3 direcţii în comerţul electronic în 2017

    ,Aceste trenduri şi direcţii oferă o perspectivă asupra evoluţiei pieţei de e-commerce, a comportamentului de consum şi sunt un bun indicator atât pentru magazinele online care vor să îşi dezvolte afacerea cât şi pentru start-up-urile în domeniu.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    1. Creşte încrederea în cumpărăturile online

    Conform ultimului raport european, nivelul de încredere al consumatorilor în magazinele online locale a crescut cu 12 procente. Şi în România, încrederea consumatorilor în magazinele online şi în furnizorii online de servicii a crescut constant în ultimii 5 ani.

    ,,Românii înţeleg din ce în ce mai bine beneficiile plăţilor online. În primele 9 luni ale anului, s-au realizat cu 37% mai multe tranzacţii online comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoarea acestora a ajuns la aproximativ 1,9 miliarde de lei, cu 44% mai mult faţă de perioada ianuarie-septembrie 2016.” adaugă Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Plăţile online câştigă teren important în lupta cu plăţile în numerar, lucru confirmat şi de cel mai recent Global Cash Index (Octombrie 2017). Acesta arată că, în România, ponderea numerarului în tranzacţii se ridică în prezent la peste 40%, cu aproximativ 20 de procente mai mică faţă de ultima perioadă analizată (2011).

    2. Consumatorii aleg metodele de plată localizate

    ,,Cumpărătorii preferă să plătească online cu ceea ce au în buzunar. Fie că vorbim de carduri de debit, carduri în rate sau cash, este recomandat ca magazinele online să le pună la dispoziţie cât mai multe metode de plată, bineînţeles adaptate nevoilor şi specificului fiecărui business.” – Marius Costin, Country Manager PayU România.

    În Cehia, Germania şi Polonia, plăţile prin sisteme de online banking sunt de două ori mai populare decât cele efectuate prin carduri. În ţări precum Marea Britanie, Franţa, Spania, Irlanda şi Italia, cardurile rămân cea mai populară modalitate de plată.

    ,,În România, plata cu cardul rămâne metoda de plată preferată de români, în timp ce plata cu cardul în rate devine din ce în ce mai populară. În primele luni ale anului trecut, peste 15% din totalul tranzacţiilor online au fost realizate cu un card în rate.” completează Marius Costin, Country Manager PayU România.

    3. Cumpărături transfrontaliere

    În prezent, statisticile europene arată că 4 din 10 comercianţi online intenţionează în anul următor să îşi vândă produsele şi peste hotare. Când vine vorba de extinderea afacerii online şi în alte ţări, principalele reticenţe sunt legate de riscul mai ridicat de fraudă şi neplată în vânzările transfrontaliere, de reglementările fiscale diferite, de diferenţele în legislaţie şi de normele privind protecţia consumatorilor.

    ,,Din experienţa PayU, comercianţii români încep să-şi extindă afacerile transfrontalier, sau cel puţin sunt interesaţi de această posibilitate. Încă se fac paşi timizi în acest sens, vizând, în special, ţările europene vecine. Mesajul nostru pentru aceştia este că este la fel de uşor să faci comerţ online de la est la vest est pe cât este de la vest la est şi că au întotdeauna de partea lor un partener global pe zona de plăţi, cu expertiză în abordarea locală, pentru a-i susţine în acest demers.” concluzionează Marius Costin, Country Manager PayU România.
     

  • DRAMATIC! Numărul bătrânilor fără adăpost din Marea Britanie a crescut cu 100%, în ultimii şapte ani

    Numărul bătrânilor înregistraţi ca neavând adăpost a crescut de la 1.210, în 2009, până la 2.320, în 2016; procentajul persoanelor fără adăpost, de toate vârstele, crescând în aceeaşi perioadă cu 42%, de la 41.790 până la 59.260, iar cifrele guvernamentale aratând că numărul persoanelor în vârstă fără adăpost s-a dublat în ultimii şapte ani.

    Cifrele arată că în 2016, în rândul persoanelor în vârstă fără adăpost, peste jumătate dintre aceştia (61%) aveau peste 65 de ani, iar 21% dintre aceştia peste 75.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul bătrânilor fără adăpost din Marea Britanie a crescut cu 100%, în ultimii şapte ani

    Numărul bătrânilor înregistraţi ca neavând adăpost a crescut de la 1.210, în 2009, până la 2.320, în 2016; procentajul persoanelor fără adăpost, de toate vârstele, crescând în aceeaşi perioadă cu 42%, de la 41.790 până la 59.260, iar cifrele guvernamentale aratând că numărul persoanelor în vârstă fără adăpost s-a dublat în ultimii şapte ani.

    Cifrele arată că în 2016, în rândul persoanelor în vârstă fără adăpost, peste jumătate dintre aceştia (61%) aveau peste 65 de ani, iar 21% dintre aceştia peste 75.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blugii cu talie dublă: nici înaltă, nici joasă

    Blugii care arată ca şi cum cineva ar fi cusut o pereche peste alta s-au bucurat de mare succes, epuizându-se deja la unul din magazinele online la care se puteau găsi, Shopbop, în ciuda preţului de 695 de dolari, mai fiind disponibil doar un alt model cu preţul de 980 de dolari la magazinul online Kirna Zabête.

  • Investiţii de 300 de milioane de euro pentru dublarea zonei comerciale din Băneasa Developments

    Planurile de dezvoltare pe termen lung ale companiei reprezintă un catalizator pentru investiţii suplimentare de tip greenfield în zonă (comercial, birouri, rezidenţial), rezultând în peste 1.4 milioane mp de suprafeţe utilizabile (cu o pondere de cca 76% a proiectului rezidenţial) şi dând astfel naştere unuia dintre cele mai mari proiecte de tip mixed-use din Europa Centrală şi de Est. În prezent, dezvoltările de tip mixed-use ale Băneasa oferă circa 170.000 mp de suprafeţe utilizabile (cu o pondere de 44% a componentei rezidenţiale).

    Cumulat, proiectul existent şi investiţia de tip greenfield, compusă din zone comerciale, rezidenţial şi birouri, poate produce un impact economic total estimat la circa 6 miliarde de euro  în perioada 2017 – 2026, conform unui studiu realizat de KPMG pentru Băneasa Developments. Pornind de la proiectul existent şi perspectivele dezvoltării în zonă, platforma Băneasa poate genera în următorii 10 ani peste 1.9 miliarde de euro în salarii, susţinând circa 220.000 salarii  şi contribuind cu circa 2.3 miliarde de euro în taxe către bugetul de stat. În total, proiectul ar putea susţine peste 30.000 locuri de muncă  în 2026, relevă acelaşi studiu.

    Studiul KPMG evidenţiază, de asemenea, faptul că, în perioada 2005-2016, dezvoltarea de tip mixed-used Băneasa a susţinut circa 130.000 de salarii3, în cuantum de circa 590 milioane de euro. Totodata, platforma a generat o valoare economică totală de circa 1.6 miliarde de euro  şi a adus peste 740 milioane de euro în taxe către bugetul de stat. În anul 2016, proiectul a susţinut circa 14.000 de locuri de muncă4.

    Băneasa Developments operează în prezent cel mai mare centru comercial din Bucureşti, pe o suprafaţă de peste 80.000 mp şi cu 364 de magazine.  În ultimii 10 ani, compania a investit circa 165 milioane de euro în dezvoltarea zonelor comerciale, care au stat la baza dezvoltărilor ce au urmat în zonele înconjurătoare din nordul Bucureştiului. Anul trecut, veniturile Băneasa Developments au depăşit 49 de milioane de Euro, profitul net situându-se la circa 16 milioane euro.

  • Ofertele de muncă pentru studenţi s-au dublat în această toamnă, ajungând la peste 1.300 de joburi

    Şi în acest an cele mai multe locuri de muncă pentru studenţi se regăsesc în domeniul IT, în special la categoria de joburi remote, dar există de asemenea joburi pentru operator procesare date sau suport helpdesk. Cele mai multe joburi remote sunt în Bucureşti (139), Timişoara (39), Cluj-Napoca (31), Iaşi (29), urmate de Sibiu, Oradea, Braşov, Tîrgu-Mureş şi Craiova.    

    Firme din diverse domenii de activitate încep să îşi deschidă porţile şi oferă internship-uri tinerilor pasionaţi de domeniile IT, financiar şi audit, inginerie, vânzări, marketing şi resurse umane. Cele mai multe se regăsesc în oraşe ca Bucureşti (49), Timişoara (24) şi Braşov (11), urmate de centrele universitare Iaşi şi Cluj-Napoca cu câte 10 oferte fiecare. 

    Pentru studenţii care vor să îşi împartă timpul între cursuri şi un job part-time, companii scot la bătaie posturi de operator prelucrare date, lucrător comercial, operator interviu/sondaje de opinie, operator call center, profesor/educator, consultant vânzări, consultant relaţii clienţi, ofiţer colectare creanţe, recepţionist. Toate acestea preponderent în Bucureşti (368), Cluj-Napoca (116), Timişoara (91), Iaşi (74), Braşov (64), urmate de Sibiu (39), Arad (33), Oradea (26), Tîrgu-Mureş (23), Constanţa (22), Craiova (20) şi Galaţi (20).

    Companiile pot alege candidaţi pentru poziţiile de entry level din rândul studenţilor, numărul celor interesaţi de oferte de joburi fiind în creştere odată cu începerea noului an universitar. Dacă profilul studenţilor diferă în funcţie de universităţile la care studiază, cunoaşterea limbilor străine devine o cerinţă la toate tipurile de joburi. Firmele sunt în căutare de tineri cunoscători de limba engleză (4526), germană (2127), franceză (633), italiană (548) şi spaniolă (132).

    Statisticile privind profilul candidaţilor ne indică faptul că pe lângă limba engleză, tinerii sunt de asemenea vorbitori de limba franceză, spaniolă, italiană şi germană.