BusinessMagazin

Tag: dezvoltator

  • Radu Georgescu, de profesie dezvoltator

    Radu Georgescu este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Românul care şi-a mutat afacerea în Sillicon Valley spune că de la bun început, când a ales calea antreprenoriatului, a preferat poziţia de preşedinte, considerând din start că este mai potrivită pentru el.

    Antreprenorul povesteşte că a înţeles adevărata valoare a activităţii din domeniul calculatoarelor la terminarea facultăţii, când profesorul îndrumător a vrut să-i cumpere proiectul dar el a preferat să-l licenţieze. Acesta a fost un moment de cotitură în viaţa sa, pentru că şi-a dat seama că în business-ul cu software ”faci o dată, dar vinzi de mai multe ori”, după cum spune chiar el.

    Dealtfel, pe lângă ideile bine definite şi răspunsuri clare, antreprenorul se diferenţiază în mod evident de cei mai mulţi români care şi-au contruit propriile afaceri. În vreme ce alţii se despart greu sau deloc de firmele pe care le-au construit de la zero, el şi-a propus din capul locului să facă firme, produse şi servicii pe care să le vândă. Ştie precis că în software ciclul de viaţă al unei firme este de circa zece ani şi cu precizie matematică indică cel mai potrivit moment pentru a vinde afacerea – atunci când este în plină creştere, înainte să se plafoneze. A tras învăţăminte din fiecare greşeală şi nu se codeşte câtuşi de puţin să spună, deopotrivă, care a fost eşecul şi învăţământul tras. Are o reţetă precisă de a-şi angaja oamenii şi crede că un om care a încercat şi a eşuat pe cont propriu ”primeşte puncte în plus”, pentru că ”ştiu lucruri adevărate”: ce înseamnă să fie antreprenori, să muncească, să greşească.

    În plus, comunică foarte onest angajaţilor modelul afacerii, care înţeleg din start că afacerea va fi vândută la un moment dat. Nu investeşte niciodată doar într-o idee, pentru că pe lângă aceasta este nevoie de altele, între care oamenii care s-o pună în practică, un business plan, proiect pilot. Susţine cu tărie că un antreprenor trebuie să vândă atunci când primeşte o ofertă; altminteri, dacă îşi caută investitor, va primi mai puţini bani. Radu Georgescu este, în esenţă, un antreprenor în serie, get-beget.

  • Outletul Fashion House a a atras anul acesta zece noi chiriaşi

    Fashion House Outlet Centre Bucureşti se apropie de gradul de ocupare de 90% a primei faze din proiect, după ce zece noi chiriaşi au decis să deschidă magazine în primele zece luni ale anului 2015, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei. Printre acestea se numără branduri precum Guess, Mustang Jeans, Spanish Kids, Kiddie Rides, Format Lady, Faith by MD, Nissa, Napoleoni, TED’s, Lacoste & Gant. Trei noi chiriaşi au decis recent să închirieze un spaţiu în outlet şi urmează să fie anunţaţi în curând, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Fashion House Outlet Centre face parte din Fashion House Group, parte a parcului de retail West Park Retail, cel mai mare dezvoltator şi operator de outlet-uri din Europa Centrală şi de Est, precum şi Rusia, parte a grupului Liebrecht & wood, din care face parte şi parcul de retail West Park Retail din zona Militari din Capitală. Valoarea medie a cumpărăturilor efectuate de un client s-a majorat cu 22,4%, în timp ce rata de conversie, în creştere cu 24% comparativ cu anul trecut, rămâne cea mai ridicată din piaţă, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    La rândul său, West Park Retail, având o suprafaţă închiriabilă totală de 74.500 m.p cuprinsă în trei unităţi de tip big-box şi proiectul Fashion House Outlet Centre, a atras noi chiriaşi şi în acest an, printre care se numără primul magazin sub brandul Casa Convenienza din România (1,050 m.p. GLA), inaugurat în luna mai – una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere din piaţa locală de retail.

    Inaugurat în 2008, Fashion House Outlet Centre Bucureşti este primul centru de tip outlet din România. Fiind situat strategic în apropiere de centura Bucureştiului şi cu acces direct din autostrada A1, proiectul deserveşte o populaţie de 2,77 milioane de locuitori pe o distanţă de 90 minute de mers cu maşina. Cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 20.000 m2 dispuşi în trei faze, Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte în prezent peste 60 magazine, un food court şi o parcare generoasă cu 2.150 locuri.

    De peste 20 de ani, Grupul Liebrecht & wooD operează pe pieţele comerciale imobiliare din Polonia, România şi Rusia unde a dezvoltat proiecte de birouri, retail şi industriale cu o suprafaţă totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. Grupul cuprinde mai multe entităţi, incluzând dezvoltatorul Liebrecht & wooD, Grupul Fashion House responsabil de implementarea şi gestionarea conceptului de outlet center pe pieţele emergente, precum şi compania de property management  WeCARE ce operează în Polonia. Toate procesele de investiţii din cadrul grupului Liebrecht & wooD sunt supervizate de Liebrecht & wooD Development Company.

    Portofoliul de proiecte al Grupului include clădiri de birouri, parcuri de birouri şi ansambluri mixte în Varşovia (Kopernik Office Buildings, Jerozolimskie Business Park, Flanders Business Park, Batory Office Buildings, Plac Unii) şi Bucureşti (Victoria Park), depozite în Varşovia şi Poznań (Manhattan Business & Distribution Center, Poznań Distribution Centre), precum şi unele dintre primele centre de tip outlet din Polonia, România şi Rusia, sub marca FASHION HOUSE Outlet Centre.

    Liebrecht & wooD a intrat pe piaţa românească în anul 2001, începând cu dezvoltarea centrului comercial Militari din Bucureşti. În 2007, compania a inaugurat un complex de birouri modern intitulat Victoria Park din Bucureşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 20.500 m.p. Până în prezent, compania a investit circa 200 de milioane de euro în România.

  • Cea mai mare tranzacţie imobiliară a anului de care nu a auzit nimeni

    Cea mai mare tranzacţie imobiliară a lui 2015 s-a întâmplat în linişte. Unul dintre cele mai mari terenuri din Bucureşti, fostele Sere Berceni, a fost achiziţionat de dezvoltatorii care vor construi Metalurgiei Park. La 150 de euro pe metrul pătrat, preţul cu care a fost vândută cea mai mare parte din ceea ce va fi faza 1 a Metalurgiei Park (jumătate din suprafaţa totală a fostelor sere Berceni), Horia Culcescu, proprietarul terenului, a încasat aproximativ 30 de milioane de euro.

    Horia Culcescu este un om de afaceri care apare rar în media, dar care a devenit – tot în linişte – cel mai bogat agricultor din România. Conform unui top realizat de agrointel.ro, Horia Culcescu este cel mai mare producător de conserve din legume şi fructe din România (prin fabrica Leader International de la Caracal) şi deţine 230 de hectare de sere şi 1.200 de hectare de vie. De profesie inginer agronom, Horia Culcescu a achiziţionat de-a lungul timpului mai multe ferme, ajungând să aibă suprafeţe importante de sere din Pipera până la Turgu Măgurele şi Işalniţa, cele mai întinse ca suprafaţă fiind Leoser (90 de hectare în Popeşti- Leordeni) şi Serele Berceni (50 de hectare în zona unde Bulevardul Metalurgiei se intersectează cu bulevardul Berceni şi cu Drumul Binelui).

    Situate în sudul Capitalei, zonă unde interesul dezvoltatorilor a fost redus înainte de criză, Serele Berceni au devenit o ţintă de achiziţie mult mai importantă după anul 2009, când trendul pieţei imobiliare s-a mutat către sudul, vestul şi estul Capitalei. Statisticile arată că, în 2011 de exemplu, au fost livrate în Bucureşti şi Ilfov 4.945 de locuinţe, din care sudul a atras cea mai mare parte (peste 2.500 de locuinţe livrate). Sudul a fost în ultimii cinci ani cea mai dinamică zonă din Bucureşti-Ilfov în ceea ce priveşte construcţiile noi, iar soluţiile găsite de dezvoltatorii din sud au ţinut piaţa pe un trend alert.

    „Metalurgiei Park este o ţintă veche de-a noastră“, povesteşte Cătălin Grigore, unul dintre principalii pioni ai Sud Rezidenţial (şi hobby-ul personal al lui Grigore) fiind identificarea de terenuri. „Dezvoltatorii cu care lucrăm au devenit foarte implicaţi şi ne cereau noi şi noi suprafeţe pe care să dezvolte blocuri. Aveam de mult timp terenul Serelor Berceni în observaţie şi am deschis dicuţiile cu domnul Horia Culcescu în urmă cu un an şi jumătate, când dânsul în sfârşit şi-a manifestat interesul să vândă o parte din teren“, povesteşte Cătălin Grigore, precizând că, alături de proprietarul terenului, a împărţit cele 50 de hectare ale Serelor Berceni în faza 1 şi faza 2, fiecare cu câte 25 de hectare (cele două faze fiind tăiate la jumătate de Bulevardul Metalurgiei).

    După ce a căzut de acord cu proprietarul terenului, Cătălin Grigore a trecut la atragerea investitorilor: „Terenul a fost vândut şi proiectat în urma unor şedinţe care se terminau noaptea la 1, la 2, şi în care discutam cu investitori aflaţi deja într-o relaţie contractuală cu Sud Rezidenţial“. Ca strategie de investiţie, Cătălin Grigore le-a solicitat investitorilor să cumpere suprafeţe mari de teren, care să permită dezvoltarea fluidă. „Cei care s-au implicat au cumpărat suprafeţe mari. Am selectat astfel brandurile imobiliare puternice, cu care noi avem istorie, care niciodată nu au greşit în anii de când dezvoltăm proiecte împreună şi care au putere să cumpere şi să dezvolte 2-3 hectare. În momentul acesta, din cele zece ansambluri, cinci din ele construiesc, iar cinci se află în faza de autorizare. Fiecare a cumpărat minimum 2-3 hectare, în funcţie de forţa financiară, şi au conceput alături de noi propriile proiecte imobiliare“. Regimul de înălţime este definit de PUZ (P+5), astfel că cele mai multe dintre blocuri vor avea regim mic de înălţime.

    Terenul din faza 1 a Metalurgiei Park s-a vândut complet în trei luni, spune Cătălin Grigore. Mai precis, dezvoltatorii ansamblurilor (Brown, Top House, Viva, Crystal, Joy, Galaxy, Family) au cumpărat loturile de teren aferente părţii lor din proiect de la Berser, plătind acelaşi tarif de 150 euro pe metrul pătrat. Au fost vândute 23 de hectare din cele 25, spune Cătălin Grigore. În zona dinspre Apărătorii Patriei, zonă de case, a fost păstrată o zonă tampon, de 1,5 ha, care va fi dezmembrată în loturi mici, între 300 şi 700 mp, şi unde vor fi construite case. Deocamdată planul pentru această suprafaţă nu a fost definitivat, existând o intenţie a lui Horia Culcescu de a dezvolta acolo un cartier de case.

    Acum, în faza 1 a Metalurgiei Park, construiesc deja Brown, Top House, Viva şi Crystal, iar Joy şi Galaxy sunt în faza de autorizare, spune Cătălin Grigore, care explică faptul că fiecare dezvoltator a conceput un proiect distinct, cu identitatea lui. „Singura condiţie pe care am pus-o dezvoltatorilor este ca, din momentul când am început, să nu ne oprim până nu terminăm: să nu tragem de timp, să nu avem probleme cu banii, să nu depăşim termenele, cu alte cuvinte să nu facem lucruri care să arunce o notă de neîncredere peste tot proiectul. Din momentul când am început, îl ducem la capăt. Lucrăm în echipă: dezvoltatorii lucrează cu un business plan etapizat, iar noi ne-am asumat să menţinem un ritm al vânzărilor care să permită continuitatea. Spre diferenţă de un dezvoltator dintr-o zonă centrală, care merge pe 1.800-2.000 euro/mp, dezvoltatorii noştri au înţeles că 950-1.000 euro/mp şi un profit mai scăzut aduc un rulaj extraordinar de mare şi o continuitate incredibilă a businessului.“

    Cătălin Grigore explică faptul că cei mai mulţi dintre dezvoltatorii care lucrează cu Sud Rezidenţial au istorie în partea sectorului 4 dinspre Dimitrie Leonida şi Apărători, unde au construit şi au vândut apartamentele ca persoane fizice. „Acum, când ne-am mutat în Park, toţi şi-au făcut firme, renunţând la PFA. Am mers pe ideea că dacă ai o firmă sănătoasă, în momentul când faci rulaj şi construieşti fără nicio problemă, cerul e limita, poţi lua un împrumut la bancă, poţi lua fonduri europene, plus că totul este mai transparent.“ Aceasta este explicaţia pentru care cele mai multe dintre firmele care construiesc în Metalurgiei Park nu au nici măcar un an de când sunt înregistrate la Registrul Comerţului, deşi brandurile imobiliare sunt deja cunoscute în sudul Bucureştiului. Brown Residence SA este înregistrată la Registrul Comerţului din ianuarie 2015, deşi sute de persoane locuiesc deja în blocurile dezvoltatorului din Popeşti şi din Berceni. Brown Residence a livrat până acum 750 de apartamente, după cum spun oficialii companiei, în cele opt proiecte finalizate şi localizate în sectorul 4 – zona Mall Grand Arena, metrou Dimitrie Leonida, Soseaua Olteniţei (Popeşti-Leordeni). În momentul de faţă, activitatea dezvoltatorului se concentrează la proiectul Brown Metalurgiei Park, unde vor fi 10 blocuri, cu aproximativ 750 de apartamente, pe care Brown vrea să le livreze în următorii doi ani. Investiţia derulată în cadrul ansamblului Brown din Metalurgiei Park depăşeşte suma de 20 de milioane euro, după cum estimează oficialii companiei, deţinută de Emanoil Andrei Arabagiu (37 ani) şi Daniel Văduva (47 ani).

    Oficialii Top Residence, care construiesc în Metalurgiei Park 1.000 de apartamente în 10 blocuri, estimează întreaga investiţie la 25 de milioane de euro. Cătălin Grigore vorbeşte despre construcţia a 5.000 de apartamente pentru faza 1 şi spune că faza a doua va avea mai multe locuinţe: „Partea a doua va fi gândită la fel, doar că va avea mai puţin comercial. Acum suntem în discuţii cu centre comerciale precum Lidl, Mega Image, retaileri, magazine de mobilă, Petrom (care vrea teren pentru o staţie cu deschidere pe Metalurgiei), dar şi cu creşe, grădiniţe, şcoli. Vom asigura în prima fază tot ce au nevoie locatarii, iar în a doua fază doar vom suplimenta“.

    Conform cu investiţiile derulate de dezvoltatori, costul mediu pentru un apartament este în jur de 20-25.000 de euro, ceea ce face ca Metalurgiei Park, la întreaga sa capacitate de 15.000 de apartamente în ambele faze, să fie o  investiţie de peste 350 milioane de euro. „Este un megaproiect imobiliar, în care profitabilitatea dezvoltatorilor este foarte mare şi trece de jumătatea sumei investite. Dacă la asta mai adăugăm şi faptul că ne mişcăm rapid şi avem rulaj foarte mare, e uşor să vedem că este o situaţie din care câştigă toată lumea – noi, dezvoltatorii, clienţii care cumpără un apartament la un preţ omenesc, vânzătorii de mobilă, decoraţiuni sau electrocasnice. Este un proiect care mişcă Sudul şi Bucureştiul. Dar şi economia.“

    Pe şantierul Metalurgiei Park se lucrează. În birourile Sud Rezidenţial, Parkul se vinde. „Preţul de la care se pleacă este de 800 de euro, dar chiar nu sunt apartamente low-cost, aşa cum vor unii să creadă, iar eu îi invit pe toţi la vizionare, să vadă cu ochii dânşilor. Se foloseşte sintagma asta: «Dom’le, sudul e ieftin». Da, este ieftin. Dar ieftinul dezvoltă volum, dezvoltă ceea ce oamenii au nevoie“, spune Grigore.

    Construcţiile care au început în primăvară sunt gata, iar designul general al minioraşului şi strategia lui de lansare sunt treaba lui Cătălin Grigore: „Sunt 500 de apartamente care sunt în picioare şi vândute. Cred că prima fază se va umple foarte repede şi cred că nu vor ajunge 25 de hectare pentru câtă cerere avem, aşa că vom insista în discuţiile cu Horia să începem şi partea a doua. Prima parte ar trebui să fie gata în următorii doi ani. În vara lui 2017 vreau să ies din faza 1. Şi când spun că ies, totul va fi aşa cum am promis: cu locuri de joacă, cu alei, cu spaţii amenajate, cu bariere funcţionale, cu magazine, cu centre şi spaţii comerciale.Între dezvoltatorii mei nu sunt fricţiuni care să ducă la situaţii precum un gard între două proiecte, toate aceste probleme au fost clarificate de la început. Dacă văd un gard, mă duc şi îl smulg cu mâna mea. Lucrăm în echipă, chiar dacă facem chestii diferite, adică ei dezvoltă şi eu mă ocup de implementare/dezvoltare şi ne armonizăm foarte bine unii cu ceilalţi. Sunt drumuri de acces pe care le vom construi împreună, pentru că nu are nicio treabă primăria aici, fiind proprietate privată. Între ansambluri sunt drumuri late, de 7 metri. Trebuie să facem trotuarele, iluminatul, să punem dalele, să aducem mobilier urban, acum alegem copacii şi gazonul“.

    Şi-a asumat prea mult un om de afaceri care în urmă cu cinci ani nu dezvoltase singur nimic? „Este un proiect mare, dar nu mă simt depăşit. La fel ca toate celelate proiecte ale noastre, se va ridica şi va fi funcţional. Toată lumea a crezut că e un bluf, că nu se va face, că aici sunt nişte oameni care au aterizat de nu ştiu unde şi apartamentele astea sunt făcute nu ştiu cum. Îi aştept în vara lui 2017 să facem o plimbare prin Park. Deocamdată, niciunul dintre dezvoltatori nu face faţă la Sud Rezidenţial – mai precis, nu pot ei construi cât putem noi să vindem. Am vândut tot ce este ieşit din pământ.“
     

  • Coresi Shopping Resort din Braşov a avut 750.000 de vizitatori în primele două săptămani de la deschidere

    “Stabilesc de regulă ţinte foarte ambiţioase, dar traficul este peste aşteptările noastre“, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România, compania care a dezvoltat proiectul Coresi la Braşov, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    Totul a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să investească la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, ceea ce reprezintă cam 8% din suprafaţa oraşului. La prima discuţie referitoare la dezvoltarea acestui proiect, primarul Braşovului, George Scripcaru, a spus „au mai zis şi alţii că vor să facă un proiect“, povesteşte Diaconu.

    Trei ani mai târziu oraşul posedă un centru comercial care are ambiţia de a atrage clienţi de pe o rază de 60 de kilometri, spre Sibiu, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş şi Ploieşti. „Strict pentru populaţia oraşului Bra-şov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după-amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlo-cuim shoppingul cu ofertă de activităţi pentru petrecerea timpului liber“, spune Tatian Diaconu. Aşa că 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care se vor desfăşura spectacolele programate. Immochan a inclus în proiect locuri de joacă pentru copii la interior dar şi în exterior şi opt săli de cinematograf, dintre care patru cu echipamente de proiecţie 3D, în total aproape 1.500 de locuri. „Investiţia într-un cinematograf se amortizează în 30 de ani, dar în Braşov exista o cerere reală. Funcţiona un singur cinematograf, cu o capacitate de 120 de locuri, iar uneori biletele se cumpărau cu «relaţii»“, spune Tatian Diaconu.

    Piaţetele aflate la intersecţia aleilor din Coresi poartă nume, pentru a fi uşor de identificat, de pildă La Şezătoare sau Piaţa cu Copaci, iar într-una dintre ele este amplasat un carusel.

    Aleile dominate de câte o culoare vie, mov, galben, verde sau roz, sunt suficient de largi pentru a permite circulaţia a două maşini una lângă alta, iar pentru că este dispus pe un singur nivel tavanele de sticlă îngăduie accesul luminii natu-rale. La exterior, Immochan face un parc, teren de baschet, pistă de skateboarding, un amfiteatru, o tablă de şah cu piese cu înălţimi de până la 1,5 m, o zonă cu căsuţe care vor găzdui meşteşugari şi artişti populari.
    Pentru dezvoltarea Coresi dezvoltatorul a folosit 20 ha din cele 100 disponibile.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, adaugă Diaconu. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immo-chan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pare mult, dacă vorbim de încă un an, dar lucrările de demolare şi infrastructură sunt colosale“, pentru că Immochan construieşte acum pe ceea ce a fost anterior platforma Tractorul. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de par-care, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani“, conchide Diaconu.

  • MetroCity Academiei, proiect rezidenţial de 10 milioane de euro lângă Academia Militară

    MetroCity Academiei va avea 230 de apartamente, primul bloc, având 12 etaje cu 110  unităţi, urmând a fi terminat la finalul acestui an iar restul, amplasate într-un bloc cu două tronsoane, urmând a fi finalizate la jumătatea anului viitor. Proiectul este finanţat de către Garanti Bank.

    Ansamblul rezidenţial, dezvoltat pe un teren de aproximativ 7.000 de metri pătraţi, este amplasat la 300 de metri de noua staţie de metrou Academia Militară, pe Strada Ion Garbea, cu vedere spre Academia Militară şi în apropierea Parcului Romniceanu. Vor fi disponibile locuri de parcare subterane iar la parterul clădirilor vor fi amenajate spaţii comerciale.

    Dezvoltarea conceptului MetroCity Academiei a durat aproape doi ani, Coldwell Banker Affiliates of Romania fiind implicată în toate fazele de planficare şi pre-construcţie. Principala caracteristică a MetroCity Academiei este reprezentată de faptul că proiectul este eficient din punct de vedere al construcţiei, spaţiile comune având un procent de doar 10%.

    ”Spaţiile comune deţin un procent de 15% şi chiar mai mult în majoritatea ansamblurilor rezidenţiale noi. Am reusit să eficientizăm proiectul din punct de vedere al construcţiei, fără a face rabat de la condiţiile locative specifice unui proiect rezidenţial destinat clasei medii, rezultând astfel o reducere de aproximativ 30% a costurilor anuale de întreţinere pentru un locatar”, a declarat Bogdan Ghindea, project manager din partea Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Consultanţii companiei estimează că MetroCity Academiei se va vinde integral până la finalul anului viitor, pe fondul revigorării cererii pentru locuinţe noi şi a îmbunătăţirii condiţiilor de creditare.

    Preţurile locuinţelor din cadrul MetroCity Academiei pornesc de la 56.700 de euro + 5% TVA (în condiţiile stabilite prin lege) pentru un studio cu o suprafaţă construită de 66 metri pătraţi, de la 62.000 de euro + 5% TVA pentru un apartament cu două camere cu o suprafaţă construită de 67 metri pătraţi şi de la 87.000 de euro + TVA pentru un apartament cu trei camere, având o suprafaţă construită de 97 metri pătraţi.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste zece proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni, printre care Alia Apartments, Cosmopolis, Onix Residence, Pipera CityLights şi Rose Garden. Compania a tranzacţionat direct de la dezvoltator, numai în Bucureşti, peste 1000 de locuinţe noi în 2014.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii. Compania are în prezent 45 de sucursale – cincisprezece în Bucureşti şi câte una în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Bran, Braşov, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râşnov, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş, Turda, Vaslui, Zalău şi Zărneşti.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.

  • 200.000 de vizitatori în week-end la Coresi Shopping Resort. GALERIE FOTO

    Prin deschiderea acestui proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp, reţeaua franceză Auhan a ajuns să opereze în România 33 de hipermarketuri, cel mai nou, cu o suprafaţă de 13.800 mp, fiind deschis la Braşov. La deschidere, 96% din suprafaţa centrului comercial este deja închiriată, 100 de magazine fiind deja funcţionale.

    “In urmă cu trei ani, pe 12 aprilie, grupul Auchan decidea să investească în România, într-o perioadă în care investitorii mai degrabă plecau. Şi nu la Bucureşti, o ţintă aleasă de majoritatea investitorilor, cu la Braşov, unde a cumpărat 100 de hectare, ceea ce reprezintă 8% din suprafaţa oraşului. Nu e suficient să cumperi o asemenea suprafaţă de teren şi să laşi să crească bălării pe el. Strict pentru populaţia oraşului Braşov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlocuim procesul de shopping într-un fel de petrecere a timpului liber,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care să se desfăşoare spectacolele programate.

    În cadrul Coresi, hipermarketul Auchan se întinde pe o suprafaţă de 13.900 mp, fiind cel mai mare hipermarket din Transilvania.

    Auchan are la Braşov 100 de hectare din fosta platformă Tractorul, pe care primarul oraşului, George Scripcaru, vrea să o lege de centrul oraşului printr-un pod ce va fi construit peste calea ferată, în dreptul Sălii Sporturilor.

    Coresi Shopping Resort presupune o dezvoltare în mai multe etape astfel: Prima faza, reprezentând shopping resort-ul, este deja predată. În cea de-a doua fază va fi construit un parc comercial cu retaileri de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie. Cea de-a doua fază va fi dezvoltată pe o suprafaţă totală de 13.500 mp, dintre care 7.500 mp sunt deja ocupaţi de 5 operatori care au închiriat spaţii cu suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Proiectul demarează în mai şi va fi livrat către retaileri în octombrie 2015. World Class a închiriat deja o suprafaţă de 2.900 mp iar în luna iunie demarează construcţia, cu finalizare în octombrie. Fan Curier, de asemenea, îşi va dezvolta aici un HUB de 26.000 mp.

    Totodată, va fi dezvoltat un complex rezidenţial de 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha. Terenul va fi pregătit pentru dezvoltarea blocurilor, în etape succesive, corespunzătoare fazelor de construcţie.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    La sfârşitul anului trecut Immochan România a deschis Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti care, împreună cu proiectul dezvoltat în Braşov, Coresi Shopping Resort, reprezintă o investiţie totală de 120 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 379 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • Un român l-a dat în judecată pe Mark Zuckerberg pentru înşelăciune, după ce ar fi fost păcălit cu milioane de dolari

    În 2013, Mark Zuckerberg a cumpărat patru proprietăţi în apropiere de locuinţa sa din Palo Alto. Zuckerberg a făcut achiziţiile în momentul în care a auzit că un dezvoltator urma să construiască o vilă pe unul dintre loturile aflate în apropiere de proprietatea sa, relatează Business Insider.

    Dezvoltatorul de origine română Mircea Voskerician deţinea un teren care se învecina cu proprietatea lui Zuckerberg şi a fost de acord să o vândă miliardarului, cu condiţia ca acesta să îl pună în legătură cu persoane influente din anturajul său pentru a-şi dezvolta afacerea în domeniul imobiliarelor. Zuckerberg era interesat de terenul lui pentru a-şi  crea astfel o zonă tampon mai mare între casa lui şi vila pe care antreprenorul de origine română urma să o construiască.  

    Fondatorul reţelei sociale nu şi-a onorat promisiunea, iar Voskerician a înaintat un proces împotriva lui Zuckerberg, în luna mai 2014. Avocatul lui Mark Zuckerberg susţinea că procesul este “lipsit de integritate”, întrucât miliardarul i-a plătit lui Voskerician 1,7 milioane de dolari pentru proprietatea de pe Hamilton Avenue, aflată în apropiere de reşedinţa sa.

    “Zuckerberg a spus vreme de 14 luni că nu doreşte să aibă un şantier de construcţii în spatele casei sale şi i-a spus lui Voskerician că îl va prezenta unor persoane bogate dacă, în schimb, el îl va ajuta să asigure intimitatea reşedinţei sale”, se afirmă în documentele depuse la tribunal.

    Dezvoltatorul de origine română a acceptat propunerea miliardarului, a primit suma de  1,7 milioane de dolari de la Zuckerberg şi i-a vândut acestuia terenul. Ulterior, Zuckerberg a cumpărat alte trei loturi din apropiere, la preţuri cuprinse între 10,5 milioane şi 14,5 milioane de dolari fiecare.

    Mircea Voskerician este însă de părere că drepturile sale legale asupra proprietăţii din Hamilton Avenue valorau mult mai mult de 1,7 milioane de dolari şi că un alt dezvoltator imobiliar îi oferise 4,3 milioane de dolari pentru a-i prelua contractul. El i-ar fi  cedat drepturile lui Zuckerberg, făcându-i o reducere, după ce miliardarul californian şi consilierii săi i-au promis că îl vor ajuta să obţină în viitor alte contracte avantajoase.

    Business Insider a publicat recent o parte din e-mail-urile schimbate între cele două părţi:

    “Domnule Zuckerberg, aş vrea să vă spun că sunt fericit că am reuşit să vă menţin intimitatea prin vânzarea către dumneavoastră a proprietăţii Hamilton. Apoi, aş vrea să ne întâlnim pentru a încununa tranzacţia şi a discuta oferta dumneavoastră de a colabora pe viitor, ţinând cont că aţi declarat că aţi construit Facebook pe baza unor conexiuni pe care le aveţi cu persoane influente din Silicon Valley. Unul dintre motivele pentru care am acceptat oferta a fost propunerea dvs. de a mă ajuta în promovarea propriilor proiecte aflate în dezvoltare în faţa angajaţilor Facebook” îi spunea Voskerician fondatorului Facebook în unul dintre e-mail-urile trimise.

    Voskerician şi-a exprimat apoi intenţia de a discuta cu Zuckerberg despre un proiect în care “folosea ştiinţa modernă bazată pe o viaţă socială sustenabilă”, pe un model “open source”. E-mail-urile dintre Zuckerberg şi cercul lui apropiat arată însă că şeful Facebook nu avea nicio intenţie de a-l ajuta pe Voskerician. Divesh Makan, un consilier financiar al lui  Zuckerberg, îi spunea acestuia într-un e-mail că oferta de păstrare a intimităţii CEO-ului Facebook a fost o “propunere obscenă”.  

    Într-un alt e-mail, soţia lui Zuckerberg, Priscilla Chan, scria “Lucrurile de genul acesta mă întristează şi mă enervează.”

    “Zuckerberg şi-a construit afacerea pe baza unor cunoscuţi şi a unor relaţii şi tot ce trebuia să facă erau câteva prezentări, însă l-a înşelat pe clientul meu”, a declarat şi David Draper, avocatul lui Mircea Voskerician. Patrick Gunn, avocatul lui Zuckerberg, a negat această afirmaţie, dar a confirmat discuţiile între cei doi afacerişti. “Descrierea acelei întâlniri, aşa cum apare ea în documentele depuse la tribunal, este imposibil de recunoscut de către clientul meu. Revendicarea în cauză este pur şi simplu lipsită de integritate”, a adăugat el.

    Mircea Voskerician locuieşte în Palo Alto, California. Antreprenorul de origine română este căsătorit cu Eva Voskerician şi a absolvit Liceul Economic Nr. 1 din Bucureşti în 1989, potrivit paginii sale de Facebook.

  • Tatian Diaconu, Immochan România: „Trebuie să fim creatori de experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

    El adaugă că “realitatea dovedeşte că este de preferat să investim în clădiri nu neapărat din considerente legate de LEAD sau BREAM, ci pur şi simplu de motivaţii care ţin strict de domeniul financiar şi de protecţia mediului. Se merită să investeşti în materiale de calitate de la bun început şi în primii zece ani de funcţionare să-ţi recuperezi investiţia”.

    Compania pe care o conduce dezvoltă centrul comercial Coresi din Braşov, care va fi deschis în luna martie a acestui an. ”Coresi este primul proiect comercial de anvergură care va deservi un oraş cu o populaţie de 370.000 de locuitori, dar care nu dispune în prezent de nicio astfel de facilitate”, afirmă Diaconu. Dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul, anterior abandonată, Coresi este cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, readucând la viaţă 8% din suprafaţa oraşului. Coresi va găzdui un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.300 mp şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 32.000 de metri pătraţi şi o lungime de 650 de metri. Complexul va fi deservit de un spaţiu de parcare ce include 3.000 de locuri. Bugetul alocat pentru Coresi este de 60 de milioane de euro, din care până acum au fost cheltuiţi deja 35 de milioane de euro, confrorm planurilor, afirmă Diaconu. Tot el explică în detaliu de ce investiţia nu trebuie să depăşească un anumit prag, peste care recuperarea banilor ar deveni imposibilă. Calculele care se fac vizează nu numai preţul terenului, al construcţiei, dar şi încasările aşteptate de-a lungul anilor. Iar studiile derulate pentru Coresi arată că traficul estimat se plasează la 10 milioane de vizitatori pe an, vizând deopotrivă locuitorii oraşului, pe cei din vecinătate, dar şi turiştii străini şi români. La baza acestei estimări, adaugă directorul Immochan România, se află amploarea zonei de atracţie şi potenţialul ei turistic, accesul facilitat de mijloacele de transport în comun şi infrastructura rutieră. Conform estimărilor Immochan, Coresi va atrage zilnic 25.000 de vizitatori iar venitul mediu pe cap de locuitor în Braşov este de 575 de euro, în vreme ce turiştii declară că au veniri medii de aproape două ori mai mari. Dealtfel, Immochan este singurul dezvoltator care s-a încumetat să demareze contrucţia unui centru comercial la Braşov, deşi îşi declaraseră anterior interesul şi NEPI, compania poloneză Echo Investments şi Cora. În vreme ce concurenţa a preferat să mai aştepte, Immochan a demarat un proiect a cărui construcţie este realizată în proporţie de două treimi şi care ar urma să fie inaugurat în primăvara anului viitor. Francezii vor beneficia de avantajul primului venit, chiar dacă vreunul dintre concurenţii său va decide să-şi pună în aplicare planurile în privinţa oraşului de la poalele Tâmpei. De regulă, retailerii îşi fac calcule în ce priveşte numărul de clienţi pe care îi pot atrage într-un oraş, şi cel mai probabil majoritatea vor prefera să fie prezenţi în Coresi. În plus, Tatian Diaconu mizează în privinţa proiectului de la Braşov pe dezvoltarea lui ca un centru de atracţie pentru întreaga familie, pentru a genera astfel trafic; după cum punctează chiar el, cumpărăturile pot fi făcute şi de acasă, din faţa calculatorului, dar odată ajunşi într-un astfel de centru comercial pot cheltui sub îndemnul impusului.

    ”Din punctul meu de vedere, aş propune să răspundem cu toţii la întrebarea de ce facem să evolueze centrele comerciale? Consumatorul nu este cel al lui Immochan, al dezvoltatorului sau al unui anumit retailer. Suntem fiecare dintre noi şi încercăm să intuim ce-şi doreşte consumatorul. Din punct de vedere al dezvoltatorului am înţeles foarte clar că nu mai suntem în poziţia în care vindem metri pătraţi. Suntem conştienţi de faptul că suntem creatori de experienţe. Plecând de la faza de idee, urmând cea de planşă, apoi faza de construcţii şi ajungând în cele din urmă la partenerii noştri din retail care au o responsabilitate fantastică de a contribui la bunul mers al centrelor comerciale, atunci cred că la fiecare dintre aceste etape trebuie să avem în minte că singurul care decide succesul unui proiect este consumatorul. Iar ideea <de la shopping place la place to be> cred că subliniază această schimbare. S-a terminat cu ideea de a merge într-un centru comercial pentru că este promoţie la un anumit produs. Mergem acum în centrul comercial pentru că ne dorim să petrecem în familie sau cu prietenii două ore sau o după-amiază cu experienţe inedite. Şi rolul nostru acum este, şi insist asupra faptului că este un rol comun, să creem aceste experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

  • Un dezvoltator imobiliar investeşte 14 milioane de euro într-un proiect rezidenţial de lux format din case “verzi”

    Dezvoltatorul imobiliar Alesonor lansează Amber Gardens, primul proiect rezidenţial de lux de dimensiuni mari din Romania, care are la bază principiile designului bioclimatic şi aplică standardele energetice ale unei “case pasive”. Compania va investi 14 milioane de euro în dezvoltarea proiectului.

    Acesta va cuprinde 60 de locuinţe verzi de lux, care vor fi dezvoltate pe parcursul a trei ani în zona Otopeni-Tunari. Costul de achiziţie al unei  locuinţe  de lux Amber Gardens începe de la 230.000 de euro + TVA (pentru o locuinţă cu o suprafaţă de aproximativ 250 de metri pătraţi şi un teren de aproximativ 650 de metri pătraţi). În luna noiembrie 2014 au fost finalizate şase locuinţe, dintre care patru sunt deja vândute.

    Dezvoltatorul mizează pe aducerea conceptului de „case pasive” în proiect, costul anual al energiei folosite într-o astfel de casă fiind de aproximativ 630 de euro. Locuinţele certificate la nivel de performanţă energetică C ajung la cheltuieli de 3.889 euro pe an, cele cu nivel de performanţă A, la 1.857 euro, iar casele care se califică pentru o ipotecă verde, la 939 euro pe an.

    Alesonor este o companie de dezvoltare imobiliară, înfiinţată în Romania în anul 2003.

  • Aplicaţie pentru hotelieri dezvoltată de un tânăr din Constanţa

    Stoica-Marcu a explicat că prin intermediul aplicaţiei turiştii îşi pot rezerva un loc la spa, restaurant, plajă, pot stabili detaliile unei rezervări (dată, oră, număr de persoane), pot vizualiza meniul online (preţurile/ gramaj/ingredientele), pot comanda produse de la serviciul de catering. De asemenea, utilizatorii pot vizualiza în cadrul aplicaţiei informaţii despre serviciile hotelului şi pot trimite sugestii sau reclamaţii.

    În prezent, aplicaţia se află încă în stadiul de dezvoltare, urmând să fie lansată pentru platformele iOS, Android, Windows Phone, cât şi în varianta web, cel mai probabil peste o lună. “În acest moment, întrevedem un parteneriat cu o companie de software din România pentru finalizarea aplicaţiei în maximum o lună”, a menţionat Stoica-Marcu.