BusinessMagazin

Tag: despagubiri

  • Clienţii prejudiciaţi în frauda de la Harinvest vor fi despăgubiţi de Fondul de Compensare

     “Cei de la Fondul de Compensare au solicitat o decizie pentru a-i putea despăgubi pe clienţii prejudiciaţi de Harinvest. Sectorul responsabil pentru piaţa de capital din ASF a decis astăzi (joi – n.r.) întocmirea unei note în baza căreia păgubiţii pot accesa Fondul de Compensare”, au afirmat sursele citate.

    Astfel, clienţii prejudiciaţi cu până la 20.000 de euro vor încasa o sumă egală cu paguba. Clienţii care reclamă mai mult de 20.000 de euro vor primi compensaţii de doar 20.000 de euro, iar pentru recuperarea diferenţei de bani vor fi nevoiţi să meargă în instanţă.

    Vicepreşedintele ASF Mircea Ursache afirma încă din luna februarie că Fondul de Compensare a Investitorilor trebuie accesat pentru a-i despăgubi pe păgubiţii de la Harinvest.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţior: Despăgubiri de plătit – peste 12,5 miliarde lei; suma disponibilă anul acesta – 174,9 milioane

    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţior (ANRP) a remis MEDIAFAX, marţi, un comunicat ce are ca scop “o mai bună înţelegere a situaţiei din domeniul despăgubirilor pe care statul român trebuie să le plătească cetăţenilor relocaţi din Cadrilater (Legea nr. 9/1998) şi din Basarabia, Nordul Bucovinei sau Ţinutul Herţa (Legea nr. 290/2003)”, informaţiile fiind “menite să susţină nevoia adoptării, în regim de urgenţă, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2014”.

    Astfel, instituţia reaminteşte că, la 12 decembrie 2013, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională OUG 10/2013, prin care se stabilea plata eşalonată a despăgubirilor, dar se şi modificau unele condiţii referitoare la soluţionarea dosarelor de despăgubire.

    “La momentul în care OUG 10/2013 a fost declarată neconstituţională, suma popririlor înfiinţate pe conturile de despăgubiri ale ANRP era de 235,5 milioane lei. La data de 14.03.2014, suma totală a popririlor (înfiinţate şi neexecutate) este de 286 milioane lei (1.222 popriri). În mai puţin de 3 luni au fost înfiinţate 476 de popriri, în cuantum de aproximativ 95 milioane lei, în condiţiile în care în decursul anului 2013 au fost înfiinţate 804 popriri, în cuantum de 251 milioane lei”, precizează, în continuare, ANRP.

    În perioada în care OUG 10/2013 a fost în vigoare, ANRP a câştigat un număr de 215 contestaţii la executare, iar după declararea neconstituţionalităţii ordonanţei, multe dintre aceste contestaţii rămân fără obiect, adaugă sursa citată.

    “Popririle înfiinţate în baza Legii nr. 9/1998 au la bază, ca titlu executoriu, hotărâri judecătoreşti sau decizii ANRP, dar în peste 90% dintre popririle în baza Legii nr. 290/2003 titlul executoriu este hotărârea comisiei judeţene, în raport cu care ANRP nu a putut exercita vreun control de legalitate”, se mai arată în comunicat.

    În acest moment, sumele rămase disponibile în bugetul pentru despăgubiri pentru 2014 totalizează 174,9 milioane lei.

    Pe de altă parte însă, în dosare de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 9/1998, precum şi în temeiul Legii nr. 290/2013, pentru care ANRP ar trebui să dispună plata, la ordine, în funcţie de data emiterii hotărârii comisiei judeţene sau data rămânerii irevocabile a unei hotărâri judecătoreşti, sunt 4.434 decizii de validare pe Legea 9/1998 (suma de plată – 329,3 milioane lei) şi alte 3.606 hotărâri ale comisiilor judeţene pe Legea 290/2013 (suma de plată – 926,4 milioane lei), precizează ANRP.

    “În timp ce plata la ordine (voluntară) de către ANRP ar presupune onorarea hotărârilor începând cu cea mai veche (2006), plata prin executare silită se face în ordinea înscrierii încuviinţărilor de executare la Trezorerie”, se mai arată în comunicat.

    ANRP mai informează că “în perioada de şase luni în care se suspendă emiterea de noi hotărâri în temeiul celor două legi (mai sunt încă aproximativ 10.000 de dosare în lucru la prefecturi), va elabora şi supune spre aprobare un proiect de lege prin care se vor stabili condiţiile acordării de despăgubiri, metodele de evaluare şi termenele de plată, astfel încât să fie respectate drepturile persoanelor ale căror bunuri au rămas în fostele teritorii româneşti”.

    “Pentru ca acest proces de despăgubire să poată fi finalizat cu succes este însa nevoie ca, pe viitor, de la nivelul comisiilor judeţene să nu se mai recunoască drepturi acolo unde ele nu există. De aceea, este nevoie de o modificare substanţială a legislaţiei”, subliniază instituţia.

    Emiterea hotărârilor de comisii judeţene pentru despăgubiri aferente bunurilor trecute în proprietatea statului bulgar după 1940 sau sechestrate în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa după 1947, a actelor ANRP de validare a acestor hotărâri şi plata despăgubirilor au fost suspendate 6 luni, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în 12 martie.

  • Camera Deputaţilor aprobă despăgubiri pentru depozitele constituite la CEC pentru autoturisme Dacia

     Deputaţii au aprobat, astfel, propunerea legislativă depusă în 2011 de zece parlamentari ai PDL şi ai minorităţilor naţionale, care a fost respinsă de Senat şi au modificat-o astfel încât aceasta completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme.

    Potrivit celor stabilite de deputaţi, aceste despăgubiri se vor acorda atât pentru perioada depozitului constituit la CEC, cât şi pentru perioada depozitului constituit la BRD. Astfel, pentru persoanele care au depus sume de bani la CEC înainte de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la data de 1 ianularie 1990, până la data de 31 decembrie 2013, iar pentru persoanele care au depus la CEC după data de 1 ianuarie 1990, calculul se va face cu raportare la data efectuării depunerii la CEC până la data de 31 decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinţii Porsche şi Volkswagen, daţi în judecată la Frankfurt pentru despăgubiri de 1,8 miliarde de euro

     Porsche a anunţat luni că fondurile de hedging au intentat o acţiune civilă împotriva lui Wolfgang Porsche, preşedintele producătorului de automobile sport, şi Ferdinand Piech, preşedintele grupului Volkswagen. Cei doi sunt de asemenea membri în consiliul de supraveghere al Porsche Automobil Holding SE, potrivit Bloomberg.

    Compania a precizat că procesul este nefundamentat şi va contesta acţiunea.

    Comunicatul Porsche nu nominalizează investitorii implicaţi, însă potrivit Der Spiegel fondul Elliott Associates s-ar număra printre reclamanţi.

    Porsche a anunţat, în luna octombrie a anului 2008, că a acumulat o participaţie de 74,1% din Volkswagen şi are intenţia să-şi majoreze deţinerea, iniţial, la 75% din titluri, apoi să preia integral grupul

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandal la vârful industriei auto germane: Şefii Porsche şi Volkswagen, daţi în judecată pentru despăgubiri de 1,8 mld. euro

    Porsche a anunţat luni că fondurile de hedging au intentat o acţiune civilă împotriva lui Wolfgang Porsche, preşedintele producătorului de automobile sport, şi Ferdinand Piech, preşedintele grupului Volkswagen. Cei doi sunt de asemenea membri în consiliul de supraveghere al Porsche Automobil Holding SE.

    Compania a precizat că procesul este nefundamentat şi va contesta acţiunea.

    Comunicatul Porsche nu nominalizează investitorii implicaţi, însă potrivit Der Spiegel fondul Elliott Associates s-ar număra printre reclamanţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fraţii Micula trebuie să primească de la stat despăgubiri de peste 100 mil. dolari. Surpriza pregătită de ministerul de Finanţe.

    Suma pe care o vor primi cei doi antreprenori va fi însă de 376, 43 milioane de lei plus dobânzi.

    Ministerul de Finanţe a anunţat că a luat act de decizia curţii de la Washington şi va emite un comunicat oficial în câteva ore. Surse din interiorul instituţiei afirmă însă că autorităţile vor să scadă penalităţile pe care trebuie să le plătească din valoarea datoriilor pe care grupul controlat de fraţii Micula le are la statul român.

    Prima reacţie: Ce spune Ioan Micula

    Ce spune Ioan Micula despre planul Finanţelor de a pălti despăgubirile dictate la Washington

    Procesul a fost deschis în anul 2005 la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autoritatilor române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate

    Acesta este primul proces pe care statul român îl pierde la ICSID.

    În ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra şi Paris) şi firma locală de avocatură Dragne & Asociaţii, ceilalţi reclamanţi fiind reprezentaţi de King & Spalding (Londra, Washington şi Houston).

    România a fost reprezentată de firma internaţională Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt şi Paris) şi firma locală de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).Casa de avocatură NNDKP nu comentat informaţia din raţiuni de confidenţialitate iar reprezentanţi ai ministerului de Finanţe nu au furnizat până la publicarea acestei ştiri niciun punct de vedere.

    Motivaţia deciziei de la Washington a fost publicată într-un document de 370 de pagini.

    Postare by Ziarul Financiar.

    Fraţii Ioan şi Viorel Micula, principalii acţionari ai grupului alimentar European Drinks, care au şi cetăţenie suedeză, susţineau la data deschiderii procesului, în 2005,  că  statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi Romania. “Solicităm sa se menţină angajamentele luate şi  să nu fim trataţi discriminatoriu faţă de alţi investitori. Ca cetăţeni suesezi, investiţiile făcute de noi pot fi considerate investitii suedeze în România”, declara la vremea respectivă Ioan Micula.

    Dosarul în care proprietarii grupului European Drinks, fraţii Ioan şi Viorel Micula, acuzau guvernul că ar fi încălcat Tratatul bilateral româno-suedez prin care investiţiile reciproce erau protejate de anumite taxe a fost admis în 2008 de ICSID.

    Grupul de firme European Food&Drinks din judeţul Bihor, cel mai mare jucător din industria alimentară românească în perioada 2007-2008, a înregistrat afaceri de 386 milioane de euro în 2011, nivel mai redus în euro chiar şi faţă de 2002, în condiţiile în care acţionarii, fraţii Micula, spun că au investit un miliard de euro în dezvoltarea fabricilor din Bihor.

    În 2002, cele mai mari trei firme (Euro­pean Food, European Drinks şi Transilvania General Import-Export) din grupul controlat de fraţii Ioan şi Viorel Micula au rulat 432 mil. euro şi aveau îm­preună 7.500 de angajaţi potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. În 2011, ultimul an pentru care există date dis­po­nibile, aceleaşi companii au raportat afaceri de 386 mil. euro, iar numărul de angajaţi a scăzut cu aproape 1.900 de oameni faţă de 2002.

    Puteţi citi mai mult despre afacerile fraţilor Micula în România aici.

  • Doly-Com a primit despăgubiri de 1,8 mil. euro

    În urma incendiului, compania a transferat producţia acoperită de unitatea din Tunari la fabrica din Botoşani, astfel încât fluxul de livrări către clienţi să fie menţinut.

    ”Rezolvarea favorabilă şi plata rapidă a despăgubirilor ne permite să continuăm planurile de creştere”, declară Iulian Căzăcuţ, directorul general Doly-Com şi fondator al companiei.

    Doly-Com este o companie 100% autohtonă, cu sediul în Botoşani, care activează din 1997 în domeniul abatorizării şi procesării de carne. Compania deţine cea mai mare unitate de abatorizare de bovine şi cabaline şi este în prezent cel mai mare ambalator de carne proaspătă din România. Doly-Com operează o unitate de abatorizare în comuna Roma, judeţul Botoşani, cu o capacitate de sacrificare de 60.000 de capete pe an. 

    De la înfiinţare, Doly-Com a investit peste 10 mil. euro în echipamente şi tehnologii, fiind primul producător care a introdus sistemul de trasabilitate a cărnii, înainte de implementarea obligativităţilor europene la nivel local; primul producător autohton care a introdus ambalarea în atmosferă controlată şi primul producător care a dezvoltat în România sistemul de maturare al cărnii de vită pentru obţinerea de produse premium, ”gourmet”.

    Din 2005, compania exportă carne de vită pe pieţe europene şi internaţionale, precum Austria, Franţa, Olanda, Italia, Suedia, Germania şi ţări extra-comunitare. Pe plan local, Doly-Com îşi livrează produsele prin marile reţele de retail şi deţine trei branduri proprii, Kravys, Carpathian Beef şi Chef de Grill.

     

  • Piaţa asigurărilor a stagnat la nouă luni la 6,1 miliarde lei

    “Stagnarea din primele 9 luni ale anului 2013 a fost cauzată în principal de scăderea cu 4,49% a primelor subscrise pentru asigurări de viaţă, la 1,234 miliarde de lei, în timp ce primele subscrise pentru asigurări generale s-au majorat cu 1,31%, la 4,939 miliarde de lei”, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Totalul primelor subscrise în primele nouă luni ale acestui an a reprezentat 74,77% din valoarea primelor subscrise în intervalul ianuarie-decembrie 2012, când au atins 8,257 miliarde de lei. În perioada analizată, pe piaţa de profil activau 38 de societăţi de asigurare. Dintre acestea, 20 de asigurători activau doar în piaţa de asigurări generale, 10 asigurători aveau doar asigurări de viaţă, iar 8 asigurători practicau ambele categorii de asigurări.

    Potrivit ASF, primele 10 societăţi de asigurare acoperă 80,95% din piaţa asigurărilor din România, iar primele trei societăţi de asigurare, cu prime subscrise de 2,105 miliarde de lei, au o cotă de piaţă de 34,1%.

  • JPMorgan va plăti despăgubiri de 4,5 miliarde dolari către 21 de mari instituţii financiare

     Printre cele 21 de instituţii se numără BlackRock şi Pacific Investment Management Co., două dintre cele mai mari fonduri de investiţii financiare la nivel mondial, grupul de asigurări MetLife şi Goldman Sachs Asset Management, potrivit WSJ.

    Acelaşi grup de investitori au obţinut anterior 8,5 miliarde de dolari de la Bank of America, care a fost vizată de acuzaţii similare.

    În cazul JPMorgan, fondurile au cerut daune de până la 5,75 miliarde de dolari, acuzând nereguli şi o conduită incorectă în perioada 2005-2008 în ceea ce priveşte vânzarea de titluri bazate pe credite ipotecare către investitori. Acuzaţiile vizează atât JPMorgan, cât şi băncile Bear Stearns şi Washington Mutual, preluate în 2008 de grup după ce au ajuns în colaps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despăgubirile acordate în cazul accidentelor feroviare cresc de 2,5 ori

     “Totalul daunelor-interese care urmează a fi acordate (…) se stabileşte în conformitate cu prevederile legale. În aplicarea prezentului regulament se fixează pentru fiecare călător o limită maximă în lei a echivalentului de 190.000 euro în sumă globală sau sub formă de rentă anuală corespunzătoare acestei sume globale”, se arată într-un proiect de OUG pentru modificarea regulamentului privind transportul pe căile ferate, aprobat printr-o ordonanţă a Guvernului din 2005.

    Sumele sunt acordate persoanelor care rămân lipsite de susţinător în urma decesului călătorului şi faţă de care acesta avea sau ar fi avut obligaţia de întreţinere.

    Suma prevăzută în prezent este de 75.000 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro