BusinessMagazin

Tag: deseuri

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.


     

  • O companie din Ungaria transformă deşeurile în haine

    Cantitatea de deşeuri produsă de omenire continuă să crească an de an, iar resursele se împuţinează, conform unor studii, motiv pentru care se încearcă reciclarea cât mai multor deşeuri posibil, tendinţă de care nu a scăpat nici lumea modei, scrie The Independent. Au apărut astfel articole vestimentare create din materiale obţinute din deşeuri.

    O companie din Ungaria, SegraSegra, creează geci şi tricouri din camere de bicicletă, firma Worn Again topeşte sticle de plastic pentru a obţine poliester din ele, din care ulterior obţine fibre şi apoi materialul necesar confecţionării obiectelor de îmbrăcăminte, iar creatoarea neozeelandeză Emma Westside foloseşte fire de cupru de la radiatoare industriale. O altă creatoare, de data aceasta de accesorii, Rosalie McMillian, confecţionează bijuterii cu forme geometrice îndrăzneţe din zaţ provenit de la aparatele de cafea din clădirile de birouri din Londra, pe care îl usucă şi îl presează.

    Nici companii mari ca Nike sau Adidas nu s-au lăsat mai prejos, prima confecţionând şosete, pantaloni scurţi şi tricouri din sticle de plastic tăiate şi reciclate pentru echipa feminină de fotbal a SUA şi transformând alte sticle de plastic în poliester, iar a doua colaborând cu organizaţia ecologistă Parley for the Oceans pentru a produce pantofi din fire şi filamente obţinute din deşeuri din oceane şi plase de pescuit.

  • Oraşul unde se construiesc case din sticle de plastic reciclate

    Pentru că se săturase de mizeria pe care aceste deşeuri le creau în zona lor, o micuţă comunitate din Panama a început să le folosească pe post de materiale de construcţii.

    Primele case din PET-uri au fost deja finalizate, însă oamenii speră să reuşească să construiască 120 de imobile de diferite dimensiuni, susţinând că, din păcate, material au din belşug.

    Casele sunt construite pe cadre din oţel şi armături metalice, care mai apoi sunt umplute cu sute de sticle de plastic reciclate. După montarea acestora şi trasarea cablurile electrice nu mai rămâne decât finisarea faţadelor şi a interiorului. Localnicii susţin că alegerea neobişnuitului material de construcţie va izola termic casa, păstrând în interior o temperatură optimă de locuit, de circa 17 ° C.

    Cititi mai multe pe www./www.cunoastelumea.ro

  • Oraşul unde se construiesc case din sticle de plastic reciclate

    Pentru că se săturase de mizeria pe care aceste deşeuri le creau în zona lor, o micuţă comunitate din Panama a început să le folosească pe post de materiale de construcţii.

    Primele case din PET-uri au fost deja finalizate, însă oamenii speră să reuşească să construiască 120 de imobile de diferite dimensiuni, susţinând că, din păcate, material au din belşug.

    Casele sunt construite pe cadre din oţel şi armături metalice, care mai apoi sunt umplute cu sute de sticle de plastic reciclate. După montarea acestora şi trasarea cablurile electrice nu mai rămâne decât finisarea faţadelor şi a interiorului. Localnicii susţin că alegerea neobişnuitului material de construcţie va izola termic casa, păstrând în interior o temperatură optimă de locuit, de circa 17 ° C.

    Cititi mai multe pe www./www.cunoastelumea.ro

  • Cel mai mare parc urban natural din Europa se va deschide in Bucureşti

    După mai bine de 5 ani de lobby din partea asociaţiilor pentru protecţia mediului, printre care şi “Let`s Do It, Romania!”, Guvernul României, prin Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, a dat astăzi avizul de înfiinţare a Parcului Natural Văcăreşti.

    Această decizie istorică pentru Bucureşti şi România va însemna că zona care adăposteşte în acest moment peste 97 de specii protejate va avea instituit regimul de protectie si de conservare. Parcul Natural Văcăreşti va deveni, astfel, cel mai mare parc natural urban din Europa.

    Parcul Natural Văcăreşti include 190 de hectare de spaţiu verde şi este casa a 97 de specii de păsări (45 specii aflate în diferite faze de protecţie) şi mamifere ca: vidra (specie protejată), vulpe, nevăstuică, enot. De asemenea, aici se găsesc şi alte specii precum ţestoasa de uscat şi ţestoasa de apă.

    De-a lungul anilor, zona a reusit sa se conserve într-un mod extraordinar, în ciuda ameninţărilor ivite la tot pasul. Cele mai mari provocări au venit de la oameni, din cauza pescuitului ilegal în lacuri, inclusiv cu plasa electrică, a incendiilor devastatoare, sau din cauza cantităţilor uriaşe de deseuri, care dăunează atât păsărilor, care pot confunda deşeurile cu hrana, cât şi faunei.
     

  • Ţara care face atât de mulţi bani din gunoi, încât îl importă de la mii de kilometri

    Suedia a reuşit un lucru care părea aproape imposibil: statul de 9,5 milioane de locuitori a rămas fără gunoi. Chiar dacă acesta este un lucru pozitiv, el are şi urmări negative. Suedia trebuie să importe acum gunoi pentru a asigura necesarul de căldura şi electricitate al cetăţenilor săi.

    Prin folosirea celor două milioane de tone de gunoi şi importul din afara graniţelor, Suedia a devenit un model pentru alte state, suedezii fiind lideri mondiali în domeniul recuperării energiei din deşeuri.

    Suedia a început astfel să preia gunoiul produs de Norvegia, care încă produce o cantitate mai mare de deşeuri decât cea pe care o poate transforma în energie. Norvegienii trimit anual 80.000 de tone de gunoi către vecinii lor suedezi.

    Soluţia de a importa gunoi de la norvegieni este una extrem de profitabilă: norvegienii plătesc pentru a plasa excesul de deşeuri, suedezii îl ard pentru căldură şi electricitate iar apoi tratează cenuşa, transformând-o în îngrăşământ care ajunge înapoi la norvegieni. Catarina Ostland, consultant în cadrul agenţiei suedeze pentru protecţia mediului, nu este mulţumită de acest sistem. “Aş prefera să importăm gunoi de la state precum Italia, România sau Bulgaria, pentru că acolo nu există o cultură a reciclării. Ar fi mult mai util pentru întreaga lume”, a spus Ostland citată de idealistrevolution.org.

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate în Româniai este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

     

  • Peste câţiva ani în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşti – raport Davos – FOTO, VIDEO

    Un raport al World Economic Forum, prezentat la forumul de la Davos, are o concluzie surprinzătoare: în anul 2050 în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşte.

    În prezent în ocan se află 150 de milioane de tone de material plastic, iar producţia de plastic a lumii urmează să se dubleze în următorii doi ani, după ce a crescut deja de 20 de ori faţă de cea a anului 1964. Cantitatea de plastic din ocean ar urma să crească cu 4,8% în fiecare an până în 2025, şi cu 3% din 2025 până în 2050.

    Analiza ia în calcul o cantitate de peşte, aflată în ocean, de 1.000 de milioane de tone, cantitate care nu se va modifica în mod semnificativ în deceniile următoare. În schimb până în 2025 oceanul va conţine 250 de milioane de tone de material plastic, iar în 2050 plasticul va depăşi cantitatea de peşte.

    Mai trebuie spus că numai cinci ţări ale lumii, confom unui alt studiu McKinsey, sunt responsabile  pentru 60% din plasticul din oceanul planetar. Este vorba de China, Filipine, Thailanda, Indonezia şi Vietnam. Niciuna nu are o strategie de reciclare a deşeurilor de acest fel, şi, conform studiului citat, sunt necesare investiţii de 5 miliarde de dolari anual în managementul deşeurilor, în următorii 10 ani, pentru a schimba cât de cât situaţia.

     

  • Mai mulţi artişti valorifică gunoaiele nereciclate, creând adevărate opere de artă

    Acolo unde unii nu văd decât gunoi, alţii văd materiale care ar putea fi folosite în scop creativ şi invită artiştii să-şi dea frâu liber imaginaţiei. 

    Un exemplu de astfel de iniţiativă este centrul de reciclare a deşeurilor din San Francisco, Recology, care de 25 de ani oferă rezidenţe artistice, cu mult înainte ca revalorificarea materialelor refolosibile să devină o preocupare importantă.

    Recology a organizat anul acesta o expoziţie aniversară intitulată sugestiv ”Make Art, Not Landfill„ (”Creaţi artă, nu gropi de gunoi„) în cadrul căreia pot fi admirate lucrări ale artiştilor participanţi la programul său, cum ar fi ”Thank You Bag„, o pungă-maieu brodată manual de artista Lauren DiCiccio, ori ”Worldscape IV„, un colaj de bucăţi de hârtie şi tapet recuperate de creatoarea sa, Val Britton, de la groapa de gunoi.

  • Cetăţenii pot semnala locurile unde se depun ilegal deşeuri, cu ajutorul unei aplicaţii pe mobil

    Organizaţia “Let’s Do It, Romania” a lansat, miercuri, o aplicaţie pentru smartphone prin care oricine va putea semnala oricând orice deşeu întâlnit în oraş sau în natură pentru ca apoi să se facă o sesizare către autorităţile în măsură să intervină.

    Aplicaţia a fost dezvoltata de compania de servicii software Qualitance, care a încheiat un parteneriat cu “Let’s do it, Romania”.

    Aplicaţia “Let’s Do It, Romania” poate fi descărcată de pe platforma Google Play, iar persoana care constată prezenţa deşeurilor anunţă locul în care se află gunoaiele, natura acestora estimează cantitatea şi trimite o fotografie.

    Datele sunt verificate de “Let’s Do It, Romania!”, care sesizează la rândul său autorităţilor competente să salubrizeze zona prezenţa deşeurilor în locul respectiv.

    În acelaşi timp, reprezentanţii “Let’s Do It, Romania!” spun că este foarte important ca cei care folosesc aplicaţia să ofere şi date legate de identitatea celor care au depozitat deşeurile în locul respectiv, pentru ca aceştia să fie sancţionaţi de autorităţi.

    Echipa “Let’s Do It, Romania!” va monitoriza fiecare sesizare pentru a primi un răspuns în maximum 30 de zile, durata prevazută de lege, iar voluntarul va primi constant mesaje cu statusul sesizării, până când zona este curăţată.

    Prezentă la lansarea aplicaţiei, ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu a apreciat că aceastaeste “extrem de binevenită” şi că “pentru cetăţeni va fi mai uşor să intre în aplicaţie pentru a sesiza existenţa deşeurilor, decât să depună o petiţie scrisă la primărie pe marginea acestei probleme”.

    “Let’s Do It, Romania!” a lansat, în luna mai, o campanie de strângere de fonduri pentru dezvoltarea aplicaţiei. La finalul lunii iunie, ONG-ul anunţa că s-a încheiat campania şi că a strâns 20 000 de dolari din donaţii individuale, dar şi din sponsorizări din partea unor companii private.

    “Let’s Do It, Romania!” s-a lansat în 2010, când a organizat prima Zi de Curăţenie Naţională. Evenimentul, în cadrul căruia voluntarii strângeau deşeurile din toată ţara, a fost organizat până în 2013 inclusiv. “Let’s Do It, Romania!” a implicat peste 1 000.000 de voluntari care au reuşit să adune peste 2.000.000 de saci (peste 22.500 de tone de deşeuri), iar media de deşeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31 la sută. În 2014, organizaţia a decis să se concentreze pe alte proiecte, cu impact pe termen lung.

  • Cluj: Depozitarea deşeurilor pe rampa de la Pata Rât a fost reluată după ce fusese sistată două zile

    Reprezentantul societăţii care administrează rampa de la Pata Rât, SC Salprest Rampă, Mircea Vereş, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că depozitarea este permisă pentru următoarele două săptămâni, până ce Consiliul Judeţean Cluj va putea amenaja o rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu.

    “Depozitarea deşeurilor pe rampa temporară de la Pata Rât s-a reluat de joi dimineaţă, după o întrerupere de două zile. Operatorii de salubritate din Cluj-Napoca, Brantner – Vereş şi Rosal, şi-au achitat datoriile pe care le aveau către noi, astfel că au primit dreptul de a depozita gunoiul cel puţin două săptămâni, până ce Consiliul Judeţean Cluj va amenaja o altă rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu. Noi am transportat de pe rampă în altă parte deşeuri şi am făcut loc pentru noi cantităţi”, a spus Vereş.

    Sumele datorate Salprest Rampă de către operatorii de salubritate din Cluj-Napoca depăşeau 300.000 de lei.

    Pe de altă parte, Consiliul Local Feleacu a elaborat, joi, o adresă care va fi transmisă Consiliului Judeţean Cluj, cu paşii care vor fi urmaţi pentru punerea la dispoziţie a unui teren de circa cinci hectare de pe raza comunei, situat în apropierea Centrului de Management Integrat a Deşeurilor (CMID), pe care urmează să fie amenajată o rampă temporară.

    Astfel, în următoarele zece zile urmează să aibă loc o evaluare a întregului terenului în suprafaţă de 64 de hectare, pe care este amplasat CMID, iar CJ Cluj va trebui să achite o redevenţă anuală în funcţie de valoarea terenului, suma estimată fiind de sub 60.000 de euro pe an.

    Vicepreşedintele CJ Cluj cu atribuţii de preşedinte, Vakar Istvan, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că speră ca problema depozitării deşeurilor să se rezolve cât mai curând posibil, probabil în următoarele două săptămâni.

    “Din păcate, nu văd, joi, din partea CL Feleacu o hotărâre clară, îmi pare rău că nu este tratată cu urgenţă această criză a gunoaielor judeţului care poate, oricând degenera. Vom urma toţi paşii necesari”, a spus Vakar.

    Potrivit acestuia, viitoarea rampă temporară de depozitare a deşeurilor ar putea fi amenajată în 48 de ore, iar aceasta va putea funcţiona până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

    Societatea Salprest Rampă, care administrează rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, anunţa, marţi, că rampa temporară rămâne închisă, operatorii de salubritate fiind anunţaţi despre această situaţie, în timp ce autorităţile susţineau că rampa funcţionează şi se pot depozita gunoaie.

    “Rampa de stocare temporară de la Pata Rât este închisă, mentenanţa durează 30 de zile. În momentul de faţă, nu se depozitează deşeuri pe rampă. Operatorii ştiu acest lucru, au fost anunţaţi în termenul legal, adică cu cinci zile înainte”, declara, marţi, reprezentantul Salprest Rampă, Mircea Vereş, corespondentului MEDIAFAX.

    Potrivit notificării Salprest Rampă transmisă autorităţilor, în 19 mai, operatorii de salubritate nu mai aveau voie, începând din noaptea de luni spre marţi, să depoziteze deşeuri pentru că s-a atins capacitatea de depozitare şi pentru că aceştia nu şi-au mai achitat facturile la termen.

    Pe de altă parte, prefectul judeţului Cluj, Ioan Gheorghe Vuşcan, spunea, marţi, la finalul unei întâlniri cu reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca, ai Gărzii de Mediu, Agenţiei de Protecţie a Mediului şi ai Consiliului Judeţean Cluj, că autorităţile au căutat o soluţie legală de depăşire a unei “situaţii delicate”.

    Şi primarul Emil Boc a spus că a discutat cu reprezentanţii Salprest Rampă pentru a găsi soluţii până când autorităţile locale şi judeţene vor rezolva problema.

    În noaptea de luni spre marţi, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă, din cauza depăşirii capacităţii de stocare, iar autorităţile s-au reunit în şedinţă pentru a găsi o soluţie.

    De asemenea, în 13 mai, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, la trei luni după ce şi rampa propriu-zisă a fost închisă din acelaşi motiv. Ulterior, autorităţile au anunţat că interdicţia depozitării deşeurilor menajere pe rampa temporară a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât durează doar o zi, timp în care o parte din gunoaiele de acolo vor fi transportate în altă parte, pentru a face loc altor deşeuri.

    În februarie, rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, iar de atunci gunoaiele au fost duse la rampa temporară. Deşeurile colectate din Cluj-Napoca şi din judeţul Cluj urmau să fie depozitate până în 15 iulie pe rampa temporară, situată lângă rampa de la Pata Rât, urmând ca după această dată să se găsească o altă soluţie până la finalizarea proiectului CJ Cluj, estimată la 31 decembrie 2015.

    Atunci, prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, declara că după 15 iulie deşeurile ar putea fi depozitate pe o altă rampă temporară, situată în zona Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

    În noiembrie 2012, depozitarea gunoaielor pe rampa de la Pata Rât a mai fost sistată o dată, aceasta fiind considerată neconformă, iar societatea care o administrează, Salprest Rampă, a fost amendată de Garda de Mediu cu 30.000 de lei.

    În urma sistării depozitării deşeurilor, circa 200 de romi care îşi câştigă existenţa pe rampa de la Pata Rât în urma colectării şi valorificării materialelor reciclabile au protestat faţă de închiderea acesteia. Rampa de la Pata Rât a fost redeschisă după o zi, însă societatea Salprest Rampă a continuat să depoziteze deşeurile în acelaşi loc.

    CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, având termen de finalizare în octombrie 2014.

    Contractul a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

    La sfârşitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru.

    Reprezentanţii CJ Cluj anunţau că proiectul este în curs de revizuire şi au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.