BusinessMagazin

Tag: deloitte

  • Povestea tânărului de 33 de ani cu una dintre cele mai rapide ascensiuni din cadrul Deloitte

    Vlad Boeriu a aplicat în anul 2004  la Deloitte pentru un post de consultant junior în cadrul departamentului de taxe. Şi-a început cariera de consultant fiscal luând o decizie care avea să îi marcheze evoluţia: “Cea mai notabilă decizie a mea de când m-am alăturat companiei a fost înfiinţarea şi dezvoltarea unui departament specializat pentru servicii de raportare fiscală (întocmire de declaraţii fiscale, asistenţă în vederea obţinerii rambursărilor de TVA)”, acest pas însemnând atât specializarea unor membri ai echipei, cât şi implementarea de noi proceduri.

    Meritele lui au fost recunoscute în cadrul firmei, astfel că i s-a oferit şansa unei experienţe internaţionale şi a fost detaşat pentru un an la biroul Deloitte din Bulgaria. Vlad Boeriu a fost promovat ca manager în 2013, ascensiunea sa fiind una dintre cele mai rapide din cadrul Deloitte. În prezent, managerul coordonează o echipă de 25 de consultanţi specializaţi în legislaţia fiscală indirectă (TVA, taxe vamale, accize, taxe de mediu).

    “Până la jumătatea lui 2013, toţi membrii echipei de consultanţă impozite indirecte erau implicaţi în livrarea acestor tipuri de servicii specializate. Cifra de afaceri obţinută din servicii de raportare fiscală a crescut cu mai mult de 20% în ultimul an, iar cota de piaţă s-a îmbunătăţit semnificativ, nivelul volumului vânzărilor de servicii impozite indirecte poziţionând Deloitte pe locul 2 în România (în comparaţie cu locul 3 obţinut în anul precedent)”, povesteşte Vlad Boeriu.

    Principalul său obiectiv în companie este “dezvoltarea echipei – atât din punctul de vedere al dezvoltării profesionale a tuturor membrilor echipei şi al creşterii numărului de consultanţi, cât şi a celor care promovează în poziţie de manager”.

    Vlad Boeriu face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiat în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Ahmed Hassan, Deloitte Romania

    1. Reformă fiscală. România ar avea nevoie de o îmbunătăţire a proceselor din administraţia fiscală pentru a creşte veniturile şi, în acelaşi timp, pentru a simplifica sistemul de calcul, colectarea şi procedurile de control. Îmbunătăţirea administraţiei fiscale ar diminua corupţia despre care se vorbeşte pe scară largă.

    2. Politici clare şi strategii de investiţii pentru IMM-uri care au drept scop stimularea inovaţiei şi ar sprijini IMM-urile în atragerea de fonduri pentru a dezvolta afaceri noi. Aceste politici vor stimula inovaţia şi antreprenoriatul în afaceri. România ar trebui totodată să pună bazele unui program de training şi educaţie pentru generaţiile viitoare de antreprenori, care trebuie să posede cunoştinţe de managementul afacerilor, managementul riscului şi management financiar.

    3. Resursele umane ale ţării au nevoie de o atenţie sporită în următorii cinci ani. Resuscitarea şi investiţiile în învăţământul vocaţional şi educaţie, alături de dezvoltarea de programe specifice, se află în strânsă legătură cu migrarea talentelor din România.

    4. Statul român trebuie să accelereze atragerea de investiţii din diferite surse cum ar fi investiţii străine directe şi absorbţia fondurilor europene. România are nevoie de o strategie foarte clară la nivel guvernamental pentru a identifica acele industrii şi arii geografice unde trebuie să atragă investiţii străine directe. De asemenea, este nevoie de programe care să stimuleze aceste investiţii, iar aici cred că sunt trei probleme care trebuie soluţionate: 1. Corupţia; 2. Birocraţia excesivă; 3. Stabilitatea legislativă.

    5. Companiile de stat au nevoie de un progres mai accentuat, iar aici sunt mai multe soluţii: fie privatizare, fie management privat sau joint venture (asociere în participaţiune). În ce priveşte managementul privat, deşi este un concept bun, are o serie de probleme: interferenţa legală şi operaţională a statului şi a organismelor sale, care nu permit managementului privat să funcţioneze după model privat. Totodată, guvernanţa corporativă a companiilor de stat trebuie revizuită şi îmbunătăţită.

  • Deloitte: Încrederea investitorilor în Europa de Est a atins un nivel maxim al ultimilor doi ani

     Încrederea investitorilor în Europa de Est continuă să crească la nivelul din perioada 2003-2007. Recesiunea din regiune ar putea astfel să ia sfârşit: proporţia repondenţilor care se aşteaptă la o revenire a activităţii tranzacţionale s-a dublat faţă de ultimul studiu Deloitte, ajungând astfel la 60%, ceea ce indică un nivel maxim al încrederii în ultimii doi ani, se arată într-un comunicat al Deloitte.

    “Este încurajator să vedem o creştere a activităţii de tranzacţionare şi în Romania, comparativ cu anul trecut”, a declarat Hein van Dam, partener Deloitte România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România este prezentă cu cinci firme în clasamentul Deloitte EMEA Technology Fast 50 2013

    Aflat la a 13-a ediţie, topul include cele mai dinamice companii de tehnologie din 24 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, în baza ratei de creştere a veniturilor pe o perioadă de cinci ani. Companiile candidate trebuie să fi raportat venituri anuale de cel puţin 50.000 de euro pe an în ultimii ani.

    În 2013, creşterea veniturilor companiilor din top a fost în medie de 1.403%, rată în scădere faţă de cea înregistrată anul trecut (1.549%).

    Lista companiilor din România din acest an este formată din Vola.ro (locul 17, cu o creştere de 17.323% a veniturilor în perioada 2007-2011), TeamNet International (locul 217, creştere de 639%), Crys Computers (locul 333, +431%), SmartTel (poziţia 487, +288) şi Fortech (491, +286).

    Compania franceză YMagis se află pe primul loc în clasament, cu o rată de creştere de 59.096%, luând locul liderului de anul trecut, Criteo, de asemenea din Franţa.

    De altfel, Franţa şi Israel au cele mai puternice prezenţe în clasament cu două, respectiv trei companii în primele zece. Per total, Franţa a rămas cea mai reprezentativă ţară din regiune pentru al treilea an consecutiv, aceasta fiind urmată de Marea Britanie şi Suedia.

  • Vola.ro, cea mai dinamică firmă de tehnologie din Europa Centrală

    La 33 de ani, Daniel Truică conduce vola.ro. Dacă ar vinde acum partea lui, crede că i-ar reveni cam 7-8 milioane de euro. Dar nu vrea să vândă, pentru că afacerea nu şi-a atins potenţialul şi pentru că vrea să fie pe val când piramida din turism se va răsturna, iar turismul tradiţional va fi fost depăşit de viteza din online.

    În top se mai regăsesc 5 firme româneşti. Dintre cele cinci firme, patru sunt dezvoltatori de software, respectiv TeamNet International, pe locul 17, Crys Computers, pe 26, Fortech, pe 38, Ingenio Software pe 43 şi una este furnizor de soluţii pentru mobile banking, SmartTel, aflată pe poziţia 37. În anul 2008, Vola.ro avea o cifră de afaceri de aproape 1,6 milioane de lei şi 12 angajaţi. La sfârşitul anului 2012, pentru agenţie lucrau 52 de persoane, iar cifra de afaceri era de 92,8 milioane de lei.

    Poziţiile a doua şi a treia din clasament sunt ocupate de Bitgear Wireless Design Services d.o.o. din Serbia şi compania poloneză Softhis Sp. Z.o.o., cu creşteri ale veniturilor în ultimii cinci ani de 1.872%, respectiv 1.573%. “Sectorul tehnologic se remarcă prin rate de creştere peste medie, în ciuda unui context economic încă afectat de criza globală”, spune Alina Mirea, partener audit la Deloitte România, specializată în industriile Tehnologie, Media şi Telecomunicaţii.

    Raportul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe cuprinde şi topul celor cinci cele mai mari companii de tehnologie din Europa Centrală şi top Rising Stars, care cuprinde zece companii de tehnologie în ascensiune. Şi topul celor mai mari cinci companii de tehnologie din Europa Centrală cuprinde o firmă românească, TeamNet International, aflată pe locul al treilea, după Goclever din Polonia şi Internet Shop din Cehia şi înaintea Eset din Slovacia şi a eSKY din Polonia. La categoria Rising Stars, primul loc în top zece este ocupat de firma românească de software Insoft Development & Consulting, care a avut o creştere de 2.884%, urmată de firme din Slovacia şi Polonia.

    Companiile prezente în Deloitte CE Technology Fast 50 trebuie fie să deţină o proprietate tehnologică sau intelectuală ce contribuie semnificativ la veniturile operaţionale, fie să aloce un procent semnificativ din venituri către cercetare şi dezvoltare de tehnologie.

     

  • 35 de firme româneşti în topul 500 Deloitte al celor mai mari companii din Europa Centrală

    Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şaptea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 18 în regiune, în scădere de pe 16 în 2011. Pe următorul loc se află Rompetrol Rafinare, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Automobile Dacia (45 faţă de 41) şi Petrotel Lukoil (111 faţă de 118). În top se mai regăsesc BAT România (118), Kaufland România (121), Lukoil România (135), Renault Industrie Roumanie (153), ArcelorMittal Galaţi (155) şi E.ON Energie (164).

    Din cele 35 de companii româneşti din clasament, 14 au urcat în top, 10 au coborât, iar cinci au intrat pentru prima dată în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală. Companiile care au intrat în top 500 sunt Electrica Furnizare, Ford România, Dedeman, Samsung Electronics şi CE Oltenia. Din top au ieşit Michelin, Electrocentrale Bucureşti, Cargill, CFR Călători şi Asirom.

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor, cu 14 companii, urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi cu 10 companii, industria prelucrătoare (6 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (4) şi industria farmaceutică (1).

    “Anul 2012 a fost un an dificil, atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală. Cu toate acestea, România şi-a menţinut locul în clasament, în ciuda numărului mai mic de companii. 14 companii au urcat în clasamentul din acest an, două dintre ele având o ascensiune de 74, respectiv 70 de poziţii. Totodată, avem 5 companii nou-intrate în clasament, faţă de numai 4 în 2012, ce-şi desfăşoară activitatea în diferite domenii. În concluzie, multe dintre companiile locale au înregistrat performanţe notabile anul trecut, deşi mediul de afaceri rămâne incert”, spune Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România.

    Potrivit autorilor studiului, luând în considerare semnalele din piaţă, există speranţe de revenire economică în viitorul apropiat. Astfel, recenta ieşire din recesiune a zonei euro şi reacţiile pozitive ale managerilor de achiziţii din Polonia şi ale investitorilor şi analiştilor germani au contribuit la o uşoară îmbunătăţire a nivelului de încredere pe principalele pieţe regionale şi de export, ceea ce reprezintă veşti bune pentru cele 202 companii ale căror venituri au scăzut în 2012, faţă de doar 115, cu un an înainte.

    “Deşi zona euro îşi revine cu paşi mici, companiile trebuie să-şi păstreze prudenţa, deoarece criza nu s-a încheiat încă. Europa de Vest este prima regiune care înregistrează rate pozitive de creştere, dar acestea sunt încă reduse şi insuficient susţinute de centrul şi sudul Europei. Mediul de afaceri rămâne vulnerabil, ca urmare a unui sistem bancar slăbit, a unui şomaj ridicat şi a frământărilor sociale şi politice”, a declarat George Mucibabici, preşedinte Deloitte România.

  • Deloitte lansează a şaptea ediţie Top 500 Europa Centrală

    În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.

    Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).

    În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.

    “La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.

  • Deloitte demarează a 14-a ediţie a competiţiei “Technology FAST 50 Central Europe”

    Sesiunea de înscrieri pentru este deschisă până pe 15 iulie.  Aflat la a 14-a ediţie, Deloitte Europa Centrală Technology FAST 50 include cele mai dinamice companii de tehnologie din regiune, în baza ratei de creştere a veniturilor din ultimii cinci ani (2008 – 2012). De asemenea, companiile trebuie să deţină proprietate intelectuală care contribuie semnificativ la veniturile operaţionale; sau să dedice o parte substanţială din venituri pentru cercetare şi dezvoltare de tehnologie.

    “România s-a alăturat acestui proiect pentru prima dată în 2008 şi de atunci şi-a consolidat în mod susţinut nivelul de reprezentativitate de la 6% în 2008 (cu trei companii finaliste) la 12% astăzi. Ediţia de anul trecut a marcat rezultate istorice,” spune Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. “Astfel, o companie românească s-a plasat pe locul 1 pentru al doilea an consecutiv, în timp ce o altă finalistă a debutat în categoria dedicată companiilor de dimensiuni mari (Big 5), ceea ce reprezintă o premieră pentru industria locală de tehnologie. În plus, cu o creştere medie de 3.408%, finalistele noastre s-au situat cu mult peste media clasamentului per ansamblu, iar România ocupă acum locul 3 în regiune ca reprezentare, după Polonia şi Ungaria”.

    În 2012, lista finalistelor din România a fost formată din Vola.ro S.R.L. (locul 1, din Bucureşti, cu o creştere de 17.323% a veniturilor în perioada 2007-2011), SmartTel S.A. (locul 14, Bucureşti, plus 894%), TeamNet International S.A. (locul 16, Bucureşti, plus 870%), Crys Computers S.R.L. (locul 25, Bucureşti, plus 597%), Accesa (locul 28, Cluj-Napoca, plus 501%) şi Ingenio Software S.R.L. (locul 43, Bucureşti, plus 264%).

    Proiectul Deloitte include companii din Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Estonia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Serbia, Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina şi Lituania.

    Pe lângă clasamentul primelor 50, programul include o categorie separată pentru companiile în plină ascensiune (Rising Stars), care nu se încadrează la criteriul celor minim cinci ani de activitate. Companiile eligibile trebuie să fie operaţionale de cel puţin trei şi cel mult cinci ani (3 – 5 ani) şi să raporteze venituri anuale de peste 30.000 de euro pentru perioada 2010 – 2012. În caz contrar, li se aplică aceleaşi criterii de selecţie ca la FAST 50.

  • Portretul tânărului român care-şi caută serviciu: se dă mai deştept decât este şi crede că şcoala nu-l pregăteşte suficient

    „Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi         supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare”, spune Carmen Baibarac, senior manager de resurse umane al Deloitte România. „Este o atitudine specifică vârstei, cu toţii ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultăţii. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viaţa reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calităţile şi abilităţile personale, fie la momentul interviului de selecţie, fie ulterior, la evaluarea performanţelor”.

    Peste 80% dintre respondenţi se auto-evaluează ca având abilităţi bune şi foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învăţare şi lucru în echipă. Chiar şi o competenţă pe care în general studenţii şi-o dezvoltă prea puţin – delegarea şi coordonarea activităţii altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenţi. Totodată, 79% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, aşteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depăşesc suma pe care mulţi angajatori sunt pregătiţi să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.

    În acelaşi timp, aproape 50% dintre respondenţi consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituţiilor de învăţământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilităţile lor profesionale viitoare. Studenţii afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituţiile de învăţământ la care sunt înscrişi au o contribuţie modestă în acest sens).

    „Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulţumire faţă de calitatea educaţiei formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenţilor pentru accesarea unor oportunităţi atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universităţile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens”, spune Silviu Bădescu, Manager Resurse Umane. „La nivel particular însă, răspunsurile sunt mai nuanţate, opinia studenţilor faţă de propria facultate (în ceea ce priveşte sprijinul şi calitatea educaţiei de care beneficiază) fiind diferită în funcţie de specializare: studenţii cu profil contabil, financiar sau de la drept evaluează mai bine propria facultate faţă de studenţii altor specializări”.

    Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeaşi măsură cu generaţiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia “tinerii de astăzi” sunt mai aplecaţi către maximizarea propriei dezvoltări şi a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenţilor sunt dispuşi să se transfere – fie în ţară, fie în străinătate – în scopul obţinerii unui loc de muncă atractiv.

    Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 ţări şi cu aportul a peste 4.000 de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a treia ediţie a raportului Primii paşi pe piaţa muncii.

  • Securitatea informatică lipseşte aproape complet din agenda executivilor din România

    Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi creşterea riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, securitatea informaţiilor trebuie sa fie abordată prin strategii pe termen lung şi să fie coordonată de echipe specializate şi bine pregătite. Acest lucru implică bugete dedicate şi o selecţie atentă a ofiţerilor responsabili cu securitatea informaţiei, ei având rolul dificil de a ţine ameninţările cibernetice la distanţă.

    “În ultimii ani, importanţa poziţiei de specialist de securitate în contextul business-ului a crescut şi în România; companii care până acum câţiva ani nu aveau asemenea poziţii deschise sau manifestau un interes limitat faţă de acest subiect devin tot mai conştiente de nevoia de a acoperi această arie de importanţă strategică”, spune Bogdan Petre, manager al diviziei Enterprise Risk Services (ERS) din cadrul Deloitte România. “Din experienţă putem spune că firmele mari (adesea, multinaţionale) sunt mult mai deschise către aceste aspecte, în parte pentru că existenţa acestei funcţii se impune prin politica grupului”, a adăugat acesta. Deşi, în general, ofiţerul pentru securitatea informaţiei a ieşit din biroul său şi a devenit mai influent, abordarea companiilor în acest domeniu nu se ridică încă la nivelul riscurilor şi ameninţărilor existente şi, în plus, bugetele alocate securităţii sunt limitate. în general, nici echipele IT, nici organizaţiile în sine nu sunt perfect conştiente de numărul şi gravitatea incidentelor înregistrate, ele neputând astfel justifica investiţiile sau creşterea bugetelor pentru managementul securităţii informaţiei.

    “Complexitatea problemelor de securitate sporeşte, astfel încât până şi metodele tradiţionale considerate în trecut ca fiind cele mai sigure sunt puse acum sub semnul întrebării”, potrivit lui Cătălin Ţigănilă, senior manager ERS, care aduce în discuţie un studiu recent lansat de Deloitte, conform căruia atât analiştii, cât şi directorii din companii mari din domeniile tehnologie, media şi telecomunicaţii consideră că peste 90% dintre parolele create de utilizator – chiar şi cele considerate ca fiind foarte bune – sunt vulnerabile atacurilor de tip hacking şi pot fi sparte în câteva secunde sau minute. Devin necesare elemente suplimentare de identificare, cum ar fi dispozitivele digitale de autentificare prin generare de coduri ( ex. “token”,  “digi pass”, etc.), solicitarea de parole adiţionale trimise prin SMS pe telefonul utilizatorului, utilizarea de amprente sau alte elemente de biometrie sau smart card-uri.

    Divizia Serviciilor de Risc din cadrul Deloitte (Enterprise Risk Services) oferă clienţilor servicii de management al riscurilor şi îi ajută să înţeleagă riscurile specifice fiecărui domeniu, să determine nivelele acceptabile de expunere, să implementeze sisteme de control şi monitorizare permanentă. Echipa din România, cu peste 20 de consultanţi, furnizează servicii de atestare şi certificare a sistemelor IT, evaluarea controalelor generale IT, risc şi conformitate contractuală, managementul riscului sistemelor IT, servicii de consultanţă şi audit pentru sistemele de management al securităţii informaţiilor (SMSI), evaluarea vulnerabilităţilor tehnice şi teste de penetrare şi inginerie socială. Clienţii diviziei numără companii de top din industrii importante, precum şi entităţi din administraţia publică.

    Potrivit celui mai recent studiu lansat de Deloitte Touche Tohmatsu Limited (DTTL) – TMT Global Security Study, directorii celor mai mari companii de profil din lume au trecut de la etapa de conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare la cea a implementării unei strategii şi a unui plan de securitate în 2013 ca principala măsură de îmbunătăţire a securităţii informaţiilor. Tot mai multe organizaţii înţeleg că securitatea informaţiei reprezintă un aspect fundamental în afaceri, iar atenţia lor se îndreaptă nu doar spre conceptul de securitate, ci şi spre robusteţea şi stabilitatea în mediul virtual (cyber resilience).

    Rezultatele studiului derulat în cadrul a 121 de companii din 37 de ţări printre care şi România indică o atitudine foarte optimistă în ceea ce priveşte protecţia faţă de ameninţările externe – 88% dintre directorii intervievaţi considerând că firmele lor nu sunt vulnerabile. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, peste jumătate dintre ei recunosc că s-au confruntat cu atacuri cibernetice în cursul anului anterior. În plus, mai puţin de jumătate dintre respondenţi au implementat un plan de reacţie în cazul unei breşe de securitate şi numai 30% dintre ei consideră că partenerii externi îşi asumă suficient de multă responsabilitate în ceea ce priveşte securitatea. Totodată, 74% dintre cei 121 de respondenţi au identificat breşele de securitate înregistrate de terţi ca fiind în topul ameninţărilor; pe locurile următoare se situează atacuri de tipul denial of service (menite să supra-solicite destinatarii, ducând la blocarea/ refuzul serviciilor) şi eroarea sau omisiunile angajaţilor.

    “Nu există organizaţie protejată în proporţie de 100%”, subliniază Andrei Ionescu, director ERS Deloitte România. “Fiecare companie trebuie să aibă metode clare de identificare şi reacţie în astfel de cazuri. Organizaţiile nu trebuie să lucreze doar cu partenerii lor de afaceri pentru a înţelege şi îmbunătăţi politicile de securitate; ele trebuie să implice factorii de legiferare, autorităţile de reglementare şi agenţiile de resort, să fie dispuse să împărtăşească informaţii sensibile pentru a răspunde la provocarea globală privind riscul cibernetic”.