BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Creşterea cotei unice, necesară pentru majorarea salariilor şi pensiilor fără un deficit mai mare

     Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

    Cu toate acestea, autorităţile au un program de bază pentru anul viitor care nu prespune majorări de taxe, dacă va fi acceptată de Comisia Europeană o rectificare bugetară pe ultimul trimestru ce încorporează o creştere economică de 2,2% pe acest an şi de aplicarea clauzei de investiţii pentru 2014. Comisia Europeană discută în prezent introducerea unei reguli care să permită depăşirea ţintelor de deficit bugetar cu sumele alocate investiţiilor de cofinanţare a programelor susţinute din fonduri UE pentru statele aflate în condiţii dificile şi fără a periclita nivelul de deficit de 3% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterea cotei unice, necesară pentru majorarea salariilor şi pensiilor fără un deficit mai mare

     Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

    Cu toate acestea, autorităţile au un program de bază pentru anul viitor care nu prespune majorări de taxe, dacă va fi acceptată de Comisia Europeană o rectificare bugetară pe ultimul trimestru ce încorporează o creştere economică de 2,2% pe acest an şi de aplicarea clauzei de investiţii pentru 2014. Comisia Europeană discută în prezent introducerea unei reguli care să permită depăşirea ţintelor de deficit bugetar cu sumele alocate investiţiilor de cofinanţare a programelor susţinute din fonduri UE pentru statele aflate în condiţii dificile şi fără a periclita nivelul de deficit de 3% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa va creşte perioada minimă de contribuţii la sistemul de pensii de la 41 la 43 de ani

     Astfel, persoanele care lucrează în Franţa vor trebui să achite contribuţii timp de cel puţin 43 de ani pentru a fi eligibile pentru o pensie în sistemul public, a declarat premierul Jean-Marc Ayrault, potrivit Bloomberg.

    Contribuţiile plătite de angajatori şi angajaţi la sistemul de pensii vor creşte începând de anul viitor, în paralel cu scăderea taxelor pe muncă, pentru a evita creşterea costurilor.

    “Scopul nostru este creşterea economică. Locul de muncă este esenţial în modelul nostru social. Vom reforma plăţile legate de politica de familie astfel încât să afecteze mai puţin creşterea. Asta se va întâmpla în 2014. Anul viitor nu va avea loc nicio creştere a costurilor cu forţa de muncă”, a afirmat premierul francez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI recomandă Franţei să încetinească reducerea deficitului bugetar şi să facă reforme structurale

     FMI cere în mod special guvernului francez să reformeze sistemul de pensii, dar fără creşterea contribuţiilor, aprofundarea reformei pe piaţa muncii şi deschiderea pentru concurenţă a pieţei bunurilor şi serviciilor.

    “De acum şi până la sfârşitul anului 2013, guvernul va realiza două treimi din efortul întreprins în 2011 pentru stabilizarea deficitului. Având în vedere acest fapt şi caracterul ezitant al redresării, guvernul trebuie să încetinească ritmul ajustării”, se arată în raportul anual al FMI referitor la economia Franţei.

    FMI estimează că Franţa va încheia acest an cu un deficit bugetar de 3,9% din PIB, faţă de 4,8% în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Polonia vrea să renunţe la disciplina bugetară, din cauza încetinirii creşterii economice

     Deficitul bugetar ar creşte astfel cu 16 miliarde de zloţi (aproape 5 miliarde de dolari), la 51,6 miliarde de zloţi (15,8 miliarde de dolari).

    Economia ploneză este singura din UE care a rezistat crizei fără să intre în recesiune, în timp ce guvernul de la Varşovia a fost apreciat pentru controlul strict al cheltuielilor şi îndatorării. Această politică a devenit greu de susţinut, după ce economia aproape a intrat în recesiune la îneputul anului, potrivit New York Times.

    Guvernul are nevoie de un deficit bugetar mai mare, întrucât proiecţiile autorităţilor arată că veniturile statului vor fi în acest an mai mici cu 24 miliarde de zloţi faţă de nivelul estimat anterior, a declarat premierul polonez, Donald Tusk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE ar putea permite unor ţări UE, inclusiv României, să cheltuiască mai mult pentru investiţii

     Comisia Europeană (CE) ar putea permite unor state membre, în urma unor analize individuale, o flexibilitate mai mare în privinţa ţintelor bugetare, astfel încât să poată majora cheltuielile pentru proiecte de infrastructură cu cofinanţare UE şi impact economic puternic, declarat, miercuri, preşedintele CE, Jose Barroso.

    De relaxarea regulilor de disciplină fiscală ar putea beneficia ţările membre din Europa de Est, precum România, cu deficite bugetare şi îndatorare sub limitele acceptate la nivel european, notează Reuters.

    Planul a fost susţinut puternic de Italia şi Franţa, pentru a contracara politica de austeritate fiscală promovată în UE de Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană recomandă încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva României

     Miniştrii de Finanţe ai statelor membre UE vor discuta recomandările Comisiei la reuniunea Consiliului Ecofin din 21 iunie, la Luxembourg, se arată într-un comunicat al CE.

    România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia se aşteaptă la menţinerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în cest an la 38,5% anul următor.

    Recesiunea peste aşteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior al 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,9% în 2012, nivel sub referinţa de 3% inclusă în Tratat, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul bugetar a ajuns după patru luni la 1,2% din PIB, jumătate din ţinta anuală

    Deficitul bugetar a ajuns după primele patru luni din acest an la 1,2% din PIB, reprezentând circa jumătate din ţinta stabilită pentru întregul an, iar analiştii susţin că a crescut riscul ratării ţintei anuale, ceea ce ar putea duce la tăierea investiţiilor, cu impact nefavorabil asupra creşterii economice.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Deficitul bugetar a urcat la 1,2% din PIB după primele patru luni

     “În cursul lunii aprilie, ca urmare a plăţii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie s-a înregistrat o creştere a deficitului, influenţă de circa 0,2 puncte procentuale, având caracter sezonier care se va recupera în luna mai. Astfel, în absenţa acestor plăţi anticipate, deficitul bugetar pe primele patru luni ar fi fost de 1% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în perioada similară a anului 2012”, notează instituţia.

    În acest deficit este reflectată însă şi reîntregirea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, returnarea contributiilor de asigurari sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea salariului minim, precum şi reducerea arieratelor.

    Bugetul pentru acest an fost construit pe o ţintă de deficit de 2,1% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Bundesbank: Franţa are o responsabilitate specială în UE, în privinţa reducerii deficitului

     Credibilitatea legislaţiei din zona euro ar avea de suferit dacă flexibilitatea sistemului va fi împinsă până la limită, a arătat Weidmann într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul Bild am Sonntag, preluat de CNBC.

    “Evoluţiile economice din unele ţări au fost într-adevăr mai slabe decât se estima, iar regulile europene oferă un anumit grad de flexibilitate în astfel de cazuri”, a declarat oficialul german, întrebat despre decizia Comisiei Europene de a acorda Franţei, Italiei şi Sloveniei mai mult timp pentru a se încadra în criteriile de stabilitate, îndeosebi reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.

    În urma crizei din 2008-2009, numeroase state UE au înregistrat deficite bugetare cu mult peste limita prevăzută în legislaţia europeană. Având în vedere circumstanţele economice excepţionale, Comisia Europeană a decis să acorde mai mult timp pentru reîncadrare statelor unde derapajul fiscal s-a produs pe fondul încetinirii creşterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro