Valoarea creanţelor înscrise de creditorii constructorului Romstrade în tabelul preliminar se ridică la 3,37 miliarde de lei (772 mil. euro), admisă fiind suma de 2,9 miliarde de lei (665 mil. euro), din care 1,66 miliarde lei (380 milioane euro) sunt creanţe sub condiţie.Cei mai mari creditori ai companiei de construcţii controlate de omul de afaceri Nelu Iordache, conform sumelor admise, sunt BCR (303 mil. lei), Astra Asigurări (236 mil. lei) şi EximBank (166 mil. lei), potrivit datelor comunicate Mediafax de Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura prevăzută de lege. Lunea viitoare va avea loc prima adunare a creditorilor, unde vor fi prezentate măsurile luate de către administratorul judiciar CITR, precum şi cauzele care au generat starea de insolvenţă. Termenul de soluţionare a eventualelor contestaţii la Tabelul preliminar al creditorilor a fost stabilit de către instanţă la 4 aprilie.
Tag: creditori
-
Cea mai tare piatră de încercare pentru USL
Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va propune FMI creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei (faţă de 850 de lei, cât propun sindicatele), măsură de care ar urma să beneficieze aproape opt milioane de oameni şi care ar urma să reducă sărăcia şi să reducă evaziunea fiscală pe piaţa muncii. Justificarea la FMI şi UE ar fi că majorarea nu va duce la creşterea cheltuielilor de personal, întrucât revenirea la salariile din 2010 a dus deja la creşterea peste pragul de 800 de lei a salariului minim din sectorul bugetar.
În acelaşi timp, urmează să fie discutate cu FMI şi eventuale modificări ale Codului muncii, cel mai probabil urmând propunerile USL de anul trecut, între care dublarea limitei maxime a unui contract colectiv de muncă şi posibilitatea prelungirii acestuia de mai multe ori.
O altă propunere a Guvernului vizează reducerea TVA la 9% mai întâi pentru pâine, posibil din a doua jumătate a anului, urmând ca dacă proiectul îşi dovedeşte eficienţa pentru limitarea evaziunii fiscale, FMI să poată fi convins să accepte tăierea TVA şi pentru alte alimente de bază. Conform lui Daniel Constantin, ministrul agriculturii, propunerea n-ar figura pe agenda discuţiilor cu creditorii internaţionali, însă cum bugetul discutat cu ei acoperă tot anul, tema va intra inevitabil în atenţia lor.
Cele mai spinoase capitole de negociere se anunţă însă cele legate de restructurarea şi privatizarea companiilor cu capital de stat, unde toate guvernele au înregistrat până acum întârzieri din ce în ce mai mari. Ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, a promis că va încerca să convingă delegaţia finanţatorilor externi să accepte ca CFR Marfă să nu fie privatizată, urmând ca membrii CSAT să se reunească la sfârşitul lui ianuarie spre a discuta dacă şi cum poate fi eficientizată compania.
-
Grecia primeşte o nouă tranşă de 34.4 miliarde de euro. Creditorii au convenit modificări la programul de ajutor financiar pentru statul elen
Măsurile convenite, care includ reducerea dobânzilor la împrumuturile pentru Grecia la niveluri atât de reduse încât unele ţări vor înregistra pierderi, ar trebui să coboare nivelul de îndatorare al statului elen la 124% din PIB în 2020, comparativ cu estimarea anterioară, de peste 140% din PIB, potrivit Financial Times. Zona euro va elibera o tranşă de 34,4 miliarde de euro din programul de ajutor pentru Grecia, după aprobarea modificărilor de către parlamentele naţionale. Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a afirmat că vizează o finalizare a plăţii până la 13 decembrie. Fonduri de 9,3 miliarde de euro, reprezentând tranşe de asemenea amânate, vor fi eliberate în trei etape în primul trimestru al anului următor, în funcţie de îndeplinirea unor ţinte de reformă. Mai multe elemente rămân, încă, nefinalizate, inclusiv un program de răscumpărare de obligaţiuni ale statului elen, al cărui succes este atât de incert, încât şeful FMI, Christine Lagarde, a declarat că Fondul nu va elibera contribuţia la ajutorul pentru Grecia până la finalizarea tranzacţiei.
-
Ce se-ntâmplă când neamţul plăteşte
Esenţa disputei stă în susţinerea de către FMI a unei noi prescrieri (“haircut”) a unei părţi din datoria Greciei, de data aceasta către BCE şi alte state, după prescrierea din 2011 pentru o parte din datoria către creditorii privaţi. FMI susţine că datoria e oricum nesustenabilă aşa cum este acum, aşa încât ar fi inutil ca UE şi Atena să se iluzioneze că o amânare a termenului de reducere a ei cu doi ani ar folosi la ceva. În 2009, Grecia avea o datorie de peste 300 mld. euro, reprezentând 113% din PIB, iar de atunci datoria n-a făcut decât să crească, estimarea actuală fiind că va ajunge la 190% în 2013.
Germania se opune însă unui “haircut”, la fel ca şi alte state creditoare – aparent pentru că susţin că problema datoriei greceşti ar putea fi gestionată prin amânări de genul celei propuse acum de miniştrii europeni, între care şi neamţul Wolfgang Schaeuble. Motivul real este însă acela că ar pierde bani, şi nu numai pe cei datoraţi de Grecia, atâta vreme cât pieţele financiare ar putea vedea în el un precedent aplicabil Spaniei şi vor începe să preseze UE în acest sens.
Charles Dallara, şeful Institutului Internaţional de Finanţe (cea mai mare asociaţie mondială a băncilor şi a altor instituţii financiare şi cea care anul trecut a condus negocierile pe tema prescrierii unei părţi din datoria Atenei către creditorii privaţi) a vizitat zilele trecute Atena şi a început să pledeze, în premieră, pentru relaxarea măsurilor de austeritate cerute grecilor de UE şi FMI, din moment ce economia nu numai că nu a reuşit să se redreseze, dar se prăbuşeşte în continuare (ceea ce, lesne de înţeles, periclitează şansele investitorilor privaţi de a-şi recupera creanţele din Grecia). Dacă asociem această declaraţie cu altele recente care dezavuau categoric orice nou “haircut” asumat de creditorii privaţi, rezultă că orice nouă prescriere a unei părţi din datoria grecească ar trebui să fie suportată de statele creditoare. De altfel, premierul elen Antonis Samaras a şi cerut aceasta în septembrie.
Datele preliminare ale Eurostat arată că economia Greciei a scăzut cu 7,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea, un record negativ pentru zona euro. Şomajul în rândul grecilor a atins 25,4% în august, faţă de 18,4% cu un an în urmă.
-
Creditorii Greciei nu reuşesc să ajungă la un numitor comun
Grecia va fi printre principalele subiecte ale reuniunii anuale a FMI de la Tokyo, în condiţiile în care guvernul de la Atena este pe cale să rămână fără bani, iat guvernele ţărilor din zona euro se tem de impactul politic al unei revizuiri în scădere a deţinerilor de obligaţiuni elene, cu până la 50 de miliarde de euro, relatează Capital.gr. “Nu există încă un consens în rândul creditorilor. Devine tot mai evident că datoriile Greciei sunt scăpate de sub control, dar nimeni nu vrea să accepte o restructurare”, a spus una dintre surse. Reprezentanţii troicii creditorilor formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI se află în prezent la Atena pentru negocierea unei noi serii de măsuri de austeritate, în schimbul unei tranşe de împrumut de 31 de miliarde de euro, esenţială pentru evitarea intrării Greciei în default.
-
Liniile moarte ale privatizării
În cazul Oltchim însă avem de-a face cu un soi de premieră – privatizarea eşuată ca instrument mediatic şi electoral. Inevitabilul Dan Diaconescu este principalul câştigător mediatic, urmat de premierul Victor Ponta şi la mare distanţă de Remus Vulpescu, Daniel Chiţoiu, Constantin Roibu şi Adriean Videanu, conform unei analize realizate de Mediafax Monitorizare în perioada 6 septembrie – 1 octombrie, pe 1.080 de site-uri, 247 publicaţii locale şi 154 publicaţii centrale.
În schimb, combinatul în sine nu s-a bucurat şi nu se bucură de prea mare succes; aşa că reprezentanţi de la Guvern, AVAS, Electrica şi ai băncilor care au de recuperat bani vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim, care-şi propune plata salariilor restante, repornirea activităţii şi găsirea unui investitor.
-
Reuşeşte de data asta Mario Draghi să salveze zona euro?
BCE prevede o scădere a PIB în zona euro de 0,2-0,6% în 2012 şi o evoluţie între -0,4% şi +1,4% la anul. BCE a majorat însă estimările de inflaţie, la 2,4-2,6% în acest an şi 1,3-2,5% în 2013.
Achiziţiile de obligaţiuni vor fi făcute, ca şi în 2011, de pe piaţa secundară şi cu sterilizare aferentă, pentru a nu alimenta inflaţia, vor viza obligaţiuni cu scadenţa între 1 şi 3 ani sau care mai au până la scadenţă între 1 şi 3 ani, dar acum vor fi condiţionate strict de respectarea unor programe de austeritate cerute statelor emitente. Loc de dezamăgire pentru pieţele financiare rămâne însă, întrucât BCE nu a anunţat şi o nouă scădere a dobânzii de politică monetară de la 0,75% la 0,50% sau alte “măsuri non-standard”, adică alte operaţiuni prin care creditorilor privaţi să le fie garantată, dacă se poate integral, plata împrumuturilor către state.
Criticile din partea pieţelor financiare, reflectate îndeosebi în presa americană, au în vedere, în principal, trei teme. Pe de o parte, e vorba de faptul că BCE, la presiunile Bundesbank, insistă că ţările îndatorate trebuie să respecte anumite condiţii de austeritate fiscală, cedare a suveranităţii economice şi înăsprire a supravegherii bancare înainte de a primi banii. Aceasta creează posibilitatea ca acele ţări care refuză ori îşi încalcă angajamentele luate vor fi în continuare fără acces la fondurile de urgenţă ale zonei euro (ceea ce înseamnă că băncile sau fondurile de investiţii care au împrumutat acele ţări ar fi frustrate iarăşi în dorinţa lor de a-şi primi rapid şi integral banii înapoi).
Pe de altă parte, e vorba de faptul că BCE va limita cumpărările la obligaţiunile cu scadenţa de până la ani, ceea ce ar descuraja statele să emită obligaţiuni cu scadenţă mai mare, înrăutăţind astfel profilul lor de risc (se ştie că datoriile unei ţări trebuie să fie pe cât posibil echilibrate pe categorii de scadenţe, evitând concentrarea pe datorii pe termen scurt).
În fine, o altă critică vizează faptul că BCE, grijulie cu soarta unei inflaţii deja aşteptate să crească în zona euro, a insistat ca şi programul cel nou de achiziţii să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să devină o simpă tiparniţă, aşa cum este Rezerva Federală a SUA.
Banca americană îşi poate permite să acţioneze însă ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar avea această şansă, iar efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro vor fi nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat, cel puţin până acum, articolele mieroase din presa anglo-saxonă, care susţin că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei pretinse egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.
-
Ponta şi Georgescu asigură băncile că nu li se va întâmpla nimic rău la Hidroelectrica
Pe de altă parte, surse guvernamentale spun că Eximbank ar pregăti un credit destinat Hidroelectrica tocmai pentru plata ratelor şi a dobânzilor, în timp ce Ministerul Economiei spune că societatea este în deficit de cash.
Premierul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu şi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, s-au întâlnit ieri la prânz cu reprezentanţii băncilor care au expunere pe Hidroelectrica în încercarea de a-i asigura că insolvenţa companiei de stat nu le va afecta interesele şi nici liniile de credit acordate societăţii.
Datele din raportul administratorilor din 2011 arată că Hidroelectrica avea la finalul anului trecut datorii de 2,5 miliarde de lei către instituţiile bancare, un miliard de lei fiind credite pe termen scurt, iar restul sumei reprezintă împrumuturi pe termen lung. Pe termen scurt, cei mai mari creditori ai companiei sunt BRD cu 299,4 milioane de lei, RBS Bank cu 120,5 milioane de lei, Banca Transilvania cu 94,1 milioane de lei şi Citibank Europe cu 84,8 milioane de lei.
Mai mult pe www.zf.ro.
-
Aproape toţi creditorii Greciei au acceptat reducerea datoriei
Termenul final pentru anunţarea acceptului a expirat joi seara, la ora 20:00 GMT (22:00 ora României). Obligaţiuni de aproximativ 177 miliarde de euro, din totalul de 206 miliarde de euro eligibil pentru preschimbare, se află sub incidenţa legii elene. “Dacă totul merge bine, vom putea anunţa că o povară de 105 miliarde de euro a fost ridicată de pe poporul elen”, a declarat ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos. Preschimbarea obligaţiunilor şi reducerea datoriilor către creditorii privaţi reprezintă o condiţie a statelor din zona euro şi a FMI în pachetul de ajutor financiar de 130 de miliarde de euro.