BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Pentru prima dată, românii vor putea compara preţurile din supermarketuri

    Consiliul Concurenţei va lansa joi platforma „Monitorul Preţurilor”, site-ul care va afişa preţurile practicate de principalii retaileri pentru produsele care fac parte din coşul zilnic al românilor.

    Practic, „Monitorul Preţurilor” este un instrument de monitorizare al preţurilor, prin intermediul căruia clienţii pot găsi cele mai ieftine produse. Consiliul Concurenţei speră că în acest fel se va crea o presiune concurenţială asupra magazinelor pentru a oferi preţuri din ce în ce mai bune, conform datelor furnizate anterior de instituţie.

    Astfel, „Monitorul Preţurilor”, un proiect îndelung contestat de marile lanţuri de magazine, se va concretiza cu o întârziere de un an de la data estimată anterior.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pentru prima dată, românii vor putea compara preţurile din supermarketuri

    Consiliul Concurenţei va lansa joi platforma „Monitorul Preţurilor”, site-ul care va afişa preţurile practicate de principalii retaileri pentru produsele care fac parte din coşul zilnic al românilor.

    Practic, „Monitorul Preţurilor” este un instrument de monitorizare al preţurilor, prin intermediul căruia clienţii pot găsi cele mai ieftine produse. Consiliul Concurenţei speră că în acest fel se va crea o presiune concurenţială asupra magazinelor pentru a oferi preţuri din ce în ce mai bune, conform datelor furnizate anterior de instituţie.

    Astfel, „Monitorul Preţurilor”, un proiect îndelung contestat de marile lanţuri de magazine, se va concretiza cu o întârziere de un an de la data estimată anterior.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Asociaţia Distribuitorilor cere Guvernului sprijin pentru a rezista concurenţei marilor retaileri

    Comerţul tradiţional, practicat de micii distribuitori, este ameninţat de marile reţele de retail, astfel că a devenit necesară „configurarea urgentă a unei strategii de dezvoltare” prin care Guvernul să-i sprijine pe comercianţii autohtoni, apreciază reprezentanţii companiilor de distribuţie.

    Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) a constatat că, ân 2016, comerţul tradiţional românesc este încă prezent semnificativ în piaţa naţională „datorită eforturilor antreprenorilor distribuitori români de a se menţine în piaţă, contrar tendinţelor europene de concentrare a lanţurilor internaţionale”.

    Potrivit datelor prezentate vineri de ACDBR, opt concerne de retail internaţional deţineau, în 2015, circa 50% din totalul retailului alimentar, în timp ce 11 concerne deţineau circa 50% din totalul piaţă retail. „Semnalăm că, în ceea ce priveşte comerţul modern, adică reţelele de retail internaţional, acestea s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la o cotă de piaţă de 41% în 2008 la 55% în 2015 în special folosindu-se de abuzul de putere dominantă exercitat asupra producătorilor prin colectarea diferitelor taxe comerciale de la aceştia, inclusiv taxa-suport pentru deschiderea noilor magazine”, a declarat preşedintele ACDBR, Eduard Radu, într-o conferinţă de presă.

    Această consolidare a retailului internaţional în România „a fost fundamentată pe practici comerciale care nu au fost uzitate de distribuţia tradiţională, însă dacă nu vom identifica împreună cu Guvernul urgent instrumente financiare de dezvoltare, gradul de dependenţă a producătorilor de alimente şi bunuri de larg consum de marile reţele internaţionale de distribuţie va creşte, în paralel cu dispariţia totală a micilor magazine specializate şi a celor de proximitate”, a mai spus liderul patronal.

  • A pornit afacerea acum 25 de ani cu o investiţie de 100.000 de lei, iar acum compania sa are venituri de 8 milioane de euro

    Previziunile pentru 2016 ale Vitacom, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de accesorii electronice de pe plan local, se referă la afaceri de 9,2 milioane de euro, mai mari cu peste 13% faţă de anul trecut. Vasile Andrei Vita, antreprenorul care a pornit afacerea în urmă cu 25 de ani, cu sediul în apartamentul în care locuia, cu o investiţie iniţială de 100.000 de lei, povesteşte peripeţiile prin care a trecut.

    Vitacom a împlinit recent 25 de ani de la lansare şi a anunţat că a înregistrat în primul semestru din 2016 o cifră de afaceri de 4,1 milioane de euro; pe tot anul se aşteaptă la afaceri cu 13,5% mai mult faţă de 2015. „Creşterea preconizată pentru 2016 are la bază faptul că vom reuşi să ne extindem vânzările, în special pe zona online, prin invesţiile făcute în ultima perioadă în acest domeniu“, spune Vasile Vita, fondatorul companiei. Producătorul român a avut în 2015 venituri de 8 milioane de euro şi estimează pentru acest an 9,2 milioane de euro. Companiile sunt principalii clienţi ai distribuitorului, vânzarea B2B acoperind circa 87% din afacerile firmei, potrivit lui Vita. Majoritatea contractelor sunt încheiate cu revânzători de accesorii de electronice şi electrice, dar şi cu cei din IT şi foto, atât în piaţa traditională, cât şi cu lanţuri de magazine şi cu magazinele specializate. „În ceea ce priveşte B2C, dacă luăm în considerare şi propria reţea de magazine, ajungem la o pondere de circa 13% a vânzărilor către clienţii finali“, adaugă el. Compania are magazine în oraşe mari precum Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, dar şi în localităţi mai mici, ca Oradea, Bacău şi Arad.

    Antreprenorul a ales să dezvolte propria afacere, cu echipamente electronice „dat fiind meseria mea de bază – inginer electronist“ şi a pornit cu banii de la părinţi prin importul de piese electronice, de schimb, din Polonia. „Pe cât de intensă era lumea afacerilor atunci, pe atât de mari erau riscurile. Totodată, capitalul nostru era foarte mic şi nu aveam acces la finanţări, astfel că ţineam stocul destul de redus, vindeam cam tot ce aduceam într-o săptămână şi plecam din nou după marfă“, povesteşte antreprenorul. „Când am început, am închiriat un apartament în Cluj şi una dintre camere era folosită ca spaţiu pentru depozitarea componentelor electronice“, continuă el.

    După ce a intrat în domeniu, au intervenit schimbări „ca urmare a dezvoltării tehnologiilor din aceste domenii şi ne-au pus în situaţia să ne gândim la o etapă nouă. Necesarul produselor vândute urma să fie tot mai redus, fapt care a fost previzionat de partenerii noştri“. A urmat o perioadă de tranziţie în care antreprenorul român a căutat o nouă direcţie, o nouă piaţă pentru companie. Iar cea găsită a fost cea de accesorii IT&C, electronice, electrocasnice. A fost o perioadă dificilă, despre care atreprenorul povesteşte că „a durat destul de mult, pentru că nu era evidentă direcţia şi piaţa spre care ne vom orienta“.

    Chiar dacă activează pe aceeaşi piaţă de ani de zile, Vasile Vita spune că diferenţe sunt mari faţă de perioada de început, când exista o mare cerere de produse; „practic, puteai vinde orice. Acum însă avem o piaţă cu ofertă excedentară şi în aceste două situaţii trebuie să acţionezi în mod diferit“. În opinia antreprenorului unele lucruri nu se schimbă în afaceri şi punctează că şi atunci, la fel ca şi acum, un om de afaceri trebuie să fie serios, să se ţină de cuvânt, să aibă grijă de calitatea produselor şi să fie punctual.

    De-a lungul anilor producătorul român şi-a dezvoltat şi două mărci proprii: Well şi Chrome, care potrivit lui Vita au o pondere de 45% în cifra de afaceri, iar printre cele mai vândute produse, indiferent de marcă, ale producătorului sunt accesoriile şi consumabilele în domeniul electricii. Drumul său în afaceri nu a fost unul lin şi neted, iar în 1997 compania a fost aproape de faliment, când moneda naţională s-a devalorizat în trei zile cu 30%, potrivit antreprenorului. Atunci, fostul proprietar al furnizorului principal a acordat Vitacom un credit comercial de 250.000 de mărci germane; a obţinut acest sprijin în urma unei convorbiri telefonice, când furnizorul a spus că le oferă banii, dacă Vita promite că orice se va întâmpla în România îşi va achita datoria.

    Printre alte dificultăţi întâlnite în afaceri, Vasile Vita semnalează lipsa de capital din ţară, dar şi „legislaţia necoerentă şi modificarea foarte frecventă a acesteia, favorizarea investiţiilor cu capital străin faţă de investiţiile de capital autohton, lipsa şcolilor profesionale şi chiar a studiilor universitare conform cerinţelor pieţei“. După ce a condus afacerea vreme de 25 de ani, antreprenorul mărturiseşte că nu ar refuza o vânzare, dar „preţul trebuie să renteze şi pentru o perioadă viitoare, în sensul că pentru o asemenea tranzacţie ar trebui să se încaseze nişte sume care, investite în condiţii bune, să poată produce mai mult decât afacerea actuală“.

  • De la foamea de produse la concurenţă aspră

    Previziunile pentru 2016 ale Vitacom, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de accesorii electronice de pe plan local, se referă la afaceri de 9,2 milioane de euro, mai mari cu peste 13% faţă de anul trecut. Vasile Andrei Vita, antreprenorul care a pornit afacerea în urmă cu 25 de ani, cu sediul în apartamentul în care locuia, cu o investiţie iniţială de 100.000 de lei, povesteşte peripeţiile prin care a trecut.

    Vitacom a împlinit recent 25 de ani de la lansare şi a anunţat că a înregistrat în primul semestru din 2016 o cifră de afaceri de 4,1 milioane de euro; pe tot anul se aşteaptă la afaceri cu 13,5% mai mult faţă de 2015. „Creşterea preconizată pentru 2016 are la bază faptul că vom reuşi să ne extindem vânzările, în special pe zona online, prin invesţiile făcute în ultima perioadă în acest domeniu“, spune Vasile Vita, fondatorul companiei. Producătorul român a avut în 2015 venituri de 8 milioane de euro şi estimează pentru acest an 9,2 milioane de euro. Companiile sunt principalii clienţi ai distribuitorului, vânzarea B2B acoperind circa 87% din afacerile firmei, potrivit lui Vita. Majoritatea contractelor sunt încheiate cu revânzători de accesorii de electronice şi electrice, dar şi cu cei din IT şi foto, atât în piaţa traditională, cât şi cu lanţuri de magazine şi cu magazinele specializate. „În ceea ce priveşte B2C, dacă luăm în considerare şi propria reţea de magazine, ajungem la o pondere de circa 13% a vânzărilor către clienţii finali“, adaugă el. Compania are magazine în oraşe mari precum Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, dar şi în localităţi mai mici, ca Oradea, Bacău şi Arad.

    Antreprenorul a ales să dezvolte propria afacere, cu echipamente electronice „dat fiind meseria mea de bază – inginer electronist“ şi a pornit cu banii de la părinţi prin importul de piese electronice, de schimb, din Polonia. „Pe cât de intensă era lumea afacerilor atunci, pe atât de mari erau riscurile. Totodată, capitalul nostru era foarte mic şi nu aveam acces la finanţări, astfel că ţineam stocul destul de redus, vindeam cam tot ce aduceam într-o săptămână şi plecam din nou după marfă“, povesteşte antreprenorul. „Când am început, am închiriat un apartament în Cluj şi una dintre camere era folosită ca spaţiu pentru depozitarea componentelor electronice“, continuă el.

    După ce a intrat în domeniu, au intervenit schimbări „ca urmare a dezvoltării tehnologiilor din aceste domenii şi ne-au pus în situaţia să ne gândim la o etapă nouă. Necesarul produselor vândute urma să fie tot mai redus, fapt care a fost previzionat de partenerii noştri“. A urmat o perioadă de tranziţie în care antreprenorul român a căutat o nouă direcţie, o nouă piaţă pentru companie. Iar cea găsită a fost cea de accesorii IT&C, electronice, electrocasnice. A fost o perioadă dificilă, despre care atreprenorul povesteşte că „a durat destul de mult, pentru că nu era evidentă direcţia şi piaţa spre care ne vom orienta“.

    Chiar dacă activează pe aceeaşi piaţă de ani de zile, Vasile Vita spune că diferenţe sunt mari faţă de perioada de început, când exista o mare cerere de produse; „practic, puteai vinde orice. Acum însă avem o piaţă cu ofertă excedentară şi în aceste două situaţii trebuie să acţionezi în mod diferit“. În opinia antreprenorului unele lucruri nu se schimbă în afaceri şi punctează că şi atunci, la fel ca şi acum, un om de afaceri trebuie să fie serios, să se ţină de cuvânt, să aibă grijă de calitatea produselor şi să fie punctual.

    De-a lungul anilor producătorul român şi-a dezvoltat şi două mărci proprii: Well şi Chrome, care potrivit lui Vita au o pondere de 45% în cifra de afaceri, iar printre cele mai vândute produse, indiferent de marcă, ale producătorului sunt accesoriile şi consumabilele în domeniul electricii. Drumul său în afaceri nu a fost unul lin şi neted, iar în 1997 compania a fost aproape de faliment, când moneda naţională s-a devalorizat în trei zile cu 30%, potrivit antreprenorului. Atunci, fostul proprietar al furnizorului principal a acordat Vitacom un credit comercial de 250.000 de mărci germane; a obţinut acest sprijin în urma unei convorbiri telefonice, când furnizorul a spus că le oferă banii, dacă Vita promite că orice se va întâmpla în România îşi va achita datoria.

    Printre alte dificultăţi întâlnite în afaceri, Vasile Vita semnalează lipsa de capital din ţară, dar şi „legislaţia necoerentă şi modificarea foarte frecventă a acesteia, favorizarea investiţiilor cu capital străin faţă de investiţiile de capital autohton, lipsa şcolilor profesionale şi chiar a studiilor universitare conform cerinţelor pieţei“. După ce a condus afacerea vreme de 25 de ani, antreprenorul mărturiseşte că nu ar refuza o vânzare, dar „preţul trebuie să renteze şi pentru o perioadă viitoare, în sensul că pentru o asemenea tranzacţie ar trebui să se încaseze nişte sume care, investite în condiţii bune, să poată produce mai mult decât afacerea actuală“.

  • Ce salariu câştigă un angajat Auchan

    Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.

    „Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.

    Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.

    Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.

    „Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.

  • Ce salariu câştigă un angajat Auchan

    Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.

    „Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.

    Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.

    Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.

    „Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.

  • Ce se întâmplă cu salariile IT-iştilor. ”Se formează o bulă falsă care va PLESNI”

    Deficitul mare de candidaţi din industria IT îi determină pe angajatori să ofere salarii mai mari şi poziţii superioare candidaţilor pe care îi recrutează de la concurenţă, iar în unele cazuri ofertele sunt peste nivelul lor de competenţă.

    Situaţia actuală din IT aminteşte de nebuloasa din sectorul bancar din anii de boom economic, când angajaţii ardeau etape în carieră din dorinţa de a obţine salarii mai mari, spun specialiştii în domeniul resurselor umane.

    Vedeţi AICI ce se întâmplă cu salariile IT-iştilor. ”Se formează o bulă falsă care va PLESNI”

  • Absolvenţii de liceu se bat pentru facultăţile de matematică şi informatică

    Concurenţa pentru Facultatea de Informatică la Universitatea de Vest din Timişoara a fost de aproape nouă candidaţi pe un loc bugetat.

    Învăţămâtul public ar trebui să se adapteze crescând finanţarea şi numărul de locuri de muncă în zonele unde cererea de specialişti este ridicată.

    Piaţa forţei de muncă este în continuare în goană după specialiştii din domeniul IT, iar sa­lariile peste medie şi locurile de muncă în creş­tere îi trimit pe mulţi absovenţi de liceu către facultăţile de matematică şi infor­matică.

    „Un student bun în acest domeniu nu are de aşteptat după absolvire pentru a avea pri­mele venituri. Există programe de internship plătite şi sunt firme care îi angajează chiar din timpul studenţiei cu salarii de 700-800 de euro net pe lună. Salariul imediat după absolvire poate fi cu atât mai mare cu cât vorbim despre o persoană care are deja asemenea experienţe profesionale acumulate şi poate trece uşor pragul de 1.000 de euro net lunar“, a spus Cristian Seidler, business unit manager în cadrul firmei de recrutare Gi Group.

    De aceeaşi părere este şi Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR, care spune că salariul unui tânăr absolvent specializat în domeniul IT este peste media pe economie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce planuri au şi cu ce provocări se confruntă retailerii din Europa

    Magazinele din Europa trebuie să inoveze în trei zone cheie logistice, pentru a concura la nivel transfrontalier:magazinele fizice, epuizarea stocurilor şi retururile, potrivit unui studiu realizat de UPS.

    „Consumatorii explorează multiple canale de vânzare online şi tradiţionale şi le vor utiliza pe cele care satisfac cel mai bine nevoile lor”, spune Carrie Royle, retail marketing manager, UPS Europa. De asemenea, folosesc reţelele sociale pentru a compara şi evalua ofertele. Cu soluţiile de transport maritim, UPS sprijină retailerii să îşi dezvolte afacerile şi în procesul de a creşte satisfacţiacumpărătorului online final.

    Experţi în logistică reprezentând peste 700 de companii din retail au participat la acest studiu, la începutul acestui an. Retailerii din Europa au planuri precise de investiţii şi restructurare, pentru a ţine pasul cu principalii competitori. Peste 30% dintre directorii executivi au spus că se confruntă cu provocări mari în ceea ce priveşte investiţiile în IT, organizarea logistică, înţelegerea comportamentului consumatorilor şi instruirea managementului pentru a derula operaţiuni prin intermediul tuturor canalelor de vânzare.

    31% dintre retaileri vor să folosească reţeaua de magazine fizice sau alte locaţii ca puncte de livrare a comanzilor online. În prezent, sub 40% dintre comercianţi au integrat magazinele proprii în reţelele online. Când un produs nu se află în stocul unui anume retailer, 61% dintre europeni cumpără de la concurenţă; doar 17% sunt dispuşi să aştepte

    Pornind de la faptul că retailerii îşi ajustează distribuţia în funcţie de consumatorii care cumpără frecvent online, cunoscuţi şi sub denumirea de „flex shoppers”, este important să se concentreze asupra a trei zone cheie: magazinele fizice, epuizarea stocurilor şi retururile transfrontaliere.

    Dacă retailerii europeni vor să rămână competitivi, trebuie să ţină cont de faptul că numărul de vizitatori al magazinelor fizice e în scădere, iar cel al online-ului în creştere, astfel ei trebuie să regândească activitatea magazinului fizic şi să-l utilizeze ca parte a reţelei de gestiune şi distribuţie, conform studiului UPS.

    În Franţa, Germania şi Spania, vizitatorii în magazine fizice reprezintă sub 20% din total. Datele UPS arată, de asemenea, că 31% dintre retailerii din Europa intenţionează să folosească reţeaua de magazine sau locaţii alternative de ridicare a produselor în următoarele 12-24 de luni, pentru a oferi mai mult confort clienţilor care comandă online.

    Potrivit unui studiu anterior realizat de UPS, atunci când produsul dorit nu se mai află pe stoc, 41% dintre consumatorii europeni au declarat că vor apela la site-ul sau aplicaţia concurenţei, iar 20% au spus că vor merge la magazinul concurenţei. Doar 17% au declarat că sunt dispuşi să cumpere şi să aştepte.

    Este unanim recunoscut faptul că gestionarea retururilor reprezintă un factor de succes pentru toţi retailerii, inclusiv pentru magazinele online. Încrederea clienţilor şi integritatea brandului depind de retururi eficiente. Retailerii au spus că principalele provocări în acest domeniu sunt cele legate de gestionarea bunurilor defecte (64%) şi efectuarea controalelor de calitate (50%).