Tag: companie

  • Rocadă la vârful lumii miliardarilor: Larry Ellison, omul din spatele gigantului Oracle şi pentru scurt timp cel mai bogat om din lume, s-a trezit cu 130 mld. dolari pe minus după ce compania sa a suferit o prăbuşire pe bursă. Cine i-a luat locul şi se bate acum cu Elon Musk pentru locul 1 în topul averilor uriaşe

    Acţiunile Oracle Corp. au crescut rapid în septembrie, alimentate de interesul pentru inteligenţa artificială, făcându-l temporar pe Larry Ellison cel mai bogat om din lume. Însă, în lunile următoare, scăderea prelungită a acţiunilor a şters toate câştigurile şi a redus averea lui Ellison cu aproximativ 130 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Această scădere a acţiunilor Oracle l-a ajutat pe Larry Page, co-fondatorul Alphabet., să urce pe locul doi în Bloomberg Billionaires Index pentru prima dată. Page a condus Google de două ori înainte ca aceasta să fie restructurată în Alphabet, are acum o avere de 256,9 miliarde de dolari,. El este depăşit doar de Elon Musk, care are 421,8 miliarde de dolari, în timp ce  Ellison a coborât pe locul trei, cu 253,3 miliarde de dolari.

    Acţiunile Oracle au crescut cu 36% pe 10 septembrie, după ce compania a raportat cerere puternică pentru serviciile sale cloud legate de AI, ceea ce i-a adus lui Ellison un câştig de 89 de miliarde de dolari într-o singură zi – cel mai mare din istoria Bloomberg Wealth Index.

    Însă, în doar două luni, aceste câştiguri au fost anulate. Planurile Oracle în domeniul AI sunt legate de OpenAI, iar compania estimează că va obţine sute de miliarde de dolari de la OpenAI în următorii ani, mult mai mult decât generează în prezent dezvoltatorul de modele AI.

    Investitorii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de dependenţa Oracle de datorii. Compania pregăteşte o emisiune de obligaţiuni de 38 de miliarde de dolari pentru construirea centrelor de date AI, în timp ce datoria netă se apropie de 100 de miliarde de dolari. Acţiunile Oracle au scăzut timp de şase săptămâni consecutive după maximul din septembrie, coborând cu 39% până la 198,76 dolari la închiderea de vineri.

    În schimb, acţiunile Alphabet au crescut cu 58% în acest an, inclusiv 3,5% vineri, după recenzii favorabile pentru modelul AI Gemini, ceea ce a întărit speranţele că Alphabet ar putea concura cu rivali precum Anthropic şi OpenAI. Această creştere a adăugat 88,6 miliarde de dolari la averea lui Page în 2025.

     

  • Gigantul din Abu Dhabi IHC interesat de achiziţia activelor externe ale Lukoil

    Conglomeratul emirat International Holding Company (IHC), una dintre cele mai influente companii din Emiratele Arabe Unite, a informat Departamentul Trezoreriei SUA că este interesat să cumpere activele externe ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unui răspuns transmis Reuters.

    Interesul IHC vine într-un context în care activele internaţionale ale Lukoil au devenit disponibile, după ce Washingtonul a impus sancţiuni companiei ruse. Lista potenţialilor cumpărători este una de calibru şi include ExxonMobil, Chevron şi fondul american de private equity Carlyle. Procesul de selecţie a fost redeschis după ce autorităţile americane au respins traderul elveţian Gunvor ca posibil cumpărător. Cei interesaţi pot discuta cu Lukoil până la 13 decembrie, iar orice tranzacţie va necesita aprobare americană.

    Întrebată direct dacă a notificat Trezoreria SUA privind interesul pentru activele Lukoil, compania din Abu Dhabi a confirmat: „Da, ne-am exprimat interesul pentru activele externe ale Lukoil”. IHC nu a oferit alte detalii.

    Impactul sancţiunilor şi amploarea activelor Lukoil

    Sancţiunile impuse luna trecută de SUA celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft şi Lukoil, au urmărit intensificarea presiunilor asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. În urma restricţiilor, activele internaţionale ale Lukoil — reprezentând aproximativ 0,5% din producţia globală de petrol — au fost tot mai afectate operaţional.

    Portofoliul global al Lukoil cuprinde:

    • trei rafinării în Europa,

    • participaţii la zăcăminte petroliere în Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Nigeria,

    • sute de staţii de distribuţie a carburanţilor în diverse regiuni, inclusiv în Statele Unite.

    IHC este activ în domenii variate — de la energie, sănătate şi imobiliare până la agricultură şi minerit — şi deţine investiţii în Statele Unite, India, America Latină şi Africa. Directorul general al companiei a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că IHC ar putea mobiliza între 30 şi 35 de miliarde de dolari într-un ciclu investiţional de 18 luni, utilizând atât capital propriu, cât şi finanţare prin datorie.

    Compania, cea mai mare entitate listată din Abu Dhabi, este condusă de şeicul Tahnoon bin Zayed Al Nahyan, fratele preşedintelui EAU şi consilier pentru securitate naţională. Şeicul Tahnoon controlează şi două dintre fondurile suverane ale emiratului, iar prin Royal Group — acţionar majoritar cu o participaţie de 61,2% la IHC — joacă un rol central în strategia EAU de a deveni un hub global în domeniul inteligenţei artificiale.

     

  • O companie din România a inventat o rachetă de croazieră autonomă cu inteligenţă artificială

    OVES Enterprise, o companie de dezvoltare de software cu sediul în Cluj-Napoca, a anunţat că a dezvoltat prima sa rachetă de croazieră autonomă, ce include inteligenţă artificială.

    Racheta a primit numele SAHARA Autonomous System şi a fost concepută ca un ansamblu complet, în care elementele hardware şi de IA sunt proiectate împreună, anunţă techrider.ro.

    Racheta foloseşte Nemesis AI, o platformă AI dezvoltată de companie dedicată etichetării şi pregătirii datelor din zonele de conflict.

    Nemesis AI permite configurarea rapidă a modelelor de inteligenţă artificială, a profilurilor de zbor şi a parametrilor operaţionali în facilităţile care operează sistemul.

    Practic, racheta poate fi dotată cu un model AI diferit pentru fiecare misiune, având capacitatea de a-şi adapta traiectoria şi reacţia în timp real.

    „Am construit acest proiect ca un sistem complet, pentru că autonomia reală nu poate fi obţinută altfel. Modul în care funcţionează Nemesis AI este strâns legat de arhitectura hardware pe care o controlăm integral: electronica, unităţile de procesare, flight controller-ul şi structura pe care rulează algoritmii. Acest nivel de integrare este esenţial în scenarii în care navigaţia prin satelit este perturbată prin jamming (bruiaj intenţionat) sau spoofing (trimiterea de semnale false). În astfel de situaţii, racheta trebuie să-şi păstreze stabilitatea, direcţia şi capacitatea de a îndeplini misiunea. Primele teste ne arată că această abordare este corectă, iar demonstraţiile din 2026 vor evidenţia maturitatea tehnologiei”, sa declarat Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.

    SAHARA este proiectată să zboare la altitudini joase, la aproximativ 50 de metri. Ea îşi poate adapta traiectoria în funcţie de relief şi pentru a încerca să scape de detecţia radarului.

    Cu excepţia motorului şi a unor senzori, toate componentele au fost realizat de compania din Cluj-Napoca.

    Totodată, racheta utilizează un sistem avansat de fuziune a datelor numit Super Sensor Fusion.

    Cu ajutorul acestuia, Nemesis AI corelează permanent informaţii provenite din mai multe sisteme globale de navigaţie prin satelit şi din senzorii de bord.

    La intervale de aproximativ 200 de milisecunde, AI-ul verifică integritatea semnalelor pentru a identifica tentativele de bruiaj sau de trimitere de semnale false.

    Dacă apar probleme de navigaţie, racheta comută automat pe un mod de zbor care foloseşte datele oferite de sistemul intern de măsurare a mişcării şi orientării (IMU), menţinând stabilitatea şi direcţia de deplasare.

    Racheta cântăreşte 50 de kilograme, dintre care 10 kilograme reprezintă încărcătura utilă şi are o autonomie estimată la aproximativ 200 de kilometri în versiunea actuală.

    Viteza proiectată poate atinge 0,85 Mach, în funcţie de configuraţia finală a fuselajului. În etapele următoare sunt planificate versiuni cu distanţă medie de operare de aproximativ 500–600 km şi o distanţă lungă de aproximativ 900–1100 km.

    Investiţia OVES Enterprise depăşeşte un milion de euro, iar pentru următoarele faze de optimizare şi testare mai sunt prevăzute aproximativ două milioane de euro.

    Demonstraţia iniţială este programată pentru prima parte a anului 2026, iar racheta va fi complet pregătită până la finalul anului viitor.

    Reprezentanţii companiei au anunţat că proiectul a fost lansat după discuţii cu potenţiali clienţi internaţionali şi după analiza pieţei internaţionale din domeniul apărării.

     

  • Vasile Tofan, preşedintele Consiliului de Administraţie al Purcari, şi alţi doi administratori ai companiei şi-au dat demisia voluntar, după ce grupul polonez Maspex a devenit acţionarul majoritar. Vasile Tofan: Aceste schimbări sprijină tranziţia către o structură de guvernanţă aliniată cu direcţia viitoare a Companiei

    Trei administratori ai producătorului de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), achiziţionat în vara acestui an de grupul polonez Maspex printr-o ofertă de circa 600 mil. lei, şi-au dat demisia voluntar din poziţiile deţinute în CA, inclusiv Vasile Tofan, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei.

    În afară de el, şi-au prezentat demisia şi Neil McGregor şi Ana-Maria Mihăescu.

    Aceste decizii îşi vor produce efecte la încheierea AGEA programată pentru 15 decembrie 2025.

    În urma modificării recente a structurii acţionariatului, prin care Maspex a dobândit o participaţie de 72,5% în urma ofertei publice de preluare voluntară, Compania intră într-o nouă etapă, care necesită o componenţă a Consiliului aliniată cu priorităţile strategice ale Purcari pentru perioada următoare. În acest context, şi astfel cum este menţionat la Punctele 1-3 din Convocator, dl. Neil McGregor, dna Ana-Maria Mihăescu şi subsemnatul am informat Consiliul cu privire la intenţia noastră de a ne retrage din funcţiile de Administratori Neexecutivi, cu efect de la încheierea Adunării Generale Extraordinare. Aceste schimbări sprijină tranziţia către o structură de guvernanţă aliniată cu direcţia viitoare a Companiei”, a declarat Vasile Tofan în convocatorul AGEA.

    Noii administratori vor fi fie recomandaţi de Consiliul de Administraţie, fie propuse de un acţionar sau de acţionari.

     Oferta publică voluntară de preluare, derulată în perioada 16–30 iulie 2025, a modificat structura acţionariatului Purcari, Maspex devenind acţionarul majoritar, în timp ce fondatorul  companiei, Victor Bostan, păstrează 15% din acţiuni. Peste 3.000 de investitori instituţionali şi de retail rămân, de asemenea, acţionari ai companiei.

    Producătorul de vin a înregistrat o creştere de 15% a veniturilor în primele 9 luni din 2025, ajungând la 300 mil. lei. 

    Titlurile WINE s-au apreciat cu 25% de la începutul anului, Purcari fiind evaluat la 737 mil.lei

     
  • De la profit la pierdere în doar un an: Klarna plăteşte scump tranziţia spre credite tradiţionale, în timp ce şeful companiei lansează un avertisment sumbru privind impactul AI asupra joburilor de birou

    Klarna, fintech-ul suedez devenit sinonim cu modelul „cumperi acum, plăteşti mai târziu”, a raportat pierderi semnificative în primul său trimestru financiar după listarea la bursă din septembrie, pe fondul extinderii accelerate în zona de creditare tradiţională, care a pus presiune pe profitabilitate, scrie Financial Times.

    Compania a anunţat marţi o pierdere netă de 95 de milioane de dolari în trimestrul al treilea, în contrast puternic cu profitul de 12 milioane de dolari înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Această schimbare bruscă de direcţie se explică prin faptul că, pe măsură ce Klarna şi-a mărit portofoliul de împrumuturi clasice, cu dobândă, a fost nevoită să aloce mai mulţi bani pentru posibile neplăţi. Provizioanele pentru pierderi au urcat la 0,72% din volumul total al plăţilor, faţă de 0,44% în urmă cu un an, o creştere care a redus marjele şi a diminuat profitul operaţional.

    Deşi modelul BNPL (buy now, pay later) a propulsat fintech-ul pe scena internaţională, creşterea dobânzilor şi presiunile din partea organizaţiilor de protecţie a consumatorilor au obligat Klarna să se diversifice, orientându-se către produse de creditare mai tradiţionale.

    În mod surprinzător, pierderile efective din credite neperformante au scăzut cu un punct procentual, ajungând la 0,44%, în pofida îngrijorărilor privind stabilitatea financiară a consumatorilor cu venituri mici, afectaţi de creşterea costurilor de trai.

    Directorul executiv Sebastian Siemiatkowski a declarat că nu a observat schimbări semnificative în comportamentul clienţilor, în pofida acestui context economic dificil. Totuşi, el a lansat un avertisment privind un risc mult mai mare la orizont: potenţialul inteligenţei artificiale de a destabiliza siguranţa financiară a unei mari părţi a forţei de muncă calificate.

    „Transformarea adusă de AI nu îi va afecta, în primul rând, pe ospătari, asistente sau şoferi de camion. Impactul principal îl vedem asupra joburilor de birou, mult mai mult decât asupra celor manuale. Implicaţiile ar putea fi mai mari decât îşi imaginează oamenii.”, declară Sebastian Siemiatkowski, CEO Klarna

    Siemiatkowski, un promotor activ al tehnologiilor AI şi investitor în acest domeniu prin firma sa Flat Capital, a declarat pentru Financial Times că este „îngrijorat” de explozia investiţiilor în centre de date dedicate inteligenţei artificiale.

    În pofida presiunilor, veniturile Klarna au crescut cu 26% în trimestrul al treilea, ajungând la 903 milioane de dolari, evoluţie susţinută în special de expansiunea continuă pe piaţa americană, care reprezintă astăzi motorul principal al creşterii companiei.

  • ”Blestemul” Open AI? Valoarea de pe bursă a Oracle a scăzut cu 315 mld. dolari după ce a anunţat un deal de 300 mld. dolari cu dezvoltatorul ChatGPT

    Oracle trece printr-un moment critic. După anunţul unui parteneriat de 300 de miliarde de dolari cu OpenAI, compania a pierdut peste 315 miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă, arată o analiză recentă a Financial Times. 

    Motivul principal al îngrijorării investitorilor este strategia agresivă a Oracle: compania şi-a asumat un rol esenţial în infrastructura de calcul a OpenAI, construind centre de date masive pentru a susţine AI-ul. 

    Analiza arată că, pe baza graficelor FT, Oracle devine practic un „proxy public” al OpenAI pe pieţele americane, adică performanţa sa de bursă este tot mai legată de succesul OpenAI. 

    Pentru a-şi finanţa expansiunea, Oracle recurge la datorie: planurile sale de investiţii includ un buget anual de până la 80 de miliarde de dolari în infrastructură pentru 2029. 

    Totodată, compania se aşteaptă ca majoritatea veniturilor din cloud să vină din partea OpenAI începând cu 2027. 

    Dar există şi veşti alarmante: Oracle are un nivel al datoriei nete care este de 2,5 ori EBITDA, iar experţii prevăd că această datorie aproape că se va dubla până în 2030. Cash-flow-ul ar urma să rămână negativ pentru cel puţin cinci ani consecutivi. 

    Creşterea costurilor de asigurare împotriva falimentului (credit default swaps) reflectă temerile pieţei faţă de capacitatea Oracle de a onora angajamentele financiare. 

    Analiştii se întreabă dacă acordul cu OpenAI, la prima vedere spectaculos, este cu adevărat sustenabil. Fiind atât de dependent de un singur client strategic, Oracle îşi poate asuma un risc major dacă OpenAI nu livrează la nivelul aşteptărilor sau dacă planurile de creştere nu se materializează. 

    Parteneriatul Oracle-OpenAI a fost privit la început ca o mişcare strategică îndrăzneaţă, poziţionând Oracle ca un actor-cheie în infrastructură AI. Totuşi, în lumina noilor evoluţii, este clar că pariul nu este lipsit de consecinţe.

    Dacă scenariul actual continuă, Oracle se poate confrunta cu o provocare uriaşă: construieşte o capacitate uriaşă de calcul pe datorie, cu speranţa că veniturile viitoare vor acoperi aceste investiţii riscante. Este o strategie tipică pentru companii cu apetit de extindere, dar cu puţin spaţiu de manevră dacă lucrurile nu decurg conform planului.

     
  • Ascendia, unul dintre liderii în soluţii de e-learning din România, a raportat venituri de peste 29 milioane lei în primele nouă luni din 2025, de 4,8 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2024, şi un profit de 15 milioane lei

    Ascendia S.A. (simbol bursier ASC), unul dintre liderii în soluţii de e-learning din România, a raportat venituri de peste 29 milioane lei în primele nouă luni din 2025, de 4,8 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce profitul net de 15,53 milioane lei, faţă de pierderi de aproape 900.000 lei cu un an înainte, potrivit raportului companiei.

    Marja netă de profit este de 53%. Rezultatul operaţional a urcat la 18 milioane lei, echivalentul unei marje operaţionale de aproximativ 63%.

    Creşterea veniturilor este susţinută în principal de produsele proprii, platformele SaaS LIVRESQ şi CoffeeLMS.

    ”Am investit consecvent în tehnologie, în produse şi în oameni, iar acum vedem cum aceste decizii generează valoare. Într-o piaţă IT aflată sub presiune, Ascendia creşte exponenţial datorită unui model de business solid şi unei infrastructuri de e-learning care devine esenţială pentru educaţie şi formare profesională. 2025 este anul în care se conturează clar rolul Ascendia ca furnizor de infrastructură critică pentru sistemele educaţionale şi pentru organizaţiile mari”, a declarat Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia.

    Pentru întregul an 2025, compania estimează venituri de 39 milioane lei şi un profit brut de 22,9 milioane lei. 

    Pentru perioada 2025 – 2030, strategia Ascendia vizează extinderea internaţională şi consolidarea poziţiei de furnizor de infrastructură educaţională. Compania urmăreşte dezvoltarea operaţiunilor în Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, prin parteneriate locale, reţele de distribuţie şi integrarea în programe naţionale de digitalizare. În paralel, este accelerată dezvoltarea produselor proprii.

    Fondată în 2007, Ascendia S.A. este o companie tip specialist în domeniul e-learning, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul ASC.  

    Ascendia are o capitalizare de circa 100 mil. lei şi este controlată în proporţie de 54,5% de Cosmin Mălureanu, urmat de Alex Mălureanu, cu 19,8%. 

     

     

  • Google a lansat Gemini 3, cel mai avansat model AI al său de până acum. Compania promite “agenţi” autonomi care pot planifica pe termen lung şi interfeţe care se generează singure

    Google a anunţat lansarea Gemini 3, o nouă generaţie de modele de inteligenţă artificială pe care le poziţionează drept un pas important către “AGI” (inteligenţă generală artificială), mizând pe capacităţi extinse de raţionament, multimodalitate nativă şi funcţii autonome de tip “agent”.

    “Acesta este cel mai inteligent model al nostru, care combină toate capacităţile Gemini astfel încât să puteţi aduce orice idee la viaţă”, a declarat Sundar Pichai, CEO Google şi Alphabet. Compania susţine că noul model este “state-of-the-art” în ceea ce priveşte raţionamentul, fiind construit să înţeleagă “profunzimea şi nuanţa”, fie că este vorba de indicii subtile într-o idee creativă sau de descompunerea unui probleme dificile.

    Ce aduce nou Gemini 3

    Modelul Gemini 3 Pro, disponibil deja în aplicaţia Gemini şi pentru abonaţii Google AI Pro/Ultra, este “nativ multimodal”, ceea ce înseamnă că poate procesa şi sintetiza informaţii din text, imagini, video, audio şi cod simultan.

    Google prezintă o serie de scenarii de utilizare care ilustrează versatilitatea modelului:
    • Analiză video sportivă: Modelul poate analiza un video cu un meci de pickleball, identificând zonele de îmbunătăţire şi generând un plan de antrenament pentru corectarea formei jucătorului.
    • Educaţie personalizată: Utilizatorii pot încărca lucrări academice sau cursuri video lungi, iar Gemini 3 poate genera cod pentru a crea fişe interactive de studiu (flashcards) sau vizualizări care să ajute la stăpânirea materialului.
    • Păstrarea tradiţiilor: Sistemul poate descifra şi traduce reţete scrise de mână în diverse limbi, transformându-le într-o carte de bucate digitală.

    O noutate tehnologică o reprezintă “interfeţele generative” (generative UI) din Search. Bazat pe interogarea utilizatorului, Gemini 3 poate genera pe loc experienţe vizuale imersive, instrumente interactive şi simulări, depăşind formatul clasic de rezultate text.

    Google pune un accent major pe capacităţile “agentice” (agentic capabilities) ale noului model. Gemini 3 este descris drept cel mai bun model de “vibe coding” şi programare autonomă construit vreodată de companie.
    Pentru dezvoltatori, compania lansează Google Antigravity, o nouă platformă care permite operarea la un nivel superior, orientat pe sarcini. “Agenţii pot planifica şi executa autonom sarcini software complexe, end-to-end, simultan în numele tău, în timp ce îşi validează propriul cod”, se arată în anunţ.

    Pe zona de productivitate personală, funcţia Gemini Agent (disponibilă pentru abonaţii Ultra) promite să gestioneze fluxuri de lucru complexe, cum ar fi rezervarea serviciilor locale sau organizarea completă a inbox-ului de Gmail, totul sub supravegherea utilizatorului. Google susţine că modelul a demonstrat capacitatea de a “planifica fiabil pe orizonturi mai lungi”, obţinând rezultate superioare în teste simulate de management de business.

    Compania afirmă că Gemini 3 Pro depăşeşte modelul anterior (2.5 Pro) în toate benchmark-urile majore, inclusiv în cele de matematică, programare şi raţionament multimodal, atingând scoruri de top pe platforme precum LMArena.
    În ceea ce priveşte siguranţa, Google menţionează că Gemini 3 este “cel mai sigur model de până acum”, trecând prin evaluări extinse pentru a reduce riscurile de “linguşire” (sycophancy), injecţii de prompt-uri şi utilizare abuzivă. Compania a colaborat cu experţi externi şi organisme de siguranţă pentru validarea modelului.

    Un mod şi mai avansat, Gemini 3 Deep Think, care promite capacităţi superioare de raţionament pentru probleme complexe, este momentan disponibil doar testerilor de siguranţă, urmând să fie lansat pentru abonaţii Ultra în săptămânile următoare.

    Ce scrie presa internaţională: De la oportunitatea de a depăşi OpenAI, la presiunea Wall Street şi impactul asupra publisherilor

    Lansarea Gemini 3 a fost analizată pe larg de marile publicaţii de tehnologie şi business, care văd mişcarea Google drept un punct de inflexiune în cursa pentru dominarea inteligenţei artificiale, evidenţiind atât oportunităţile strategice, cât şi riscurile comerciale.
    Publicaţia americană The Verge notează că Gemini 3 reprezintă o oportunitate pentru Google de a “sări în faţa OpenAI”, profitând de contextul creat de lansarea considerată “dificilă” a modelului GPT-5. Jurnaliştii subliniază promisiunea Google de a oferi un model “mai puţin predispus la linguşire goală”, o problemă cu care s-au confruntat modelele concurente. “Pentru prima dată, Google oferă tuturor acces la noul său model flagship în prima zi”, scrie publicaţia, remarcând tranziţia de la paradigma răspunsurilor text la o vizualizare completă a informaţiei.

    Agenţia de ştiri Reuters abordează lansarea din perspectivă financiară, subliniind că investitorii de pe Wall Street, atenţi la semnele unei posibile “bule AI”, nu mai sunt impresionaţi doar de benchmark-uri, ci cer aplicaţii care produc bani. De aceea, Google a integrat Gemini 3 imediat în motorul său de căutare şi în alte produse generatoare de profit. Totuşi, Reuters avertizează asupra unui efect secundar major: redesignul aplicaţiei şi al căutărilor pentru a oferi răspunsuri complexe pe loc reprezintă “o nouă lovitură pentru editorii de conţinut care se bazează pe traficul web pentru a genera venituri”.

    Wall Street Journal încadrează lansarea în contextul unei curse de recuperare, notând că Google a fost nevoită să vină din urmă încă de la lansarea ChatGPT în 2022. Publicaţia oferă date concrete despre adopţie: Gemini a ajuns la 650 de milioane de utilizatori activi lunar (în creştere de la 450 de milioane în iulie), însă rămâne încă în urma ChatGPT, care raportează 800 de milioane de utilizatori săptămânal. Jurnaliştii WSJ pun creşterea recentă a Google şi pe seama succesului viral al uneltei de generare de imagini “Nano Banana”, care a depăşit aşteptările companiei prin viteză şi calitatea imaginilor generate.

  • BREAKING. Site-uri şi platforme din toată lumea, inclusiv ChatGPT şi X (Twitter), au picat după o nouă rundă de probleme la compania de securitate online Cloudflare.

    UPDATE: La aproximativ trei ore după ce compania a raportat dificultăţile tehnice, problema a fost soluţionată. Citiţi aici mai multe informaţii despre Cloudflare.


    Compania de securitate online Cloudflare a suferit marţi o pană majoră la nivel global, forţând site-uri populare precum X şi ChatGPT (OpenAI) să fie indisponibile pentru unii utilizatori.

    Compania cu sediul în San Francisco a anunţat pe site-ul său că investighează problema, pe care a pus-o pe seama unei „degradări interne a serviciilor”.

    Cloudflare a spus că unele servicii îşi revin, dar a avertizat că utilizatorii ar putea vedea „rate de eroare mai ridicate decât în mod normal”.

    Compania a mai transmis că propria sa reţea era, de asemenea, „offline”, iar serviciul de suport clienţi se confrunta cu probleme. Cloudflare a spus că lucrează împreună cu un „furnizor terţ pentru a înţelege amploarea completă şi a remedia problema”.

    Incidentul vine la doar o lună după ce divizia cloud a Amazon a experimentat o pană majoră, care a afectat o gamă largă de organizaţii, inclusiv platforma de ride-hailing Lyft, lanţul de cafenele Starbucks, banca Lloyds şi ChatGPT.

  • Din fermă în farfurie, prânzul behind the scenes. RadicStar, companie ce pune pe piaţă produse din carne din Argeş: Suntem la o distanţă relativ mică faţă de Bucureşti şi avem avantajul de a putea livra zilnic către HoReCa

    Găsirea pieţei de desfacere rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru producătorii români mici şi medii din industria alimentară. Cu toate acestea, conceputul european „Farm to Fork” începe să fie aplicat concret pe plan local. Printre cei care îl pun cel mai rapid în practică sunt restaurantele, care caută tot mai des producători locali, mizând pe prospeţime, un avantaj al produselor livrate de la distanţe mici, pentru că prospeţimea influenţează gustul, un criteriu ce pare că devine „obligatoriu” pentru consumatorii din oraşe.

    „Suntem conştienţi de faptul că gusturile diferă de la o regiune la alta, dar ne străduim permanent să ne adaptăm preferinţelor locale, oferind produse care să satisfacă aşteptările tuturor clienţilor prin calitate şi autenticitate. Având o distribuţie proprie şi fiind amplasaţi la o distanţă relativ mică faţă de Bucureşti, avem avantajul de a putea livra zilnic, ajutând partea de HoReCa să-şi optimizeze stocurile”, spun reprezentanţii RadicStar, companie care face produse din carne în Ştefăneşti, judeţul Argeş, la circa două ore distanţă de Capitală.

    Povestea RadicStar a început în anul 1993, fiind printre primele afaceri româneşti. Fondatorii companiei, Dicu Gheorghe şi Radu Gheorghe, activau în cadrul Industriei Cărnii Argeş, aflată la acea vreme într-un declin accentuat. Astfel, şi-au valorificat experienţa şi cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor urmându-şi propriul drum în antreprenoriat. Aşa au decis să deschidă un mic atelier de procesare a cărnii, acum o carmangerie. Investiţia iniţială în afacere a fost echivalentul valorii a două Dacii din acea perioadă. Suma a fost folosită pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiilor prime, clădirea şi terenul fiind deja în proprietatea lor. Prima zi de activitate a rămas una memorabilă, pentru că echipa era formată din doi asociaţi şi doi angajaţi. „Drumul nu a fost uşor, însă ambiţia şi experienţa dobândită în industria cărnii au fost cheia succesului de astăzi.”

    Primul produs realizat a fost salamul de vară, în cantitate de 50 kg. În prezent, portofoliul RadicStar cuprinde o gamă variată de produse, preparate din materie primă provenită din abatorul propriu. Prin multă muncă, perseverenţă şi ambiţie, au reuşit să construiască un brand românesc autentic, susţinut atât prin fonduri europene, cât şi prin credite bancare.

    „Suntem recunoscuţi pe piaţă pentru calitatea superioară şi gustul tradiţional al produselor noastre, iar produsul-vedetă, cârnaţii Radic cu boabe de muştar, este disponibil la nivel naţional, atât în partea de retail, cât şi în HoReCa”, au menţionat reprezentanţii săi.

    Fondatorii afirmă că a fost o provocare să crească un business 100% românesc, dar prin ambiţia şi cunoştinţele acestora au adus compania în punctul de dezvoltare în care se află astăzi, când rulează anual afaceri de peste 150 de milioane de lei. Cartea „câştigătoare” a fost calitatea materiilor prime, care rămâne o prioritate, chiar dacă una dintre provocările majore cu care se confruntă industria cărnii din România este pesta porcină africană, în urma căreia efectivul de animale a scăzut foarte mult în ultimii ani, de la peste 5 milioane la 3 milioane de capete, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    „Folosind carne românească, le oferim clienţilor noştri o calitate, o prospeţime specifică şi un gust autentic. Credem cu tărie că siguranţa alimentară şi gustul tradiţional autentic sunt factori esenţiali pentru satisfacţia clienţilor noştri.”, au completat reprezentanţii RadicStar.

    În produsele lor din carne folosesc o combinaţie de condimente locale şi internaţionale: usturoiul, care oferă savoare şi profunzime; boiaua, ce conferă culoare şi aromă specifică; piperul, un condiment clasic şi universal; şi nucşoara, care adaugă o notă caldă şi exotică. 

    RadicStar vinde în prezent cu o pondere relativ egală între marile reţele de magazine, distribuţia directă, precum şi magazinele proprii. Compania deserveşte aproximativ 2.000 de clienţi, dintre care o bună parte din HoReCa. „Considerăm că este esenţial ca restaurantele să transforme un prânz obişnuit într-o experienţă culinară memorabilă. Clienţii îşi doresc mai mult decât meniuri standard, ei caută noutate, creativitate şi rafinament, iar prezentarea mâncării devine o veritabilă formă de artă”, au conchis reprezentanţii companiei.