Vice-preşedintele Comisiei Europene Andrus Ansip, reponsabil cu sectorul digital, îşi va prezenta recomandările, în acest sens, marţi.
Statele Unite au făcut lobby în Europa pentru a bloca folosirea echipamentelor Huawei, invocând posibilitatea ca acestea să fie folosite de guvernul chinez pentru spionaj. Huawei a respins categoric acuzaţiile şi la începutul acestei luni a dat în judecată guvernul SUA.
„Teza „Restrângerea drepturilor omului în contextul luptei împotriva terorismului sub impactul accelerării procesului globalizării” elaborată şi susţinutî în 2012 de domnul Dumitru Dumbravă la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” include texte copiate din alţi autori fără ca acestea să fie citate conform normelor academice şi fără a indica sursa. Acest lucru denotă faptul că autorul şi-a însuşit cu intenţie ideile autorilor iniţiali fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale”, menţionează prof. univ. dr. Gheorghe Popescu, în raportul privind lucrarea lui Dumbravă.
Trei deputaţi ALDE au lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care susţin desfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi reînfiinţarea structurilor care s-au ocupat de supraveghere până în 2013, înainte ca Guvernul Ponta să înfiinţeze actuala Autoritate printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă la finele anului 2012.
Prin urmare, propunerea legislativă iniţiată de deputaţii ALDE Băişanu Ştefan-Alexandru, Mocanu Adrian şi Olteanu Daniel, argumentează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).
Iniţiatorii proiectului susţin că motivele principale invocate în 2012 pentru înfiinţarea ASF-ului au fost „disfuncţionalităţile constante în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capita, cel al asigurărilor şi cel al sistemului de pensii private”, potrivit expunerii de motive din actualul proiect.
„În fapt s-a realizat doar reunirea celor trei instituţii sub acelaşi acoperiş, întrucât şi în prezent cele trei sectoare de activitatea funcţionează separat, au specialziat separat, conduceri separate şi, deşi schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfăşoară deosebit de greoi”, menţionează deputaţii ALDE.
Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al ASF, susţine că aceasta este „o iniţiativă corectă doar pe jumătate” în contextul în care revenirea la o formulă care s-a dovedit deja a fi disfuncţională.
„Ideea de a respecta modelul european este utilă prin desfacerea ASF-ului dar nu în trei pentru că ar fi o revenire la un proiect care pe vremuri, după părerea mea, nu şi-a atins scopul. (…) După cum cunoaşte piaţa eu am intervenit de mai multe ori public solicitând ca şi Româna să se alinieze modelului UE cu privire la autorităţile de supraveghere a pieţelor financiare nebancare. În acest sens, eu am solicitat ca aşa cum la Uniunea Europeană există două autorităţi de supraveghere europene – ESMA pentru piaţa de capital şi EIOPA pentru asigurări şi pensii private – tot aşa să se alinieze şi România prin divizarea ASF-ului în două entităţi, fiecare la rândul ei subordonată Autorităţii Europene”, explică Mircea Ursache, contactat de ZF.
Pe de altă parte, propunerea susţine că instituiţiile individuale aveau o structură chiar mai eficientă decât actualul aparat de lucru din ASF. Ei susţin că disfuncţionalităţile autorităţii se reflectă şi în evoluţiile pieţei de capital şi subliniază „lipsa unor politici” de dezvoltare, în timp ce fostul vicepreşedinte al ASF insistă pe incapacitatea actorilor din piaţa de capital să ia decizii pentru piaţa de asigurări, sau invers, ceea ce generează nevoia separării instituţiei în două.
„Din 2013 (anul înfiinţării ASF) şi până în prezent, numărul companiilor care intermediază tranzacţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la BVB de către investitori individuali s-a diminuat cu peste 60%. În prezent mai sunt doar 60.000 de conturi, din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni) în comparaţie cu Polonia, spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de către investitori individuali depăşeşte 1,5 milioane la o populaţie de două ori mai mare faţă de cea a României. Nu în ultimul rând, este edificator, pentru imporanţa pieţei de capital într-o economie funcţională, faptul că în State Unite ale Americii şi în Marea Britanie peste 80% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, iar în România sub 5%”, motivează deputaţii.
O scrisoare de punere în întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938]. Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ.
Comisia a decis să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăţi în UE, de exemplu prin introducerea unor cerinţe stricte de securitate pentru plăţile electronice şi pentru protecţia datelor financiare ale consumatorilor, precum şi prin deschiderea pieţei plăţilor din UE către societăţile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva interzice suprataxarea, şi anume perceperea de taxe suplimentare pentru plăţile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât şi online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislaţia naţională, deşi statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să îşi alinieze legislaţia la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Nici nu-l va primi (raportul de la Comisia de buget – n.r.). S-a amânat voit ca să intre în adoptare tacită şi ca să nu o dezbatem în Comisie. Am spus marţi, ar fi trebuit să aibă loc o dezbatere. Nu avem raport, OUG va trece de Senat, va intra în dezbatere, dacă va intra, la Camera Deputaţilor. Nu o să fie raport”, a afirmat Tánczos Barna, vineri, pentru MEDIAFIAX.
Termenul de adoptare tacită pentru OUG 114/2018 se împlineşte vineri, 1 martie, iar Comisia pentru buget a Senatului a amânat dezbaterea şi adoptarea unui raport pentru proiect în şedinţa de marţi. Este a doua oară când Comisia pentru buget ia decizia să amâne discuţiile asupra proiectului. Solicitarea amânării în ultima şedinţă a venit din partea ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a motivat că au fost depuse multe amendamente, chiar şi cu câteva minute înainte de şedinţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Şedinţa Comisiei Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), în care urmează să se dea un vot decisiv în privinţa candidaţilor la funcţia de procuror-şef european, este programată miercuri, la ora 12.00, ora României.