Ministrul Dezvoltarii si Turismului a ajuns la Saucesti in jurul
orei 19.00. A venit cu mai multe sacose pline cu ciocolata, spunand
ca a golit o benzinarie, informeaza Mediafax. Copiilor care i-au
iesit in cale, ministrul Udrea le-a dat ciocolata. Femeilor din
comuna le-a impartit dintr-un camion pantofi negri cu toc,
eleganti. “Avem si pantofi frumosi”, a spus Udrea.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Corina Cioranu, al carei prim loc de munca a fost in cadrul
producatorului de dulciuri Kraft Romania in urma cu 13 ani, este
area director manufacturing al Kraft pentru Europa Centrala de
aproape un an si coordoneaza activitatile de productie din sase
fabrici, cu vanzari de sute de milioane de euro anual.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Participatia pe care Kraft o detine in cadrul Cadbury este
suficienta pentru a controla compania britanica. Este posibil ca si
ceilalti actionari sa vanda actiunile catre Kraft, ceea ce ar putea
duce la delistarea Cadbury cand se va fi obtinut o participatie de
75%, relateaza Times.
Dupa integrarea operatiunilor Cadbury, grupul nou-format va avea
venituri anuale de 50 miliarde de dolari si va fi liderul pietei
mondiale de dulciuri si ciocolata si al doilea producator mondial
din industria alimentara, dupa Nestle.
Ingrijorarea cea mai mare a britanicilor in aceste zile este
legata de pierderea locurilor de munca. Kraft nu a facut public
inca la cate locuri de munca din cele 4.500 doreste sa renunte.
Cert este ca isi propune sa realizeze economii de cost in cadrul
Cadbury de 675 milioane dolari, in urmatorii trei ani, ceea ce
sugereaza concedieri masive.
In urma acestei preluari, Kraft va trebuie sa renunte la
operatiunile Cadbury din Romania si Polonia, pentru a nu avea o
pozitie dominanta in piata.
Cadbury a respins constant oferta anterioara, de 10,5 miliarde
lire sterline, lansata in toamna anului trecut de Kraft.
Insa directorul general al Kraft Foods, Irene Rosenfeld,
presedintele Cadbury, Roger Carr, si directorul general al
companiei britanice, Todd Stitzer, au negociat intens luni, pana
tarziu in noapte, pentru a incheia o intelegere amicala inainte de
expirarea termenului limita al ofertei grupului american, care ar
fi avut loc marti, potrivit surselor citate de Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ferrero a stopat discutiile cu Hershey, un potential partener
pentru lanarea ofertei, dupa ce si oficialii Nestle au declarat ca
nu sunt interesati de Cadbury.
Kraft isi poate imbunatati oferta de 16,7 miliarde dolari pana
pe data de 19 ianuarie, desi actionarii in frunte cu Warren Buffett
se opun unei majorari, pe motiv ca subevalueaza actiunile
companiei.
Ferrero, producatorul cremei de ciocolata Nutela si a oualor de
ciocolata Kinder, se afla in discutii cu banca italiana Mediobanca
pentru un credit care ar putea fi sindicalizat catre alte patru
banci, printre care Intesa Sanpaolo si Unicredit. Imprumutul va fi
acordat in doua transe, cu posibilitatea de extindere.
Ferrero a anuntat din noiembrie ca ia in calcul optiunea de a
inainta o oferta de preluare a producatorului britanic Cadbury,
intrand in competitie cu americanii de la Kraft, care sunt dispusi
sa plateasca 16,7 miliarde dolari. Termenul limita pana la care
italienii mai pot inainta o oferta este de 2 februarie.
Oficialii Ferrero nu au facut nicio declaratie cu privire la
posibila oferta. Ferrero s-a aflat in discutii cu un alt producator
de ciocolata, Hershey, pentru a colabora in vederea preluarii
Cadbury, o oferta care ar fi fost agreata si de managementul
englez. Pana in prezent, nu se stie daca cele doua companii au
atins consensul in privinta achizitiei.
In anul 2008 au fost comercializate 35 milioane de tablete de
ciocolata Poiana, ceea ce reprezinta vanzari de 94,5 milioane lei,
la un pret mediu la raft de 2,7 lei pe tableta. Vanzarile includ
castigurile retailerilor si adaosuri comerciale.
In 2009 pretul ciocolatei Poiana s-a scumpit in medie cu 5%, din
cauza cresterii preturilor de achizitie ale materiilor prime, ceea
ce va duce la vanzari de 99 milioane lei la sfarsitul anului, in
conditiile comercializarii aceluiasi volum de ciocolata.
Brandul de ciocolata Poiana asigura jumatate din vanzarile de
ciocolata ale companiei Kraft. “Am inregistrat o scadere a
consumului in ultimele luni, dar ne bazam pe sezonul rece pentru a
recupera din declin”, a declarat Doina Cavache, Corporate Affairs
Manager al companiei Kraft Foods Romania. Potrivit acesteia, in
lunile de iarna se realizeaza 35% din vanzarile de ciocolata ale
companiei.
Kraft a alocat 60% din bugetul anual de promovare al marcii
Poiana intr-o campanie de comunicare sub numele de “Alege Poiana”,
pentru a creste vanzarile marcii.
Piata de ciocolata se confrunta anul acesta cu o stagnare, dupa
ce anul trecut a inregistrat ritmuri de crestere de 20% si a ajuns,
potrivit estimarilor Business Magazin, la o valoare de 300 milioane
euro. Potrivit reprezentantilor Kraft, piata va incepe sa creasca
din nou abia in a doua jumatate a anului 2010, date fiind
conditiile economice actuale.
Consumul anual de ciocolata pe cap de locuitor in Romania este
de 2 kilograme, sub media europeana de 5 kilograme.
Se ia o mana de studenti carora li se prezinta doua categorii de bomboane de ciocolata –Hershey’s, probabil cea mai cunoscuta din SUA, la un pret de un cent si trufe Lindt la 15 centi. Trei sferturi din studenti aleg trufele, indiscutabil mai bune la gust. Se reia experimentul cu preturi reduse cu un cent in ambele cazuri, ceea ce face bomboanele Hershey’s gratuite. Dintr-o data, ordinea preferintelor se schimba fundamental si 69% din subiecti prefera Hershey’s.
Acest experiment, derulat de profesorul Dan Ariely de la MIT, este unul dintre argumentele de baza ale lui Chris Anderson pentru ultima sa carte “Free: The Future of a Radical Price”. Anderson, care este editorul-sef al revistei Wired, ofera si alte exemple in favoarea produselor gratis. Pretul unui tranzistor a ajuns de la zece dolari in 1961 la 0,000015 centi, adica ceea ce Anderson numeste “prea ieftin sa mai fie masurat”. Formatii de muzica celebre precum Radiohead si-au lansat gratuit pe internet unele dintre albume, iar alte nume mai putin cunoscute tinerilor, precum grupul britanic Monty Python au cunoscut o a doua tinerete (si o crestere a vanzarilor de dvd-uri platite) dupa ce au decis sa se foloseasca de un bastion al serviciilor gratis, YouTube, unde si-au pus la dispozitie (tot gratis) intreaga arhiva. Cu alte cuvinte, Anderson trece de la un caz particular, al tehnologiilor digitale si incearca sa extrapoleze la orice altceva.
Cel mai la indemana exemplu este cel al media, in legatura cu care Anderson spune ca “informatia vrea sa e libera, asa cum apa curge intotdeauna la vale”. Si are dreptate. La fel cum au dreptate (cu anumite limite) si cei peste 90% dintre cei care au votat saptamana trecuta pe site-ul nostru ca nu ar fi acord sa plateasca pentru informatie. Limitele de care vorbesc pleaca de la faptul ca informatia in general trebuie sa e gratis, dar nu orice informatie. Momentul cand si modul cum iti este prezentata aceasta informatie trebuie sa aiba un pret. Gasiti insa un articol pe larg despre aceasta tema in sectiunea de media a revistei din aceasta saptamana, o discutie legata de anuntul mogulului Rupert Murdoch, care va introduce accesul cu plata la toate siteurile sale, dupa modelul wsj.com. Revin insa la ideea de baza, cea a pretului zero. Imi dau seama ca exact in acest moment scriu intr-un editor online gratis – Google Documents -, prin intermediul unei conexiuni la internet Wi-Fi gratis.
Chiar si asa, nu sunt deloc de acord cand vine vorba de extrapolarea ideei in alte domenii, precum electricitate (costul producerii energiei electrice poate ajunge zero, dar cine plateste investitiile in distributie?) sau industrie farmaceutica (producerea medicamentelor ajunge la un cost neglijabil, dar cine plateste studiile clinice de zeci si sute de milioane de euro?). Este, dupa cum spune un alt scriitor la moda – Malcom Gladwell, intr-un review al cartii lui Anderson, una dintre greselile pe care le fac in general utopistii in general – ei cred ca prin schimbarea mecanismului se schimba intregul sistem. Iar semnele de intrebare pot merge mai departe; si adeptii teoriilor conspiratiei sunt sigur ca ma vor sustine. Google imi ofera gratuit un motor de cautare, e-mail, imi permite sa editez documente online si o groaza de alte servicii fara a-mi cere bani. In schimb, reclamele sale contextualizate inseamna ca este citit ecare mail sau document al meu fara sa ma intrebe.
M-am referit la Google, pentru ca este, probabil, cel mai bun exponent al oportunitatii de afaceri reprezentata de produsele oferite gratis, care odata lansate pe piata atrag o cerere importanta si le permit companiilor sa faca o gramada de bani “pe langa” aceste produse oferite gratis. Observati ca nu am pomenit nimic de ideea de gratis ca artifi ciu (mincinos) de marketing, cum este cazul celor care ofera internet nelimitat* (asteriscul inseamna ca “nelimitatul” este totusi limitat la un consum “rezonabil” de X gigabiti pe luna). Imi vine insa in minte un alt exemplu, ca tot este sezonul concediilor – serviciile all-inclusive. Este, daca vreti, cea mai buna dovada a pericolului reprezentat de faptul ca ideea de produse gratis (in fine, platite in avans, dar percepute ca produse gratis pana la urma) se transforma intr-un consum excesiv. Oare nu tocmai ieftinirea generalizata (reala sau doar perceputa) a produselor a determinat cele mai mari probleme ale zilelor noastre – smogul, incalzirea globala sau obezitatea?
"Anul 2008 a fost cel mai bun pentru Kraft, am avut o crestere de doua cifre si am castigat si cota de piata pe toate segmentele. Anul 2009 este mai dificil, asa ca toate categoriile si-au incetinit ritmul de crestere, insa din fericire vom avea, totusi, un avans de o cifra", a precizat Grave.
Cifra de afaceri inregistrata de companie anul trecut s-a ridicat la peste 160 de milioane de euro.
Kraft detine la nivel local brandurile cu cele mai mari vanzari pe segmentul tabletelor de ciocolata, respectiv Milka si Poiana, care au impreuna mai mult de jumatate din piata. Pe segmentul cafea compania detine 30% din piata cu brandul Jacobs.
La finalul lui 2008 Kraft a anuntat ca va inchide fabrica din Brasov si va transfera o parte din liniile de productie catre parteneri locali.
Jihad Jabra, Supreme Group: “Companii cum sunt Kraft sau Nestlé pot trece mai usor peste criza, vor ramane si peste 3-4 ani, cand se va termina criza."