BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Un inginer şi un fizician s-au folosit de cunoştinţele lor şi au lansat un business de cosmetice 100% românesc. Câştigă deja zeci de mii de euro datorită formulelor transformate în cosmetice

    Am citit cu interes un material pe care l-am găsit la cabinet, am comandat din Germania literatură pe tema respectivă, un aparat mic de producţie, accesoriile şi consumabilele necesare şi am probat efectele administrării în familie şi printre cunoscuţi”, povesteşte Grigore Opriţă.

    La scurtă vreme, a înfiinţat compania şi a început să producă suplimente alimentare şi cosmetice având în componenţă aur şi argint coloidal. Laboratorul Salutifer se află în Braşov.

    „Încercăm pe cât posibil să folosim flacoane din sticlă şi ambalaje airless, care ne ajută să reducem considerabil conservanţii din formule.”

    În afacere i s-au alăturat Adrian-Daniel Vasiloi, dar şi un medic colaborator. Investiţiile iniţiale au fost de 40.000 de euro, din resurse proprii şi dintr-un alt business, de traduceri tehnice. Anul trecut, cifra de afaceri a Salutifer, prin compania Sonnenkreuz, a fost de aproximativ 400.000 de lei, cu patru angajaţi.„Ca urmare a creşterii vânzărilor, am investit în aparatură pentru mărirea capacităţii de producţie: o instalaţie de purificare înaltă a apei, un generator programabil de coloizi, electrozi consumabili din metale de înaltă puritate şi aparatură de laborator.”

    Cosmeticele şi suplimentele alimentare conţin argint, aur, magneziu, cupru sau siliciu. Până acum, produsele au ajuns, în cantităţi mici, şi în ţări ca Irlanda şi Spania, iar cei care deţin businessul vor să extindă vânzările şi în Canada, Statele Unite ale Americii şi Italia în următoarele două luni.

    Clienţii sunt în principal persoane deschise către noutăţi, spune Grigore Opriţa. Majoritatea produselor se vând prin magazinul online Salutifer.

    „Intenţionăm să distribuim prin reţele de magazine în viitorul apropiat. De asemenea, vom deschide un magazin fizic în Braşov. Deschiderea a fost amânată din cauza situaţiei pandemice.”

    Totuşi, în lunile martie şi aprilie a existat o tendinţă de creştere a vânzărilor Salutifer. Pentru că aurul şi argintul nu îşi pierd niciodată valoarea. Nici măcar în pandemie.

    Semperviva – atelier de aranjamente florale (Sibiu)
    Fondatoare: Diana Brătilă
    Prezenţă: online, pe reţelele sociale

    Studium on Flowers – abonamente la flori (Bucureşti)
    Fondatoare: Andreea Filip
    Investiţie iniţială: 32.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Garajul Galben – producţie de mobilă unicat (Timişoara)
    Fondatori: Dragoş Jivan şi Radu Piloca
    Investiţie iniţială: 8.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Avocadoo – restaurant cu preparate pe bază de avocado (Bucureşti)
    Fondatori: Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 3,3 mil. lei (aproape 700.000 de euro)
    Prezenţă: mallul Băneasa Shopping City din Bucureşti

    Atelierul de slăbit – centre de înfrumuseţare (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Todică
    Investiţie iniţială:
    100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Fraţii Pavăl au mai adăugat un miliard de lei la businessul Dedeman: afaceri de 8,3 mld. lei în 2019 pentru cel mai mare business antreprenorial românesc

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial, controlat de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de peste 8,3 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2018, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

    Fraţii Pavăl au reuşit performanţa ca pentru al şaselea an consecutiv să adauge un miliard de lei cifră de afaceri businessului din bricolaj. Mai mult, Dedeman reprezintă în continuare mai bine de jumătate din piaţa locală de bricolaj şi prin această poziţie este una dintre cele mai mari reţele la nivel regional. În plus, Dedeman este şi cel mai valoros brand deţinut de acţionari români, potrivit celui mai recent raport al Brand Finance, firmă globală independentă de evaluare şi strategie de brand.

    De asemenea, şi profitul net al companiei a continuat să urce, ajungând la aproape 1,3 mld. lei sau 270 mil. euro. Spre exemplu, anul acesta Dedeman a cumpărat birourile The Office din Cluj cu circa 120-130 mil. euro iar în 2018 a semnat pentru birourile The Bridge din zona Orhideea din Capitală pentru 200 mil. euro.

    În ceea ce priveşte reţeaua de bricolaj, Dedeman a ajuns la începutul lunii martie la o reţea de 51 de magazine, după ce a deschis o nouă unitate la Slobozia, în urma unei investiţii de 11 mil. euro. Astfel, reţeaua a ajuns la un total de peste 11.000 de angajaţi şi are în portofoliu peste 45.000 de produse din 11 domenii.

    Astfel, doar patru judeţe ar mai avea de bifat Dedeman pentru a putea spune că este prezent în toată ţara, fiind încă neacoperite judeţele Călăraşi, Covasna, Giurgiu şi Teleorman.

     

  • Probleme uriaşe pentru un lanţ de magazine preferat de români. Pentru prima dată în istorie compania a anunţat profit sub zero

    Criza provocată de coronavirus a afectat puternic Inditex: cifra de afaceri trimestrială a grupului spaniol de modă a fost redusă la jumătate, în timp ce profiturile s-au situat sub zero pentru prima dată pentru prima dată în istoria companiei. Mai mult decât atât, recuperarea este mai lentă decât se aşteptau reprezentanţii grupului: doar în China şi Coreea situaţia a revenit la normal, scriu cei de la retaildetail.eu.

    În primul trimestru al anului 2020 s-au obţinut pentru prima dată în istoria grupului rezultate negative, deoarece 88% din magazinele sale au fost obligate să îşi închidă porţile. Grupul şi-a înregistrat scăderea cifrei de afaceri de la 5,9 la 3,3 miliarde de euro şi, pentru a înrăutăţi, profitul a scăzut la 409 milioane de euro sub zero – primele pierderi din istoria grupului, relatează Reuters.

    Un efect secundar al pandemiei, pozitiv de această dată, a fost majorarea uriaşă a vânzărilor Inditex în online: vânzările trimestriale au crescut cu 50%, în aprilie înregistrând vânzări aproape duble pe acest canal. Acest lucru confirmă prognozele Inditex potrivit cărora online-ul va reprezenta un sfert din vânzările totale, comparativ cu nivelul actual de 14%.

    În afară de online, grupul se va concentra şi pe magazine mai mari, crescând suprafaţa totală a unităţilor cu 2,5% pe an. În schimb, grupul doreşte să închidă 1.000 de magazine mai mici în 2020, ba chiar 1.200 în 2021. Se estimează că aceste planuri vor costa compania 900 de milioane de euro pe an.

    Cifra de afaceri din mai a fost la 49% faţă de nivelul anului 2019. Doar în China şi Coreea veniturile s-au normalizat.

  • Din misterele contabilităţii: operatorul aerian low-cost Wizz Air a raportat pierderi de 99 de milioane de lei la o cifră de afaceri de numai 1.200 de lei

    Operatorul aerian ungar Wizz Air, prezent şi pe piaţa locală, a raportat pentru anul 2019 o cifră de afaceri de 1.239 lei în România, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Aceeaşi sursă mai arată că operatorul a avut pierderi de 99 milioane lei în 2019 şi un număr mediu de 918 angajaţi, cu 65 mai mulţi faţă de anul anterior. Datele sunt aferente companiei Wizz Air Hungary LTD.

    În cazul activităţilor de transport, există o convenţie fiscală specială în care se precizează că veniturile obţinute din vânzarea de bilete de avion se înregistrează în statele în care sunt înregistrate avioanele, convenţie care este mai presus de legile naţionale.

    În România, pe sectorul low-cost, Wizz Air deţine circa 61% din piaţă, fiind pe primul loc în acest segment al categoriilor de zboruri, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Operatorul ungar concurează cu Blue Air, pe locul doi, cu 20%, şi cu Ryanair, cu 15,6%.

    Totodată, conform informaţiilor prezente pe site-ul companiei Wizz Air, în luna martie a acestui an, din tot portofoliul, operatorul de zboruri avea cea mai mare flotă de avioane în România, de circa 27 de avioane, urmată de Polonia cu 26 de avioane.

    La nivel global, compania Wizz Air este listată la London Stock Exchange, iar la finalul anului trecut a avut venituri de peste 2,3 miliarde euro, potrivit unui raport de pe site-ul grupului.

    Săptămâna aceasta, Wizz Air reia zborurile către Austria, Germania şi Elveţia de pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu“ din Cluj, conform unui comunicat al aeroportului din Cluj. Din acelaşi aeroport, urmează ca în perioada 19-28 iunie să se reia şi zborurile către Irlanda-Dublin, operate de către compania Blue Air, cu o frecvenţă de două ori pe săptămână, în zilele de duminică şi miercuri.

    Către Germania vor exista zboruri către aeroporturile din Berlin, 2 frecvenţe pe săptămână, în zilele de miercuri şi duminică, Dortmund, 3 frecvenţe pe săptămână, luni, miercuri şi vineri, Frankfurt Hahn, cu 2 frecvenţe, marţi şi duminică, Memmingen, 2 frecvenţe pe săptămână, luni şi vineri, Nuremberg, 2 frecvenţe în zilele de joi şi duminică.

    Spre Elveţia zborurile din Cluj vor fi doar către aeroportul din Basel, cu 3 frecvenţe pe săptămână în zilele de marţi, joi şi sâmbătă. Zborurile spre Austria vor ateriza pe aeroportul din Viena de 2 ori pe săptămână din aeroportul din Cluj, în zilele de miercuri şi duminică.

    Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. În România, compania a început operaţiunile în 2007, odată cu intrarea ţării în UE.

     

  • Hornbach a înregistrat venituri de 4,7 mld. euro în 2019. „Evoluţia cifrei de afaceri şi a venitului, stabilă în timpul crizei”

    Grupul Hornbach (Concernul Hornbach Holding AG & Co. KGaA) a reuşit să-şi majoreze considerabil cifra de afaceri şi profitul în anul financiar 2019/20 (1 martie 2019 până la 29 februarie 2020), spun reprezentanţii companiei, într-un comunicat. „În primele trei luni ale anului financiar 2020/21, evoluţia cifrei de afaceri şi a venitului s-a dovedit, din fericire, stabilă în timpul crizei, în ciuda măsurilor luate pentru limitarea pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, Consiliul de Administraţie manifestă prudenţă cu privire la prognoza pentru anul în curs, din cauza riscurilor greu de evaluat în actuala conjunctură determinată de coronavirus.”

    Grupul Hornbach şi-a îndeplinit prognoza cifrei de afaceri pentru 2019/20, cu o creştere de 8,4% a cifrei de afaceri nete, la 4,7 mld. euro. Cel mai mare subgrup operativ al concernului Hornbach Baumarkt AG, care, la data încheierii exerciţiului financiar, 29 februarie 2020, administrează la nivel european 160 (anul precedent: 158) de magazine de materiale de construcţii şi de grădinărit, precum şi magazine online în nouă ţări, şi-a majorat cifra de afaceri cu 8,1%, ajungând la peste 4,4 mld. euro. Fără a lua în considerare magazinele inaugurate şi cele închise şi ajustările de curs valutar, cifra de afaceri a magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit (DIY) a crescut cu 7,7% la nivelul concernului. Vânzările pe unitatea de suprafaţă din comerţul cu amănuntul DIY au atins un nou record în 2019/20, de 2.386 euro pe metrul pătrat. Comerţul online, prin care Hornbach îmbină activitatea sa staţionară DIY cu Interconnected Retail (ICR), a contribuit la dezvoltarea dinamică a cifrei de afaceri în grup, cu o rată de creştere din două cifre. Subgrupul Hornbach Baustoff Union GmbH al concernului a înregistrat un plus la cifra de afaceri de 13,2%, ajungând la 299 de milioane de euro.

    Datorită creşterii puternice a cifrei de afaceri şi a raporturilor de costuri îmbunătăţite, şi venitul operaţional a înregistrat o creştere semnificativă comparativ cu anul precedent. Indicatorul EBIT fără efectele speciale neoperaţionale s-a majorat în anul financiar precedent cu 68,3%, respectiv 92,1 milioane de euro, ajungând la 227 de milioane de euro. Aproximativ 86% din îmbunătăţirea veniturilor au rezultat din activitatea operativă şi doar 14% din prima aplicare a noii contabilităţi de leasing, în conformitate cu IFRS 16. În subgrupul Hornbach Baumarkt AG, EBIT ajustat a fost mai mult decât dublu, ajungând la 181,8 milioane de euro. „Eficienţa şi transparenţa crescută a costurilor la măsurile de menţinere şi, mai ales, de renovare a magazinelor, dar şi accentul asupra esenţialului la proiectele individuale din administraţie au fost profitabile“, a spus Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie Hornbach Management AG, asociatul cu răspundere nelimitată al Hornbach Holding AG & Co. KGaA.

    Per total, costurile au crescut mult mai lent decât cifra de afaceri a concernului şi venitul brut. În anul financiar 2019/20, grupul de magazine de construcţii a acordat o atenţie deosebită dezvoltării rentabilităţii în Germania.

    Veniturile şi poziţia financiară consolidate a grupului Hornbach pot fi observate şi în situaţia fluxurilor de numerar. Astfel, în anul financiar 2019/20, cashflow-ul operativ a sporit de la 54 milioane de euro la 324 milioane de euro. Cu 131 de milioane de euro, grupul Hornbach a investit cu aproximativ o treime mai puţin decât în anul precedent, anul financiar 2019/20. După deducerea investiţiilor şi ajustarea cu efectele IFRS 16, cashflow-ul disponibil al grupului s-a modificat de la minus 137 milioane de euro în anul precedent la actualul plus de 130 milioane de euro.

    Startul noului an financiar 2020/21 a fost asociat cu mari incertitudini din cauza crizei generate de coronavirus. Afacerile din comerţul cu amănuntul DIY au fost mai puţin afectate de restricţiile impuse marilor părţi ale vieţii sociale şi economice decât temerile iniţiale. Magazinele de materiale de construcţii şi de grădinărit Hornbach din mai multe ţări şi regiuni au fost nevoite să-şi întrerupă parţial activitatea staţionară cu consumatorii privaţi timp de câteva săptămâni, însă în special achiziţiile prin intermediul magazinului online, ridicarea mărfurilor rezervate online şi, în cele mai multe cazuri, vânzările cu clienţii comerciali au fost în continuare posibile. Astfel, în nicio locaţie nu a existat un shutdown complet. În primul trimestru al anului financiar actual, s-a demonstrat că scăderea cifrei de afaceri cauzate de măsurile impuse de pandemie a fost compensată în cea mai mare parte datorită vânzărilor mari din magazinele de materiale de construcţii deschise şi redeschise şi a magazinelor online DIY. Începând cu 6 mai 2020, toate cele 160 de magazine de materiale de construcţii şi de grădinărit Hornbach sunt accesibile tuturor clienţilor.

    După cum a previzionat deja compania, se poate presupune că atât cifra de afaceri a grupului, cât şi rezultatul operaţional (EBIT) ajustat la nivel de concern în primul trimestru al anului financiar 2020/21 vor fi considerabil mai mari decât în anul precedent.

    Cu toate acestea, Consiliul de Administraţie ia în considerare riscuri economice considerabile pentru cele nouă luni rămase din anul financiar 2020/21, din cauza efectelor greu de estimat ale crizei generate de coronavirus. Se preconizează că aceasta va avea un impact negativ asupra dezvoltării cifrei de afaceri şi a veniturilor grupului Hornbach mai târziu în cursul exerciţiului financiar. Prin urmare, grupul Hornbach se aşteaptă pentru anul curent (1 martie 2020-28 februarie 2021) la o cifră de afaceri a concernului la nivelul anului precedent (4,7 miliarde de euro) şi un EBIT ajustat uşor sub nivelul anului financiar 2019/20 (227 de milioane de euro).

  • Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN – VIDEO

    Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN: Cât de tare ne-a lovit criza?

    • Fiecare zi de criză costă 5.000 de locuri de muncă şi 500 de milioane de euro din cifra de afaceri a companiilor. Pentru restaurante, hoteluri, agenţii de turism, transport rutier şi aerian, industria de spectacole, trimestrul al doilea este compromis integral, dar „rănile” crizei se vor vedea peste tot în economie. „Majoritatea sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR într-un raport publicat la finalul lunii mai. Care sunt cifrele care descriu criza COVID-19 până acum şi cum percep oamenii din afaceri din România efectele acesteia, veţi putea citi în cel mai recent cover story al Business MAGAZIN.
    • Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a povestit pentru Business MAGAZIN cum au muncit cei 12.500 de angajaţi ai companiei în contextul pandemiei de COVID-19, ce înseamnă minimul istoric la care a ajuns preţul petrolului pentru România, dar şi care crede ea că este caracteristica esenţială a unui lider în condiţii de criză. În cel mai nou număr al revistei veţi putea citi principalele mesaje ale executivului.
    • Fondul de investiţii românesc DMoonshot, al omului de afaceri Sacha Dragic, fondatorul grupului Superbet a anunţat o investiţie de 300.000 de dolari pentru finanţarea unui start-up american de tehnologie axat pe datingul online. Alături de acesta, în start-up a mai decis să investească şi Pierre Omidyar, fondatorul EBay. Ce se ascunde în spatele acestei decizii de investiţie?
    • Trei antreprenori cu experienţă în marketing şi comunicare vor să lanseze o platformă de rezervări pentru cele mai faine 1.000 de pensiuni şi case de oaspeţi din România, după cum spun chiar ei. Povestea lor, în Business MAGAZIN.
    • La început de an, piaţa fondurile de investiţii se afla într-o etapă efervescentă, iar cei care o formau erau pregătiţi să scoată din „buzunar” sume importante pentru a stimula creşterea start-up-urilor locale. Cum stau lucrurile acum pentru cei care au o idee şi un plan de business?

     

  • Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni şi bani

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.
    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.
    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
    într-un raport.
    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

    Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
    „Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s
    „Construim planuri pe termen scurt şi mediu, pe care le adaptăm în funcţie de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm şi ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorităţi şi companiile private, precum şi un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să îşi revină într-un timp cât mai scurt.
    De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie şi să luăm decizii responsabile pentru a susţine continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul şi acţionarul minoritar al McDonald’s, liderul pieţei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri şi afaceri ce sar de 200 mil. euro.

    Ion Nestor, cofondator al NNDKP
    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape şi momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit şi sper să nu mai trăim niciodată aşa ceva. Diferenţa majoră faţă de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcţia din care s-a născut şi s-a propagat criza. Până acum direcţia a fost mereu dinspre economie către oameni.
    Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbuşit. La un moment dat s-au creat nişte exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situaţia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor ţări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi.

    Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile
    „Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic ţările din Europa am început să simţim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca şi la criza anterioară, zona de high-end şi lux a fost prima care a simţit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimţi din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simţim îngrijorare de la clienţii care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariaţi.

    Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

    „Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
    ne-am aşteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activităţii, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, şi al nostru, şi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influenţat profund businessul, de la achiziţii, până la plata chiriilor şi a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creşterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost şi o tendinţă pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva uşor faţă de se va întâmpla acum. Cu siguranţă că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, cu peste 50 de magazine şi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

    Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

    „Eu personal cred că un rol major în evoluţia acestei situaţii îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcţii care pot influenţa viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să îşi asume pe termen mediu şi lung un program masiv de investiţii în şosele, spitale, şcoli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

    Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

    „Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situaţie în care suntem cu toţii. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat şi înţeles situaţia în care ne aflăm. A fost o perioadă de şoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectaţi la nivel mental, emoţional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenţi în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunţe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înfiinţată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

    Constantin Duluţe, proprietar Domeniile Avereşti

    „Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deţine astăzi producătorul de vin Domeniile Avereşti, mai multe sute de hectare de teren agricol şi are în plan şi o investiţie imobiliară. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

    Dan Balaban, cofondator al Davino

    „Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viţă de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce priveşte businessul, mă aştept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenţi de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranţă însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

    Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

    „Investiţiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos şi America şi Europa din crizele economice. Investiţia în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i priveşte pe oameni, lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.

    Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

    „Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o reţea de cluburi sub acest brand în mai multe oraşe mari din ţară şi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

    Octavian Radu, fondator al Diverta

    „O diferenţă uriaşă faţă de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acţionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat şansa companiilor să păstreze angajaţii prin plata şomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanţ. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toţi să se îmbolnăvească în acelaşi timp, pentru că depăşeşti capacitatea sistemelor sanitare, şi în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaş. La criza anterioară băncile nu au fost înţelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel şi alţi parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post.

    Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
    „În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Şi atunci însă, ca şi acum, Farmec s-a adaptat şi a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult şi noi am avut creşteri. Am şi ştiut să ne adaptăm la cerinţele de atunci, la fel ca şi acum, când ne-am pliat pe necesităţile prezente ale pieţei autohtone. E important ca o companie românească să tragă învăţăminte rapid dintr-o criză şi să se adapteze la cerinţele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariaţi, cei mai mulţi activând în producţie.

    Dan Ostahie, proprietar al Altex
    „Actuala criză oferă astfel şi o serie de lecţii şi de oportunităţi. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va şterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puţine, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domneşte”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

    Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

    „Noi vom învăţa ceva din pandemia actuală. Cu siguranţă! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult şi nu am ştiut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generaţiile ce pornesc de la baby boomer şi merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noştri. Bunicii sau străbunicii noştri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

    Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti
    „Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacţiuni între librari, editori, autori şi public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărţile şi activităţile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupţia creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unităţi.

  • Cum a reuşit un medic veterinar din România să îşi deschidă o afacere vânzând un produs altfel

    „Toată povestea a început în urmă cu şapte ani, când, însărcinată fiind, am fost depistată cu o aluniţă malignă, pe care am fost nevoită să o scot de urgenţă. Atunci, medicul mi-a recomandat să fiu foarte atentă ce produse cosmetice folosesc şi astfel am început căutarea de produse fără «prostii» în ele”, povesteşte Corina Ujeniuc.

    A constatat însă că multe branduri aveau în componenţa produselor lor ingrediente sintetice cu potenţial cancerigen sau alergen. Aşa că a început să-şi facă singură cremele de care avea nevoie. În 2017, a trecut de la producţia în scop propriu la una artizanală, de cosmetice hand-made, dedicată şi altor persoane atrase de cremele ei. Nuca Organic presupune cosmetice de origine 100% naturală, fără nimic sintetic în compoziţie.

    „Am apelat la o chimistă din Marea Britanie, specializată în formularea produselor cosmetice naturale, deoarece am considerat că este absolut necesar ca produsele să fie formulate de un specialist în domeniu. Sursele din care provin ingredientele am încercat să fie cât mai mult din România, astfel că mierea o luăm de la un producător român din judeţul Mureş, uleiul de cătină îl luăm din judeţul Buzău şi tot aşa.”

    A investit la început 65.000 de euro, dintre care 25.000 de euro au fost surse proprii, iar 40.000 de euro au fost obţinuţi prin programul de finanţare Start-Up Nation. În cele din urmă, în decembrie 2018, afacerea a fost gata de lansare. „Cifra de afaceri pentru 2019 a fost de aproximativ 90.000 de lei, însă despre profit nu se poate vorbi, deoarece în continuare acoperim cheltuielile iniţiale. Avem doi angajaţi”, spune Corina Ujeniuc.
    Cosmeticele Nuca Organic sunt produse într-un laborator din Bucureşti şi de acolo pleacă mai departe spre cumpărători – femei, într-o proporţie covârşitoare. „Vindem online, atât prin intermediul site-ului nostru, cât şi pe alte platforme, dar şi în magazine tip plafar, farmacii şi magazine specializate.” Preţurile pornesc de la 35 de lei, cât costă un balsam de buze cu acid hialuronic, şi urcă în funcţie de produs, astfel că o cremă hidratantă pentru corp costă 120 de lei, iar una anti-aging cu peptide şi ulei de cătină ajunge la 160 de lei.

    Cum însă 70% din vânzări sunt generate de magazine fizice, ultimele două luni nu au fost prea bune pentru Nuca Organic, pentru că multe spaţii s-au închis şi oricum oamenii au stat mai mult în case. Ca mulţi alţi antreprenori însă, Corina Ujeniuc şi-a canalizat eforturile către online, un pas pe care oricum îl avea pus pe hârtie. „Aveam planuri mari pentru 2020, precum participarea la expoziţii internaţionale de produse cosmetice sau târguri tematice, însă din păcate nu am mai putut lua parte la astfel de evenimente.” Sunt însă şi veşti bune: va lansa două produse noi, va participa la un concurs internaţional de produse cosmetice şi îşi va duce brandul mai departe pe piaţa europeană, mai exact în ţările francofone.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FermierBun – platformă pentru producători agricoli locali (Bucureşti)
    Fondator: Costin Simion
    Investiţii iniţiale: 7.000-8.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată: 150.000-200.000 de euro
    Prezenţă: online

    Hbebe – brand de haine pentru copii (Iaşi)
    Fondatoare: Flavia Hriţcu
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 180.000 de lei (38.000 de euro)
    Prezenţă: online şi la târguri

    PrimeRenting – platformă online pentru închirieri de echipamente (Bucureşti)
    Fondatori: Ana şi Dragoş Preda şi Răzvan Popa
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 1 mil. euro
    Prezenţă: online

    Greenarium – producţie de terarii cu plante (Sibiu)
    Fondatori: Anton Balint, Paul Bondane şi Raluca Mitea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Big Books for Little Hands – librărie cu cărţi pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Mădălina Cociorbă
    Investiţii: 150.000-200.000 de lei (peste 30.000 de euro)
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro)
    Prezenţă: online şi cu un spaţiu fizic în Bucureşti, în zona Moşilor

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ceea ce părea de neconceput în urmă cu câţiva ani este propus azi ca regulă chiar de garantul pieţei libere: Comisia Europeană vrea un impozit pe cifra de afaceri, o soluţie pe care piaţa liberă o consideră o oroare

    Comisarul european pe buget Johan­nes Hahn vrea ca noul fond propus de Comisie, în valoare de 750 de miliarde de euro, destinat relansării economice post-pan­demie, să fie strâns în parte din ba­nii companiilor private. Propunerea lui Hahn este ca firmele cu afaceri anuale de peste 750 mil. euro să plătească o taxă, variabilă în funcţie de dimensiunea companiei, în schimbul accesului la piaţa comună.

    Noul plan fiscal ar urma să aducă într-o primă etapă 10 mld. euro pe an, urmând ca în următorii 7 ani să ajungă până la 15-20 mld. euro pe an, potrivit Financial Times.

    Ideea implementării unui impozit pe cifra de afaceri a fost testată şi în România de guvernul PSD con­dus de premierul Mihai Tudose, dar a întâmpinat opoziţie puternică din partea societăţii.

    La fel şi planul comisarului Johan­nes Hahn de a strânge taxe de la cele 70.000 de companii din UE cu afaceri de peste 750 mil. euro pe an ar putea întâm­pina rezistenţă majoră din partea unor state UE, precum şi din partea companiilor direct afectate.

    Avocatul de business Gabriel Biriş explică ce pre­supune de fapt această nouă măsură propusă de UE, a cărei formă de aplicare nu a fost încă concretizată. „Comisia Europeană spune că nu va taxa contribuabili individuali, dar prac­tic vor taxa fiecare cetăţean, pentru că în general companiile mari îşi permit să îşi ajusteze preţurile. Practic, în loc să taxezi ţările, taxezi cetăţenii“, a spus Biriş.

    Potrivit Comisiei Europene, taxa face parte dintr-un meniu mai amplu de po­sibile surse de finanţare, precum in­clu­derea unei ajustări a taxei pe emisiile de dioxid de carbon, sau o taxă supli­mentară pentru companiile digitale. 

  • Tânărul care a studiat în patru oraşe europene diferite şi a mizat tot pe România pentru afacerea sa

    În lumea lui Răzvan Zamfira, evenimentele se măsoară în grafice, tabele, scheme şi baze de date. A gândit conceptul Studio Interrobang într-o vreme în care termenul „big data” nu era foarte popular. Nu existau prea multe instrumente de analiză vizuală şi nici clienţi care să-şi dorească să comunice despre afacerea lor cu ajutorul datelor. Şi totuşi, el a îndrăznit.

    A studiat în patru oraşe europene diferite – Bruxelles, Viena, Madrid şi Copenhaga – unde vizualizarea de date ştiinţifice şi transpunerea lor în mijloace prietenoase de comunicare pentru publicul larg era destul de des întâlnită. A lucrat ca freelancer în domeniul graphic designului. Toate experienţele puse la un loc au dus la crearea businessului Studio Interrobang, un birou de design specializat în vizualizarea de date şi design informaţional.
    „Sunt arhitect, cercetător în studii urbane şi graphic designer. Nu cred că aş putea să înţeleg la fel de uşor seturile complexe de date cu care lucrez în prezent, dar şi contextul acestora, fără o astfel de pregătire interdisciplinară. În ultimii doi ani, am colaborat sau coordonat proiecte despre piaţa imobiliară, servicii sociale, alegerile prezidenţiale, agricultură, calitatea sistemului de învăţământ, poluare fonică sau analiza de reţele sociale de inovatori în domeniul mediului.”
    Aşa se descrie Răzvan Zamfira. Spune că, în vizualizarea de date, combină reprezentarea artistică şi abilităţile de comunicare vizuală cu nevoia de înţelegere şi structurare rapidă a datelor despre subiecte mereu diferite. Diferiţi sunt şi clienţii, fie ei organizaţii care vor să valorifice datele de care dispun sau care vor să comunice sinteze către publicul larg, ori instituţii din domeniul jurnalismului de date.
    Printre numele cu care a colaborat Studio Interrobang până acum se numără Ordinul Arhitecţilor din România, Greenpeace România, Asociaţia MOJAR, organizatoarea Bienalei de Arhitectură din Timişoara, şi iZi Data, o agenţie de studii de piaţă fondată de antreprenoarea Silvia Luican.
    „Probabil cel mai deschis la experimentare este jurnalismul de date, fiind şi cel care a popularizat designul informaţional şi transformarea unor seturi complexe în poveşti pe înţelesul unui public larg. Am colaborat deja la o grămadă de articole cu o serie de publicaţii independente din România”, spune Răzvan Zamfira.
    Afacerea sa a luat fiinţă ca rezultat al unui cumul de cunoştinţe şi al unor perioade mari de timp dedicat unor proiecte de cercetare personale, care în scurt timp i-au adus şi primii clienţi. La finalul anului 2018, Răzvan Zamfira a obţinut un grant de finanţare, prin programul Start-up Plus, în valoare de 40.000 de euro.
    „Pentru prima jumătate de an de activitate, în condiţiile în care primele luni după obţinerea finanţării au fost dedicate activităţilor administrative, am avut o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de euro.”
    Pentru 2020, el estimează că cifra de afaceri va fi de 50.000 de euro, iar planul său este ca, pe parcursul acestui an, să lucreze la conştientizarea importanţei comunicării cu date şi a transparenţei.
    „În contextul incertitudinii generale de acum, discuţiile «cu numerele pe faţă» au căpătat foarte multă importanţă. Toată lumea a văzut un grafic sau câteva cifre oficiale care prezintă evoluţia pandemiei şi încearcă să le analizeze. Datele au devenit un subiect mainstream zilele astea şi pentru businessul nostru este o oportunitate, mai ales că vor juca un rol din ce în ce mai important în luarea deciziilor atât economice, cât şi sociale în lunile următoare.”
    Studio Interrobang vrea aşadar să ne împrietenească, puţin câte puţin, cu statisticile obositoare şi greu de descifrat. Cu o încercare suntem toţi datori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Localo – marketplace pentru producătorii români (Timişoara)
    Fondator: Mihai Pegulescu
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Regnet – platformă pentru firme (Bucureşti)
    Fondator: Cristian Bărcan
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: online

    Minor Swing – brand de hamace (Bucureşti)
    Fondator: Andrei Gruia
    Prezenţă: online

    Lavanda Laurei – produse cosmetice cu lavandă (jud. Vaslui)
    Fondator: Laura şi Andrei Ignătoaie
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri: 5.000 de lei (circa 1.000 de euro) pe lună
    Prezenţă: online şi în farmacii

    Glom – brand de lămpi din lemn (Bucureşti)
    Fondator: Mircea Struţeanu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 32.000 de lei (aproape 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul Glom şi pe platforma Etsy

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de lazero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.