Tag: cetateni

  • De la 1 august, cetăţenii non-UE, care au alerte SIS, nu vor mai putea intra în România şi Bulgaria

    Intrarea în vigoare a acestei interdicţii a fost făcută prin decizia (UE) 934/2018 a Consiliului privind punerea în aplicare a dispoziţiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în Bulgaria şi în România, informează MAE, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Sistemul de Informaţii Schengen reprezintă o bază de date electronică de interes poliţienesc care permite autorităţilor competente din statele membre să coopereze în vederea menţinerii ordinii publice şi securităţii naţionale pe teritoriul statelor membre, folosind informaţii comunicate prin intermediul acestui sistem.

    Începând cu 1 august 2018 autorităţile române pot transmite către Sistemul de Informaţii Schengen propriile semnalări privind cetăţeni terţi pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau şederii pe teritoriul Uniunii Europene şi sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în acelaşi scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autorităţile naţionale din statele membre în ceea ce priveşte acest tip de semnalări, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Noi gafe comise de Viorica Dăncilă şi în timpul vizitei în Republica Macedonia

    “Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi la Skopje ca primul prim ministru care vizitează Republica Macedonia”, a spus Viorica Dăncilă la începutul declaraţiei comune pe care a susţinut-o alături de omologul său macedonean, Zoran Zaev, moment în care un pahar s-a spart, ceea ce a făcut-o pe Viorica Dăncilă să se oprească din discurs pentru câteva clipe.

    Primul prim-ministru care a vizitat Republica Macedonia a fost Tony Blair, premierul Marii Britanii, care a efectuat vizita pe 3 mai 1999. Ultima oară Republica Macedonia a fost vizitată tot de un premier britanic, respectiv Theresa May, pe 17 mai 2018. În total, după ce Republica Macedonia şi-a declarat independenţa, în 1991, nu mai puţin de 24 de premieri au vizitat această ţară.

    Premierul Viorica Dăncilă a greşit şi când a afirmat că cetăţenii Republicii Macedonia sunt “macedoni”, în loc de “macedoneni”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns liderii Europei pioni în strategia Chinei de a cuceri bucată cu bucată bătrânul continent?

    Între timp, o altă putere încearcă să-şi construiască capete de pod pe piaţa europeană şi să penetreze clasa politică de aici: China. Iar Beijingul şi-a racolat deja pioni din rândul politicienilor europeni. Despre ei scrie Bloomberg.

    David Cameron şi Romano Prodi vin din capetele opuse ale spectrului politic al Europei, dar au multe în comun. Ambii au plecat din funcţii înalte, şi-au creat o reţea extinsă de conexiuni şi acum lucrează într-o anumită măsură pentru China.
    Foştii premieri ai Marii Britanii şi Italiei sunt departe de a fi singuri: în întreaga Europă politicieni ai trecutului şi prezentului ocupă poziţii în strategia de acoperire globală a Chinei.

    Unii, cum ar fi Anders Fogh Rasmussen, fost premier danez şi fost şef al NATO, avertizează că Europa trebuie să se protejeze împotriva ascensiunii Chinei. Însă mult mai mulţi înoată pe val şi ajută China în marşul său spre inima Europei.
    David Cameron, care a fost prim-ministru al Marii Britanii din 2010 până la demisia sa în 2016, forţată de pierderea referendumului pentru Brexit, a făcut din China un element central al mandatelor sale. El a anunţat o „epocă de aur“ a relaţiilor britanico-chineze, menite să stimuleze comerţul şi investiţiile bilaterale şi a aprobat o înţelegere controversată care să permită implicarea Chinei în dezvoltarea centralei nucleare de la Hinkley

    Cum au ajuns liderii Europei pioni în strategia Chinei de a cuceri bucată cu bucată bătrânul continent? 

  • Cum şi-a pavat China drumul spre Europa cu mâna politicienilor de top

    Barroso, Prodi, Schröder şi Cameron sunt nume de politiceni europeni de top.  Barroso şi Prodi au fost preşedinţi ai Comisiei Europene, în timp ce Schröder şi Cameron au fost premierii Germaniei şi Marii Britanii. Toţi patru au ocupat funcţii în care una dintre cele mai mari răspunderi era să-şi apere cetăţenii de interesele corporaţiilor şi guvernelor străine. Acum ei lucrează pentru companii şi guverne străine cu interese mari în Europa. Lista celor ca ei este lungă.

    Jose Manuel Barroso a stârnit critici aprige când s-a angajat ca preşedinte nonexecutiv la Goldman Sachs, un uriaş grup bancar american implicat în marea criză financiară. Barroso era preşedintele Comisiei Europene când criza devasta Europa.
    Critici a stârnit şi Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, care a acceptat funcţii importante la două companii de importanţă strategică pentru Rusia – Nord Stream şi Rosneft. Doi dintre cei mai puternici politicieni s-au angajat în slujba celor de care ei ar fi trebuit să protejeze Europa.

    Citiţi aici continuarea 

  • Politicieni şi executivi europeni de top ca deschizători de drumuri pentru interesele Chinei şi Rusiei în Europa

    Jose Manuel Barroso a stârnit critici aprige când s-a angajat ca preşedinte nonexecutiv la Goldman Sachs, un uriaş grup bancar american implicat în marea criză financiară. Barroso era preşedintele Comisiei Europene când criza devasta Europa.
    Critici a stârnit şi Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, care a acceptat funcţii importante la două companii de importanţă strategică pentru Rusia – Nord Stream şi Rosneft. Doi dintre cei mai puternici politicieni s-au angajat în slujba celor de care ei ar fi trebuit să protejeze Europa.

    Între timp, o altă putere încearcă să-şi construiască capete de pod pe piaţa europeană şi să penetreze clasa politică de aici: China. Iar Beijingul şi-a racolat deja pioni din rândul politicienilor europeni. Despre ei scrie Bloomberg.
    David Cameron şi Romano Prodi vin din capetele opuse ale spectrului politic al Europei, dar au multe în comun. Ambii au plecat din funcţii înalte, şi-au creat o reţea extinsă de conexiuni şi acum lucrează într-o anumită măsură pentru China.
    Foştii premieri ai Marii Britanii şi Italiei sunt departe de a fi singuri: în întreaga Europă politicieni ai trecutului şi prezentului ocupă poziţii în strategia de acoperire globală a Chinei.

    Unii, cum ar fi Anders Fogh Rasmussen, fost premier danez şi fost şef al NATO, avertizează că Europa trebuie să se protejeze împotriva ascensiunii Chinei. Însă mult mai mulţi înoată pe val şi ajută China în marşul său spre inima Europei.
    David Cameron, care a fost prim-ministru al Marii Britanii din 2010 până la demisia sa în 2016, forţată de pierderea referendumului pentru Brexit, a făcut din China un element central al mandatelor sale. El a anunţat o „epocă de aur“ a relaţiilor britanico-chineze, menite să stimuleze comerţul şi investiţiile bilaterale şi a aprobat o înţelegere controversată care să permită implicarea Chinei în dezvoltarea centralei nucleare de la Hinkley

    Point. În octombrie 2015, în timpul unei vizite în Regatul Unit, preşedintele Xi Jinping a prezentat un selfie cu Cameron pe terenul de joc al echipei de fotbal Manchester City. Doi ani mai târziu, după demisie, Cameron a devenit şeful unui fond chinezo-britanic de un miliard de dolari care sprijină uriaşa iniţiativă chineză Belt and Road prin care China îşi construieşte infrastructura necesară cuceririi comerciale a lumii.
    În calitate de ministru al afacerilor externe al Franţei, Dominique de Villepin a ajuns la proeminenţă globală în 2003, când a susţinut la Naţiunile Unite în New York cazul contra războiului dus de SUA în Irak. De Villepin a continuat să servească Franţa din funcţia de prim-ministru sub preşedintele Jacques Chirac şi a devenit de atunci un avocat obişnuit al afacerilor chinezeşti şi consiliază companiile chinezeşti cu privire la planurile lor internaţionale de extindere prin intermediul firmei de consultanţă Villepin International.

    Un alt francez, şi el premier, Jean-Pierre Raffarin, are o poziţie în boardul Forumului Boao pentru Asia (BFA), un summit anual al liderilor mondiali care se vrea răspunsul Chinei la Davosul elveţian. Preşedintele Xi a ales ediţia din acest an a Forumului Boao pentru a-şi exprima mesajul despre o „nouă fază de deschidere“. Un avocat proeminent al Chinei, Raffarin este, de asemenea, membru al comitetului strategic al Fundaţiei Franţa-China, o organizaţie care reuneşte lideri francezi şi chinezi, susţinută printre altele de Bank of China.
    Romano Prodi a servit două mandate ca prim-ministru al Italiei la o distanţă de zece ani unul de celălalt, iar între timp a fost cinci ani preşedinte al

    Comisiei Europene. Economist şi fost consilier la Goldman Sachs, Prodi este şi el membru al Forumului Boao. Politicianul a fost citat în ziarul China Daily, în care a salutat discursul lui Xi la ediţia din aprilie a summitului. Prodi a explicat că apreciază „hotărârea fermă a preşedintelui chinez de a proteja globalizarea, comerţul liber şi economia deschisă“. Prodi este de asemenea membru al consiliului de conducere al Şcolii Internaţionale de Afaceri China Europa.

    Danny Alexander a fost secretar-şef al Trezoreriei Marii Britanii din 2010 până în 2015, în timpul primului guvern de coaliţie cu liberal-democraţii al lui David Cameron. Prin urmare, a făcut parte din administraţia care a anunţat epoca de aur a relaţiilor cu China. Într-un interviu acordat agenţiei chineze de ştiri Xinhua, Alexander a spus că, în cadrul guvernului, „a susţinut cu tărie că Marea Britanie ar trebui să se alăture AIIB“, aşa cum este cunoscută Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură. AIIB a fost înfiinţată la iniţiativa Beijingului ca o contramăsură la instituţiile financiare internaţionale cu sediul la Washington – Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Numit cavaler după ce şi-a pierdut poziţia parlamentară în alegerile din 2015, Sir Danny a fost ales vicepreşedinte al AIIB în februarie 2016. Acţionari ai băncii chineze sunt multe guverne din lumea occidentală. 

    Philipp Roesler a suportat vremuri tulburi cât timp a fost partener de coaliţie inferior în cabinetul cancelarului german Angela Merkel, mai întâi ca ministru pentru sănătate şi apoi ministru al economiei germane şi vicecancelar. După ce şi-a pierdut poziţia în alegerile din 2013 împreună cu toţi parlamentarii Partidului Liber Democrat, Roesler s-a retras din politică şi s-a alăturat consiliului de administraţie al Forumului Economic Mondial. În decembrie, el a devenit CEO al organizaţiei de caritate Hainan Cihang Charity Foundation Inc. din New York a HNA Group, una dintre companiile chineze cu cea mai mare poftă de expansiune internaţională prin achiziţii. Organizaţia nonprofit deţine 29,5% din HNA, care avea active în valoare de aproximativ 180 de miliarde de dolari în momentul numirii lui Roesler.

    Rudolf Scharping a fost ministrul german al apărării din 1998 până în 2002 sub cancelarul social-democrat Gerhard Schroeder. Sub supravegherea sa, armata germană a luat parte la atacul condus de NATO asupra Iugoslaviei, prima misiune de luptă germană de după al doilea război mondial. Firma sa de consultanţă, Rudolf Scharping Strategie Beratung Kommunikation AG (RSBK), se mândreşte cu „anii lungi de contact cu factorii de decizie chinezi şi germani“ şi este specializată în dezvoltarea afacerilor pentru companii şi instituţii din China. RSBK s-a implicat într-o conferinţă economică germano-chineză care va avea loc la Frankfurt, în noiembrie, axată pe iniţiativa Belt and Road.

    Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a fost desemnat în toamna anului trecut membru al boardului Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, în condiţiile în care gigantul rus încearcă să-şi dezvolte operaţiunile din Germania. „Răsplata” vine după ce Schroeder a lucrat mai mulţi ani pentru Gazprom, cel mai mare exportator de gaze din lume. În ianuarie 2017, Rosneft a preluat controlul asupra unei rafinării din oraşul german Schwedt şi a obţinut participaţii minoritare la alte două rafinării din sudul Germaniei. Gigantul, descris de The New York Times ca instrumentul de politică externă al Kremlinului, a deschis, de asemenea, o reprezentanţă în Berlin, anunţând investiţii de 600 de milioane de euro.
    De altfel, a devenit o obişnuinţă ca politicieni de top din Germania şi foşti executivi la companii mari germane să ocupe acum funcţii de conducere în businessul strategic rusesc.

    Matthias Warnig, fost agent în poliţia secretă Stasi, este prima persoană care a primit permisiunea de a deschide o bancă străină în Sanht Petersburg, notează Deutsche Welle. Îl ştie pe Putin, agent KGB, de când acesta se afla la începutul carierei politice. A ocupat funcţii de conducere la banca Rossiia, a fost CEO la Nord Stream şi este acum directorul executiv al Nord Stream 2, proiect rusesc controversat care contravine intereselor Poloniei şi Ucrainei, dar aduce siguranţa importurilor de gaze ruseşti pentru Germania. În plus, fostul agent al poliţiei secrete est-germane ocupă poziţii importante la banca VTB (membru în consiliul de supraveghere şi al comisiei de strategie), la Rosneft, Transneft şi Rusal. VTB este una dintre cele mai mari bănci ruseşti şi este deţinută de stat. Warnig a fost decorat de Putin.

    Burckhard Bergmann, executiv la E.ON-Rurhgas, a fost director la Gazprom înainte de a intra în boardul de directori al Novatek, un alt mare producător de gaze din Rusia. Şi el a fost decorat în Rusia. Harmut Mehdorn, prieten apropiat al lui Schröder şi fost şef al Deutsche Bahn, este acum în boardul companiei naţionale de transport  feroviar a Rusiei. El a plecat din Germania după un scandal legat de spionarea angajaţilor. Ernst Welteke, fost preşedinte al Bundesbank, lucrează în Rusia la Centr-Invest. A plecat de la banca centrală germană după un scandal de corupţie. Mai mulţi manageri de top germani, foşti angajaţi ai Deutsche Telekom, lucrează la furnizorul rus de telefonie mobilă MTS.

  • Situaţie penibilă la Focşani: Prima staţie inteligentă de biciclete din România nu poate fi utilizată

    Staţia de biciclete , punctul principal de atracţie din primul parcul „Velo Park” din România, inaugurat de Primăria Focşani pe 1 iunie, nu poate fi folosit, după aproape două luni, pentru că nu are regulament de funcţionare.

    Investiţiile în parc au costat aproximativ un milion de lei, dar bicicletele nu pot fi închiriate.

    „A fost o problemă legată de regulamentul de organizare şi funcţionare a acestui parc Velo Parc. De fapt, nu a parcului ci doar a modulului de biciclete pentru închiriere. Noi am decis în prima etapă ca toate aceste biciclete să poată fi acordate cu titlu gratuit pe o perioadă scurtă, de maximum două ore, cetăţenilor interesaţi. Executantul ne-a dat o mie de carduri, pe care să le dăm cetăţenilor care se vor înscrie. Din păcate trebuie să urmăm o procedură legală pentru a face facilă predarea acestor carduri având în vedere noile prevederi legate de protecţia datelor cu caracter personal”, a declarat primarul municipiului Focşani, Cristi Misăilă.

    Autorităţile spun că problema s-ar putea rezolva în următoarele săptămâni, însă până atunci, focşănenii care vor să închirieze biciclete sunt refuzaţi de paznicul complexului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • #roMânia Campionii exodului. UNDE ESTE a doua Românie? Semnalul forurilor internaţionale despre generaţia care a spus ”PLEC!”

    Aproape o treime dintre imigranţii din întreaga lume au ales ca destinaţie Europa, iar cifra totală se ridică la 75 de milioane de oameni. Mai mult de jumătate dintre aceştia (40 de milioane) s-au născut în Europa, dar s-au mutat în alte ţări ale continentului, cifra fiind în creştere, comparativ cu 27 de milioane în 1990, conform datelor prezentate în raportul pe anul 2018 al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

    Potrivit celor mai recente date (din anul 2015), migraţia intraeuropeană a fost, ca amploare, al doilea coridor regional din lume, după cea din America Latină şi din Caraibe spre America de Nord. Numărul imigranţilor noneuropeni aflaţi în Europa este estimat la 35 de milioane, ratele de creştere fiind similare pentru imigranţii din Asia, Africa şi America Latină.

    Dintre ţările europene, în anul 2015, Rusia avea peste zece milioane de emigranţi, fiind urmată, la capitolul cetăţenilor aflaţi în străinătate, de Ucraina şi Marea Britanie.

    Cifrele existente pe 1 ianuarie 2016 arată că, în Uniunea Europeană, 16 milioane de persoane locuiesc în alte state decât cel în care s-au născut.

    Datele conţinute în Raportul pe anul 2018 al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie clasează România pe primul loc cu cel mai mare număr de cetăţeni care locuiesc în alte ţări ale Uniunii Europene sau în spaţiul Asociaţiei Europene de Liber-Schimb (EFTA). Iar documentul menţionează o cifră de circa 3 milioane.

    Totuşi, nu există o estimare exactă a ceea ce înseamnă exodul românilor. Reprezentanţii comunităţilor de români spun că datele oficiale ar trebui dublate, pentru a obţine imaginea corectă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Guvernul britanic respinge criticile lui Donald Trump privind abordarea în negocierile Marii Britanii cu Uniunea Europeană pe tema Brexit

    “Am ajuns la un acord intern privind propunerea pe care o adresăm Uniunii Europene, o formulă ce reprezintă absolut ceea ce au votat cetăţenii britanici” în referendum. “Au votat pentru preluarea controlului asupra fondurilor noastre, legislaţiei şi frontierelor, iar noi vom face exact acest lucru”, a reacţionat Downing Street.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul britanic respinge criticile lui Donald Trump privind abordarea în negocierile Marii Britanii cu Uniunea Europeană pe tema Brexit

    “Am ajuns la un acord intern privind propunerea pe care o adresăm Uniunii Europene, o formulă ce reprezintă absolut ceea ce au votat cetăţenii britanici” în referendum. “Au votat pentru preluarea controlului asupra fondurilor noastre, legislaţiei şi frontierelor, iar noi vom face exact acest lucru”, a reacţionat Downing Street.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie a decis: Cât trebuie să plătească cei peste 400.000 de români pentru a rămâne în ţară după Brexit

    Cetăţenii Uniunii Europene vor putea rămâne în Marea Britanie după Brexit, dar publicaţia americană Bloomberg spune că va fi nevoie de mai mult decât dovada că se află acolo de câţiva ani.

    Aşa cum se arată în planul de reglementare pentru cetăţenii UE pe care l-a făcut public guvernul britanic, autorităţile nu vor accepta fotografii, felicitări sau albume ca dovezi eligibile prin care cetăţenii să demonstreze de cât timp se află în Marea Britanie.

    Contractul de muncă şi declaraţiile ipotecare ori contractele de închiriere sunt suficiente. Facturile la utilităţi, biletele de călătorie şi prescripţiile medicale ar putea fi, de asemenea, luate în considerare.

    Taxa care trebuie plătită este de 56 de lire, adică 346 de lei pentru adulţi şi jumătate pentru copii.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro