BusinessMagazin

Tag: centrala

  • Centrala de 170 milioane de euro dezvoltată de grupul japonez Marubeni şi ELCEN intră în exploatare din 2017

    Societatea mixtă, SC Fântânele Gas Power SA, va fi deţinută în proporţie de 90% de către Marubeni Corporation, restul de 10% din acţiuni revenind Electrocentrale Bucureşti. Centrala pe gaze va avea o capacitate de circa 250 MW, iar compania nou creată va funcţiona ca producător independent de energie (IPP), se arată într-un comunicat ELCEN.

    “Implementarea proiectului de la Fântânele, în colaborare cu Marubeni, este benefică nu numai pentru ELCEN, cât şi pentru Sistemul Energetic Naţional. Flexibilitatea şi eficienţa soluţiei tehnice alese pune la dispoziţia sistemului o sursă pentru echilibrare şi capacitatea necesară ca rezervă la regenerabile“, a declarat, în comunicat, directorul general al ELCEN, Gabriel Ignat.

    La semnarea documentelor pentru înfiinţarea societăţii mixte au participat directorul general al ELCEN, Hiroshi Tachigami, preşedintele Marubeni Europower, precum şi alţi reprezentanţi ai celor două companii şi din partea autorităţilor.

    “Fântânele este primul nostru proiect de investiţie în infrastructura din România şi suntem încântaţi pentru atingerea acestei etape de dezvoltare, ca parte a strategiei pe termen lung pentru o participare mai semnificativă în Europa Centrală şi de Est. Marubeni Europower urmăreşte să-şi extindă prezenţa în România, iar acest proiect pilot poate să demonstreze stabilitatea, siguranţa şi funcţionalitatea unei pieţe de energie care tinde către un sistem energetic independent“, a afirmat, la rândul său, preşedintele Marubeni Europower.

    Proiectul presupune realizarea unor unităţi de producţie de energie electrică alimentate cu gaze naturale, amplasate în incinta fostei Centrale Termoelectrice Fântânele, care este în prezent dezafectată.

    În ceea ce priveşte finanţarea, circa 30% din capital va fi aport în numerar al Marubeni la capitalul social al societăţii mixte, restul urmând să fie asigurat prin împrumuturi de la instituţii de credit şi/sau bănci comerciale. ELCEN va contribui cu aport în natură, prin terenul necesar realizării proiectului şi accesul la utilităţi.

    “Noua companie va fi înregistrată la Registrul Comerţului pe parcursul lunii august 2014, urmând să fie parcurse toate etapele necesare obţinerii închiderii financiare. Potrivit estimărilor actuale, construcţia centralei va fi realizată în aproximativ 18 luni de la data închiderii financiare a proiectului. Intrarea în exploatare comercială a noii centrale ar urma să aibă loc în 2017”, se mai arată în comunicat.

    Producătorul de electricitate şi căldură controlat de stat şi corporaţia japoneză Marubeni au semnat în luna iunie a anului trecut un acord pentru o investiţie de 150 milioane de euro într-o centrală de producţie a energiei în Fântânele.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi din Bucureşti (85%) şi acoperă 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

    Compania a fost înfiinţată în decembrie 2002, ca filială a Termoelectrica, şi este deţinută de Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie.

    În 2013, ELCEN a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde de lei (380 milioane de euro) şi un profit net de 51 milioane de lei (11,7 milioane de euro).

    ELCEN urmează să se divizeze şi să transfere părţi din patrimoniu către două societăţi nou înfiinţate, Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan, care vor trece ulterior la autorităţile locale, iar compania rămasă va fuziona cu RADET.

    Fondată în 1858 în Japonia, Marubeni Corporation este un conglomerat industrial care acoperă diverse segmente, incluzând infrastructură, energie, transporturi, construcţii, finanţe, retail, industria textilă, industria celulozei, imobiliare, logistică şi IT. În anul fiscal încheiat la 31 martie 2014, Marubeni a obţinut venituri de peste 100 miliarde dolari şi un profit operaţional de peste 2 miliarde dolari.

    Marubeni Europower este divizia europeană a Marubeni Corporation pentru dezvoltarea proiectelor IPP. În România, compania este prezentă din 1975, fiind implicată în diverse proiecte în domeniul industriei chimice şi metalurgice.

  • Singura centrală electrică din Fâşia Gaza, avariată de un bombardament israelian

    “Singura centrală electrică din Gaza a încetat să mai funcţioneze după un bombardament israelian noaptea trecută, care a avariat generatorul de vapori înainte de a atinge rezervoarele de carburant care au luat foc”, a precizat Khalil.

    Incendii importante s-au declanşat în zona centralei, în centrul teritoriului palestinian, unde vehiculele de salvare nu reuşeau să pătrundă.

    Această uzină asigură aproximativ 30 la sută din consumul de electricitate din Gaza.

    Potrivit lui Fathi al-Sheikh Khalil, “cinci dintre cele zece linii electrice care vin din Israel pentru a aproviziona Fâşia Gaza au fost de asemenea avariate de bombardamentele israeliene, iar serviciile de mentenanţă nu pot ajunge în zonă pentru a le repara”.

    Pe lângă o penurie cronică de apă, enclava palestiniană, supusă din 2006 unei blocade israeliene, suferă de importante probleme în aprovizionarea cu electricitate.

    Chiar şi în vremuri normale, penele de curent în Gaza sunt cotidiene, de 8-12 ore pe zi, afectând spitale, şcoli, magazine sau uzine de tratare a apei.

    Conform ONU, cererea de electricitate în teritoriu este estimată la 360 de megawaţi, dintre care 120 sunt furnizaţi de Israel, 22 de Egipt şi 80 produşi de centrală.

  • Candu Energy şi CNPEC-China au semnat un acord pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

     Acordul a fost semnat joi, la Vancouver, potrivit unui comunicat al Candu Energy.

    Reprezentanţii Nuclearelectrica au precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că implicarea “efectivă” a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie.

    “Acordul de cooperare semnat între Candu Energy Inc şi China Nuclear Power Engineering, conform comunicatului de presă transmis de Candu Energy Inc, întăreşte interesul manifestat deja de compania chineză de a se implica în dezvoltarea proiectului unităţilor 3 şi 4. Implicarea efectivă a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie şi de strategia ulterioară de dezvoltare a proiectului”, a comunicat Nucleareletrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candu Energy şi CNPEC-China au semnat un acord pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

     Acordul a fost semnat joi, la Vancouver, potrivit unui comunicat al Candu Energy.

    Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie pentru reactoarele nucleare 3 şi 4 cu compania China General Nuclear Power Corporation. Scrisoarea este valabilă până la sfârşitul anului.

    Ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma, în 11 iunie, după o întâlnire cu conducerea Industrial and Commercial Bank of China, că partea română a primit”semnale pozitive” în legătură cu finanţarea celor două reactoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul nuclear britanic: statul, industria şi facultăţile stau la aceeaşi masă pentru a dezvolta un sector de miliarde de euro, cu peste 60.000 de slujbe

    “Aproape că nu facem nimic în această clădire fără ca o companie să vină şi să plătească“, spune un domn cu ochelari şi cămaşă cu mânecă scurtă înainte să treacă la următorul slide din prezentarea PowerPoint. Ne aflăm într-un parc industrial de la marginea Sheffield-ului, în nordul Angliei. Este o zi caldă, cu mult soare, o vreme atipică pentru insulele britanice, dar un semn bun pentru Turul Franţei, care ia startul undeva în zonă, a doua zi. Afară o turbină eoliană cât un bloc cu şapte etaje se învârte încet. Din sala de conferinţe se văd, vizavi, siglele Rolls-Royce şi Boeing.

    „Avem şi cazuri în care companii concurente pe piaţă lucrează împreună aici pentru a rezolva probleme comune“, continuă domnul cu ochelari. Vorbitorul este Alan McLelland, directorul de operaţiuni al Centrului de Cercetare Industrială Avansată în domeniul Nuclear, sau NAMRC. Înfiinţat în 2009, la comanda guvernului britanic, pentru „a combina know-how-ul şi experienţa companiilor industriale cu competenţele universităţilor“, Centrul are o misiune simplă: să facă astfel încât, oriunde se construieşte o centrală nucleară, o parte din lucrări şi produse, de la şuruburi şi piuliţe la reactor, să fie livrate de firme britanice.

    Acest „mariaj“ între industrie şi mediul academic reprezintă acum nucleul programului atomic britanic, în care guvernul mai joacă un rol de emiţător de strategie, coordonator şi supraveghetor, după ce acum câţiva ani a privatizat aproape toate centralele nuclear-electrice. Practic tot ce mişcă în sectorul nuclear o face printr-un parteneriat între cel puţin două părţi, iar la NAMRC se întâlnesc toţi trei actorii.

    Centrul este deţinut de universităţile din Sheffield şi Manchester şi a fost creat printr-un grant de 30 milioane de lire sterline acordat de stat, plus alte fonduri de la Uniunea Europeană. O felie substanţială din veniturile centrului vine acum din „cotizaţii“ plătite de companii, printre ele numărându-se lideri ai pieţei mondiale, precum Wetinghouse, Areva sau Electricite de France. În schimb, cei 70 de angajaţi ai NAMRC sprijină întreg sectorul nuclear pe trei căi.

    Unu, prin activitatea de cercetare, orientată către obţinerea într-un orizont de timp apropiat a unei aplicaţii comerciale şi care se desfăşoară într-un atelier de 6.000 de metri pătraţi.

    Doi, dacă o companie nu are experienţă în domeniul nuclear, Centrul îi va oferi asistenţă şi informaţii pentru a o ajuta să îndeplinească standardele riguroase din sector şi să-şi facă intrarea pe piaţă. „Am lucrat cu Westinghouse şi Areva pentru a întocmi o listă completă cu firmele britanice care pot fi furnizori de componente pentru reactoarele nucleare, în ideea de a identifica oportunităţi globale concrete“, spune McLelland. În ultimul rând, în ideea de a menţine în ţară know-how-ul din domeniu, NAMRC organizează cursuri şi programe de ucenicie, orientate către nevoile industriei. Banii publici continuă să curgă către centrul de cercetare, dar statul îi trasează ţinte privind valoarea contractelor câştigate de firme, numărul de companii angajate în proiecte şi, mai ales, numărul de locuri de muncă create sau menţinute în ţară.

    Sectorul nuclear civil înseamnă pentru Marea Britanie mai bine de 62.000 de slujbe în centrale şi în industria de pe orizontală, adică fabrici şi laboratoare, dar şi birouri ale consultanţilor şi avocaţilor. Asociaţia Industriei Nucleare britanice susţine că cifra ar urma să crească cu încă 30.000 de joburi, dacă s-ar transpune în realitate planurile de a înlocui parcul atomic învechit al ţării cu centrale noi, cu puterea totală de 16.000 MW. Firmele britanice au capacitatea de a furniza echivalentul în produse şi servicii a 60% din valoarea programului de „new build“, potrivit aceleiaşi surse.

    BUSINESS CU URANIU
    În Marea Britanie, ciclul combustibilului nuclear începe la Capenhurst, un sat din nord-vestul Angliei cu nici 300 de locuitori. Pe o şosea încadrată de-o parte şi de alta de pădure şi care coboară din Chester, oraş înfiinţat în secolul I de romani, minereul de uraniu este adus la o fabrică de îmbogăţire pentru a fi convertit într-o formă cu potenţial energetic mai mare decât uraniul natural.

    „Filosofia noastră este să fim mereu cu stoc zero, nu să instalăm capacitate nouă de producţie înainte să existe piaţă“, spune Tony McCormick, director de marketing la Urenco, grupul căruia îi aparţine uzina. Urenco a fost înfiinţată în anii ‘70, printr-un tratat între Marea Britanie, Germania şi Olanda, iar acum furnizează combustibil îmbogăţit pentru majoritatea centralelor nucleare europene.

    Într-un discurs presărat cu termeni precum „cotă de piaţă“, „supraofertă“ şi „clienţi“, Tony McCormick vorbeşte despre o companie care în altă ţară ar fi declarată de interes strategic şi a cărei activitate ar fi secretă ca şi cum ar fi un business ca oricare altul. Urenco însă publică rapoarte financiare după modelul firmelor de pe bursă, din care aflăm că în 2013 a făcut afaceri de 1,5 miliarde de euro şi un profit net de 337 milioane de euro. Capitalul se împarte în trei: guvernul britanic are 33% din acţiuni, guvernul olandez deţine acelaşi procent, iar grupurile germane RWE şi E.ON împart în mod egal ultima treime.

    După propriile estimări, Urenco alimentează 31% din piaţa internaţională a uraniului îmbogăţit, în timp ce compania rusă Rosatom are o cotă de 27% şi francezii de la Areva au 15%. Pe lângă fabrica de lângă Chester, grupul mai deţine unităţi în Olanda, Germania şi Statele Unite.

  • Cipru poate aproviziona cu gaze ţările din Europa Centrală

     “Cipru poate juca un rol important în proiectul coridorului nord-sud, furnizând gaze terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia, care să fie livrate apoi Bulgariei, României şi Europei Centrale”, a spus Vigenin după discuţii avute luni cu omologul său cipriot Ioannis Kasoulides.

    Vigenin a adăugat că este doar o idee care poate fi discutată, dar această opţiune există, el exprimându-şi speranţa într-o colaborare strânsă cu Cipru în această problemă. El a arătat că Bulgaria nu poate înlocui integral gazele ruseşti, dar că există posibilitatea ca Cipru să devină, pe termen mediu, furnizor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scump sutien prezentat de cei de la Victoria’s Secret

    Modelul sud-african Candice Swanepoel va purta cel mai scump sutien prezentat de către compania Victoria’s Secret, cu o valoare de peste 10 milioane de dolari.

    Creat de firma de lux elveţiană Mouawad, sutienul este realizat din 4.200 de pietre preţioase, inclusiv diamante, safire galbene şi rubine, toate încadrate în aur de 18 carate. Un rubin de 52 de carate este legat de centrul sutienului, astfel că nu este de mirare faptul că doi bodyguarzi păzesc în permanenţă piesa, relatează cei de la designlimitededition.com.

    “Nu am purtat niciodată ceva atât de scump”, a declarat Candice celor de la People Magazine. “Au trebuit să facă un mulaj după bustul meu pentru ca sutienul să se potrivească, însă ce mi-am imaginat eu nu se compară cu realitatea. Este un obiect extraordinar.”

    Sutienul valorează de patru ori mai mult decât cel prezentat anul trecut. Printre modelele care au mai purtat piesa centrală a show-ului anual s-au numărat Alessandra Ambrosio, Miranda Kerr, Gisele Bundchen şi Heidi Klum.

  • Încălzirea globală şi o bacterie pun în pericol una dintre cele mai populare băuturi din lume

    În 24 de ore, întreaga populaţie consumă 1,6 miliarde de ceşti de cafea. Este cea mai populară băutură după apă şi ceai. Din punct de vedere financiar, cafeaua este al doilea cel mai tranzacţionat bun după petrol, iar businessul cafelei a atins, anul trecut, 28,6 miliarde de dolari.

    O bacterie numită Hemileia vastatrix face însă din ce în ce mai multe ravagii, iar în 2013 a produs pagube de jumătate de miliard de dolari în rândul fermierilor din America Centrală.

    Mai mult decât atât, încălzirea globală a început să joace un rol extrem de important, astfel încât seceta şi valurile de căldură excesivă distrug anual sute de tone de cafea. Aceşti factori, combinaţi, pot ajunge să distrugă aproape 40% din producţia de cafea a Americii Centrale, relatează Quartz.

    Având cel mai probabil origini în Africa de Est, bacteria infectează frunzele de cafea, lăsându-le cu pete galbene care distrug procesul de fotosinteză. Bacteria a ajuns pe continent în anii ’70, răspândindu-se pe cale aeriană şi pe hainele muncitorilor.

    Cercetătorii au reuşit, în timp, să producă un soi rezistent, însă bacteria dezvoltă noi tulpine anual. În 2013 aceasta a infectat trei sferturi din recolta din El Salvador şi două treimi din recoltele din Guatemala şi Costa Rica.

    Situaţia devine dramatică, în primul rând, pentru micii fermieri care depind de cafea pentru a supravieţui. Pentru restul lumii, ideea de dispariţia a cafelei nu pare încă a porni dezbateri.

  • Joe Biden, în România: Avem o obligaţie sacră să fim alături de voi. Naţiunile din NATO nu sunt singure. Graniţele Europei nu trebuie schimbate cu forţa

     Declaraţiile lui Joe Biden:

        Mulţumesc pentru această primire. Este o cinste să am prilejul să văd trupele noastre lucrând împreună în Carpaţi. În ultimii 25 de ani am cunoscut din ce în ce mai mult România. Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate.

        Mulţumesc românilor în uniformă care ne ajută să asigurăm securitatea.

        În România forţele americane au găsit aliaţi de nădejde.

        Consider că sunteţi cea mai bună generaţie de luptători. Sunteţi un grup extraordinar, un grup de patrioţi care păzesc libertatea în Europa. SUnt deosebit de mândru de dumneavoastră. Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai valoroase produse de export din fiecare ţară

    Folosind datele din CIA Factbook, cei de la Business Insider au creat o hartă în care prezintă cele mai valoroase produse de export ale fiecărei ţări.

    Puţin surprinzător, o mare parte a statelor lumii au ca principal produs de export petrolul, în special Orientul Mijlociu şi Asia centrală. Europa este considerată atelierul lumii, unde cele mai multe maşini şi motoare sunt produse. America Latină apare pe hartă cu un mix de produse alimentare şi din petrol.

    Asia, pe de altă parte, este centrul de producţie al lumii, unde cele mai multe haine, produse din lemn şi semiconductoare sunt produse.

    Africa este extrem de bogată în resurse naturale, în special metale preţioase şi petrol. O mare parte a continentului are ca surse de venit diamantele şi aurul.

    În dreptul României sunt trecute metalele şi produsele din metal. Vecinii de la sud au ca principal produs de export produsele textile, iar Republica Moldova este notată cu exporturi predominant în domeniul alimentar.

    Ungaria este trecută pe lista ţărilor care exportă maşini şi motoare, iar Serbia fier şi oţel.