BusinessMagazin

Tag: caz

  • O nouă zi cu peste 15.000 de cazuri de COVID-19. Au murit 382 de români de marţi până miercuri

    Miercuri este o nouă zi în care România numără peste 15.000 de cazuri noi de coronavirus. Sunt 15.733 cazuri. Un număr de 382 de români au murit în ultimele 24 de ore, iar presiunea în secţiile de ATI este tot mai mare, în prezent fiind 1.676 de persoane în stare gravă.

    Până miercuri, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.398.264 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 4.607 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.199.267 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 15.733 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 402 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Până astăzi, 40.461 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 12.10.2021 (10:00) – 13.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 390 de decese (190 bărbaţi şi 200 femei), dintre care 8 anterioare intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Botoşani, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 390 decese, un a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 4 la categoria de vârstă 30-39 ani, 11 la categoria de vârstă 40-49 ani, 31 la categoria de vârstă 50-59 ani, 99 la categoria de vârstă 60-69 ani, 141 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 103 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    358 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 21 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 11 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Au fost raportate 8 decese anterioare intervalului de referinţă, survenite 6 în luna septembrie 2021 şi 2 în luna octombrie 2021, în judeţele Constanţa, Covasna, Galaţi, Ialomiţa şi Prahova. În intervalul de referinţă (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 382 decese.

    Din totalul de 390 pacienţi decedaţi, 351 erau nevaccinaţi şi 39 vaccinaţi. Cei 39 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 52 şi 93 de ani. 38 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi, iar unul nu a avut comorbidităţi declarate.

    În spitale, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 17.432. Dintre acestea, 1.676 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 486 sunt minori, 451 fiind internaţi în secţii şi 35 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.901.036 de teste RT-PCR şi 3.752.471 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.700 de teste RT-PCR (14.475 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 12.225 la cerere) şi 43.145 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 118.216 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.824 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 57.982 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 246 de persoane.

     

  • Coronavirus: 14.467 de români confirmaţi şi 231 de decese, de miercuri până joi

    În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 231 de decese ale unor pacienţi confirmaţi cu noul coronavirus, unul dintre ei având vârstă sub 19 ani. Au fost raportate, joi, 14.467 de cazuri noi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 14.467 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 299 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Până joi, 38.542 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    Au fost raportate de către INSP 282 de decese (157 bărbaţi şi 125 femei), 19 decese fiind anterioare intervalului de referinţă. Este vorba despre pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 282 de decese, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 ani, trei la categoria de vârstă 30-39 ani, 13 la categoria de vârstă 40-49 ani, 21 la categoria de vârstă 50-59 ani, 84 la categoria de vârstă 60-69 ani, 83 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 77 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    231 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, şapte pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 44 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
    Sunt raportate 19 decese anterioare intervalului de referinţă, produse în luna septembrie, ale unor pacienţi din judeţele Brăila, Cluj, Galaţi, Hunedoara, Vaslui şi Municipiul Bucureşti. În intervalul de referinţă (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 263 de decese.

    Din totalul de 282 de pacienţi decedaţi, 260 erau nevaccinaţi şi 22 vaccinaţi. Pacienţii decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 16 şi 84 de ani. Dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi, 20 prezentau comorbidităţi şi 2 nu prezentau comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 14.943. Dintre acestea, 1.556 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 417 sunt minori, 395 fiind internaţi în secţii şi 22 la ATI.

  • Record absolut al persoanelor decedate din cauza COVID-19 în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore s-a înregistrat un record absolut al persoanelor care au decedat din cauza COVID-19: 328 de persoane. Au fost înregistrate 14.744 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până miercuri, în România au fost înregistrate 1.303.900 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 2.842 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.148.983 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 14.744 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    38.260 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat de la debutul pandemiei în România.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 331 de decese (177 bărbaţi şi 154 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 331 de decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, două la categoria de vârstă 10-19 ani, trei la categoria de vârstă 20-29 ani, cinci la categoria de vârstă 30-39 ani, 11 la categoria de vârstă 40-49 ani, 32 la categoria de vârstă 50-59 ani, 76 la categoria de vârstă 60-69 ani, 110 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 91 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    202 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 14 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 15 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Sunt raportate trei decese anterioare intervalului de referinţă, produse în luna septembrie, ale unor pacienţi din Municipiul Bucureşti. În intervalul de referinţă (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 328 de decese.
    Din totalul de 331 de pacienţi decedaţi, 303 erau nevaccinaţi şi 28 vaccinaţi. Pacienţii decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 48 şi 90 de ani şi prezentau comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 14.569. Dintre acestea, 1.513 sunt internate la ATI.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 400 sunt minori, 377 fiind internaţi în secţii şi 23 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.745.181 de teste RT-PCR şi 3.483.363 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.351 de teste RT-PCR (14.796 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 12.555 la cerere) şi 42.920 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 89.770 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.207 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 74.369 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 222 de persoane.

  • Coronavirus în România: 8.292 de cazuri noi şi 133 de decese

    În ultimele 24 de ore, în România s-au înregistrat 8.292 de cazuri de COVID-19, iar 133 de români infectaţi cu virusul au murit. Presiunea este în continuare mare la ATI, unde sunt internaţi 1.468 de pacienţi.

    Până luni, în România au fost înregistrate 1.274.119 cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 2.332 sunt pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    1.130.791 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.292 de cazuri noi, dintre care 169 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Până luni, 37.677 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 133 de decese (67 bărbaţi şi 66 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 133 de decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, trei la categoria de vârstă 40-49 ani, 10 la categoria de vârstă 50-59 ani, 30 la categoria de vârstă 60-69 ani, 52 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 36 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    124 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 4 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent. Din totalul de 133 de pacienţi decedaţi, 127 erau nevaccinaţi şi 6 vaccinaţi. Pacienţii decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între 45 şi 94 de ani şi prezentau comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În spitale, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 14.153. Dintre acestea, 1.468 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 406 sunt minori, 385 fiind internaţi în secţii şi 21 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.691.276 de teste RT-PCR şi 3.389.259 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.690 de teste RT-PCR (6.378 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 4.312 la cerere) şi 21.314 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 79.778 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.327 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 61.581 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 189 de persoane.

  • 6.333 de cazuri noi de COVID-19 şi 111 decese în ultimele 24 de ore în România

    Au fost înregistrate 6.333 de cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore, iar 111 români au murit, informează Grupul de Comunicare Strategică. În ATI sunt 1.220 de pacienţi, dintre care 21 sunt copii.

    Până duminică, 26 septembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.194.106 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 821 sunt pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.098.154 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 6.333 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până duminică, 36.341 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 111 decese, dintre care 58 la bărbaţi şi 53 la femei. Este vorba despre pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Harghita, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea.

    Dintre cele 111 decese, unuş a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 10 la categoria de vârstă 50-59 ani, 30 la categoria de vârstă 60-69 ani, 32 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 38 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    107 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar patru pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În spitalele din ţară, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.313. Dintre acestea, 1.220 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 267 sunt minori, 246 fiind internaţi în secţii şi 21 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.523.585 de teste RT-PCR şi 3.092.303 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 16.062 de teste RT-PCR (6.201 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.861 la cerere) şi 28.208 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 49.407 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.185 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 59.899 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 227 de persoane.

  • Simptomele COVID-19 în cazul copiilor. Cele trei semne care ar trebui să îi îngrijoreze pe părinţi

    Medicul Mihai Craiu a vorbit despre simptomele COVID-19 în cazul copiilor. Primul şi cel mai important semn este febra care nu scade cu antitermicele la care scădea înainte. Toate explicaţiile se regăsesc pe pagina oficială de Facebook RoVaccinare.

    Medicul Mihai Craiu a vorbit despre simptomele COVID-19 care apar la copii. El spune că acestea „variază, în primul rând în funcţie de vârstă“. Unii copii au doar manifestări digestive, fără pneumonie.

    „La Primiri Urgenţe ajung copii cu diaree sau cu simptome ca la orice fel de răceală. Manifestările digestive sunt specifice copiilor mici, de grădiniţă. Cei mai mulţi copii, indiferent de vârstă, au însă febră, restul manifestărilor nu sunt tipice“, explică Mihai Craiu.

    Medicul pediatru îţi spune care sunt semnele care ar trebui să te îngrijoreze: „Părinţii ar trebui să se uite la copiii lor exact cum o făceau înainte de pandemie – dacă acel copil este febril, refuză alimentaţia sau are dureri pe care nu le avea în ziua precedentă, atunci ar trebui testat antigenic, mai ales dacă merge în comunitate“.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Top 3 greşeli ale agenţilor imobiliari

    Un business în imobiliare se numără printre cele care se realizează cel mai uşor în prezent în România – cu doar 200 de lei, poţi să îţi înfiinţezi o firmă –  iar loc de noi agenţii există în continuare pe piaţă. Totuşi, ca să ai şi succes în domeniu, sunt câteva greşeli de evitat, mai ales pentru cei aflaţi la început de drum. 

    „Toată lumea are loc sub acest cer imobiliar, este nevoie şi de branduri personale, precum şi de branduri organizaţionale, ideal este să existe un brand personal într-un brand de companie. Având în vedere că este atât de simplu să intri în această breaslă a imobiliarelor şi poţi să practici această profesie cu uşurinţă, există şi riscul ca simplitatea să dea un impact negativ al serviciului prestat”, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator al agenţiei imobiliare Blitz, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro, în parteneriat cu Business Magazin.

    El spune că îşi doreşte să existe aceeaşi etică profesională în companii indiferent de dimensiunea afacerilor din domeniu, iar în acest sens, menţionează câteva dintre greşelile pe care agenţii imobiliari ar trebui să le evite. 

    1.     Nu se pun „în papucii clientului”, nu intră în rolul lor, nu simt cu adevărat ce nevoi are clientul şi sunt prea concentraţi pe ei. Sunt prea concentraţi să vorbească deseori şi prea puţin să asculte: „Oricine ştie să calce acceleraţia, dar nu oricine frâna”. Observă că, de multe ori, agenţii imobiliari complică tranzacţiile din cauza faptului că nu sunt dispuşi să asculte nevoile reale ale clienţilor. „Omul nu cumpără pereţi, ci cumpără viaţa care ar putea să se întâmple între pereţi, prezentă şi viitoare. Dacă înţelegem nevoile reale, sociale, dacă te conectezi cu nevoia clientului în etapa de previzionare, creşte foarte mult probabilitatea să îi oferi clientului ce are el nevoie.”

    2.     Altă greşeală pe care o vede frecvent este că unii dintre agenţi renunţă la clienţi uşor: „Fiindcă are balta peşte, fiindcă leadurile vin, luăm mâna foarte repede de pe clienţi. Dacă un client a văzut un imobil şi spune nu, el spune nu fiindcă nu este pregătit să ia o decizie, nu este un nu definitiv”. El crede însă că clientul are nevoie să fie educat mai mult, să se maturizeze din punct de vedere imobiliar: „<<Nu-ul>> este un <<poate>> de mâine şi un <<da>> de poimâine. E totuşi, achiziţia vieţii, prin acel nu, clientul spune că vrea să fie educat mai mult, până să fie maturizat din punct de vedere imobiliar. Înţelege clientul, fii profesionist, stai lângă el şi ajută-l să ia decizii asumat. Zona asta de follow-up lipseşte în totalitate în imobiliare”. 

    3.     Greşeala a treia, care este de departe cea mai grea din punctul de vedere al lui Cătălin Priscorniţă, este aceea că agentul nu se identifică cu rolul său:  „Dacă întrebi, de exemplu, un agent imobiliar, cine este el, 9 din 10 vor răspunde că lucrează în imobiliare. Nu spun că sunt agenţi imobiliari, ci că lucrează în imobiliare, nu se identifică pe rol”. Menţionează că este ideal ca agentul să se identifice cât mai bine cu meseria asta: „Când spui <<Sunt agent imobiliar specializat de trei ani pe vânzarea de case şi am un palmares de 3.000 de case vândute>>, este cu totul altceva. Trebuie să nu uităm cine suntem, în esenţă, suntem schimbători de destine, nu suntem simpli vânzători”. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi a profesiei de broker în acest domeniu, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Cătălin Priscorniţă, CEO al Blitz. 

    – Cătălin Priscorniţă este fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz. Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional.

    – Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

     

     

     

  • Explozie de cazuri de COVID joi în România. Un nou record negru

    În ultimele 24 de ore au fost confirmate 2.226 de cazuri noi de coronavirus şi  de 39 de decese ale unor pacienţi bolnavi de COVID-19. În plus, au fost raportate şi 4o de decese anterioare, potrivit INSP.

    Până joi, pe teritoriul României au fost confirmate 1.113.381 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.062.366 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.226 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până joi, 34.871 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 79 de decese (42 bărbaţi şi 37 femei), dintre care 40 anterioare intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Ilfov, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea, Vâlcea şi Bucureşti.

    Dintre cele 79 decese, patru au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, trei la categoria de vârstă 40-49 ani, 13 la categoria de vârstă 50-59 ani, 15 la categoria de vârstă 60-69 ani, 22 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 22 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    72 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, două pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru cinci pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Sunt raportate 40 de decese anterioare intervalului de referinţă, un produs din luna octombrie 2020, şase din noiembrie 2020, 14 din decembrie 2020, şase din ianuarie 2021, 1 din februarie 2021, doi din martie 2021, cinci din aprilie 2021, trei din mai 2021 şi doi din iunie 2021, din Bucureşti şi judeţul Ilfov. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 39 de decese.

    În spitalele din ţară sunt 3.985 de persoane internate, iar dintre acestea, 523 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 99 sunt minori, 91 fiind internaţi în secţii şi 8 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.227.747 de teste RT-PCR şi 2.614.073 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.261 de teste RT-PCR (6.721 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.540 la cerere) şi 23.967 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 13.939 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 3.647 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 54.291 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 86 de persoane.

  • Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator Blitz: „Pentru dezvoltarea pieţei, este nevoie de o lege a agentului imobiliar”

    După criza din 2008-2009, piaţa imobiliarelor româneşti a trecut printr-o etapă de educare, mai cu seamă datorită clienţilor, care au început să pună din ce în ce mai multe întrebări agenţilor înainte de a cumpăra un imobil. Totuşi, ca piaţa să ajungă la nivelul maturităţii, mai este nevoie de un element: o lege a agentului imobiliar. 

    „Foarte mulţi agenţi imobiliari din perioada anterioară crizei financiare nu mai sunt astăzi, totuşi sunt încă mulţi care practică această profesie drept ceva temporar, pe o durată de câţiva ani. Este în curs de schimbare acest trend, dar nu se regăsesc foarte mulţi veterani ca procent în numărul total al agenţilor imobiliari”, a răspuns Cătălin Priscorniţă, fondator şi CEO al agenţiei imobiliare Blitz, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, referindu-se la felul în care cei care lucrează în domeniu se raportează la meseria de agent imobiliar după criza financiară din 2008. 

    El observă că schimbarea a venit mai ales din partea consumatorilor şi a nivelului lor de educaţie când vine vorba despre achiziţiile în imobiliare: dacă în 2007 se mulţumeau să cumpere un teren fără să pară interesaţi de multe detalii legate de imobil, acum au învăţat să pună întrebările potrivite. Clienţii care vor să cumpere un imobil astăzi studiază mult mai bine proprietatea anterior semnării contractului, aspect care se reflectă în fişa postului agentului imobiliar. 

    „Exista o lipsă de cunoştinţe, oamenii nu ştiau de fapt ce nu ştiu şi cumva asta făcea şi ca brokerul să nu îi furnizeze respectivele informaţii informaţii. Au existat <<ţepe>> şi voite, şi nevoite. Acum s-au mai schimbat lucrurile, este o schimbare constantă, în paşi mici, nu în salturi mari. Ca să existe o schimbare mare, trebuie să existe o lege care să schimbe regulile jocului”, a punctat Cătălin Priscorniţă. 

    El observă că pe piaţa locală nu există un registru al tuturor agenţilor imobiliari în prezent – potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar plasa la 10.000 – 12.000 de brokeri – iar fiecare dintre aceştia se educă aşa cum cred ei de cuviinţă, în absenţa unei legi care să îi ajute. De asemenea, pe această piaţă există foarte multe companii mici, la nivel de start-up. „Nu spun că este greşit să ai un business mic sau unul bazat pe brandul personal, dar cu cât este mai mic businessul, cu atât eşti mai vulnerabil şi mai impredictibil în faţa viitorului.” 

    De aceea, o lege ar ajuta dezvoltarea pieţei, atât în beneficiul brokerilor,  cât şi al clienţilor acestora. „O lege va schimba regulile jocului pentru toată lumea – va fi pentru toată lumea la fel –  vor exista poate nuanţe pentru companiile mari, dar baza va fi aceeaşi pentru toţi şi toţi vom ajunge la aceeaşi limbă, iar clientul va resimţi aceeaşi calitate a serviciului prestat.”

    Când ar putea să fie lansată o astfel de lege?

    Potrivit lui Cătălin Priscorniţă, care face parte dintr-o comisie consultativă cu Parlamentul, în prezent se lucrează la stabilirea detaliilor pentru expunerea legii în plen. Aceasta va include realizarea unui registru al agenţilor imobiliari, precum şi realizarea unui program de educaţie care să includă un anumit număr de ore de formare pentru toţi agenţii imobiliari, dar să fie pus accentul şi pe existenţa de educaţie continuă; primirea unei licenţe – a unei diplome de agent cu ID unic; existenţa unei asigurări profesionale. 

    „Avem inspiraţia legii agentului european şi a multor alte legi care există în alte ţări, vrem să luăm ce e mai bun din acele legi şi să facem o lege care să fie bună şi predictibilă pentru noi în următorii 3-5 ani de zile.”

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi a profesiei de broker în acest domeniu, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Cătălin Priscorniţă, CEO al Blitz. 

     

    – Cătălin Priscorniţă este fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz. Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional.

     

    – Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

     

     

  • Cum ajungi la succes în real estate? Studiu de caz: Cătălin Priscorniţă, fondatorul agenţiei Blitz

    Cătălin Priscorniţă, fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz, lucrează în real estate de suficient de mult timp încât să treacă prin două crize. Dacă în criza financiară a fost martorul falimentului firmei pentru care lucra, noua criză, generată de pandemie, l-a prins în rolul de antreprenor cu vise mari. Iar lecţiile învăţate în trecut l-au ajutat să folosească scurtul moment de linişte din piaţă pentru a apăsa acceleraţia dezvoltării naţionale. 

    „În imobiliare îmi place să spun că sunt un lider înnăscut şi un antreprenor în devenire – încerc – fiindcă nu îmi iese de fiecare dată – să mă autodepăşesc de la o lună la alta şi de la un an la altul şi să devin varianta mea cea mai bună în fiecare moment. Am devenit un antreprenor care se lasă inspirat de alţii care au reuşit în viaţă. Îmi doresc să depăşesc această industrie imobiliară şi să o duc acolo unde cred că poate fi dusă”, a spus Cătălin Priscorniţă, fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz, în cea mai recentă ediţie a emisiunii Real Estate. Real Talk by Storia.ro, realizată în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional. Drumul lui Priscorniţă până aici este însă lung şi atipic. 

    Originar din Bistriţa, a lucrat mai bine de 17 ani în domeniul imobiliarelor în Cluj-Napoca. Totuşi, pornirile sale antreprenoriale sunt chiar mai vechi de atât: au început în copilărie, „după ureche şi după stomac”. Îşi aminteşte de pildă că,  atunci când avea 10-11 ani, mama sa aducea produse „de la ruşi”, iar el devenise responsabil cu vânzarea la piaţă a acestora. 

    Nu e de mirare că se autodescrie independent financiar de când se ştie, iar pe vremuri, pentru el „independenţa era să îmi iau un suc la TEC, o îngheţată sau o gumă Turbo, din banii mei”. 

    La maturitate, a lucrat apoi, cu sau fără contract, vreo 10 ani, interval în care îşi aminteşte că a avut peste 15 joburi, în domenii diverse. Singura punte comună între toate acestea a fost linia de vânzări. 

    Cariera sa „mai serioasă” a început într-o agenţie imobiliară mare în 2006, în Cluj-Napoca. Aceasta s-a închis însă în perioada crizei, din cauza managementului prost, după cum avea să constate el „cu ochii cei de pe urmă”: „Am rămas doar eu cu fondatorul la criza din 2008-2009. El a închis compania, iar eu a trebuit să îmi iau colacul de salvare şi să mă duc departe şi repede, respectiv să dezvolt compania Blitz”.

    A urmat apoi o perioadă prolifică din punct de vedere financiar, în care îşi aminteşte că „făceam tranzacţii cu comisioane de zeci de mii de euro”, bani care i-ar fi permis să „se pensioneze” la 30 de ani, dacă şi-ar fi dorit acest lucru. 

    A mizat însă pe altceva: „Am ales drumul antreprenoriatului şi să fac un business aşa cum mi-ar plăcea mie să fiu servit în acest domeniu. Dacă mă întrebi unde aş fi văzut Blitz acum 10-11 ani, aş spune aici unde sunt acum – respectiv dezvoltând o companie care domină piaţa din Cluj de 8-9 ani”. 

    Nici pandemia nu a încetinit planurile antreprenorului ardelean, care a decis ca în 2020 să apese acceleraţia dezvoltării naţionale. „În lockdown am intrat într-un plan de dezvoltare pentru intervalul 2020 – 2023; am considerat că momentul propice de începere a expansiunii a fost 2020. Am accelerat puternic, am făcut branding ca la carte, am creat platforme de e-learning, am redesenat organigrama etc.”, descrie Cătălin Priscorniţă câteva dintre elementele expansiunii. 

    Adaugă că avea în minte această strategie cu mult timp înainte de pandemie, dar aceasta a adus momentul perfect, de linişte, în care să poată să îşi pună planurile în aplicare. „Domeniul acesta este conectat la o nevoie primară – nevoia locativă – am ştiut că ne confruntăm doar cu o perioadă de linişte în care putem să ne gândim la extindere, iar apoi piaţa îşi va reveni.”

    Prin prisma experienţei sale în domeniu, de „veteran”, după cum spune chiar el, Cătălin Priscorniţă observă că piaţa a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului, iar odată cu aceasta, şi colegii săi de breaslă: „Piaţa şi brokerii imobiliari s-au schimbat semnificativ, iar ca în orice industrie, schimbarea vine de la consumator. Când spun că ne-am schimbat mă uit la zona de educaţie, simt că sunt multe companii care pun accent pe educaţie, pe programe în care vorbim despre faptul că reprezentăm un business cu oameni, despre oameni”. 

    Totuşi, mai este cale lungă până când industria îşi va atinge potenţialul. „Chiar dacă piaţa a evoluat, există în continuare multe oraşe unde brokerul imobiliar este perceput mai degrabă ca un samsar, ca un om care lucrează ilegal. Dacă ne uităm la industriile de vânzări, sunt foarte puţine care să învârtă cifrele pe care noi le avem, iar un om cumpără o proprietate o dată – de două ori în viaţă, prin urmare acestea sunt momente cruciale pentru el. Se ştie că decizia în imobiliare este una emoţională, pe care o justificăm raţional, apoi – astfel, brokerul imobiliar trebuie să fie un om educat, care să înţeleagă toate aceste aspecte. Sunt, din păcate, foarte mulţi agenţi pentru care contează foarte mult venitul imediat şi nu viaţa omului; în următorii ani, îmi doresc să facem o ţară ca afară în industria imobiliară.”

    ·       Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.