Diminuarea TVA de la 24% la 20% va determina o ieftinire cu 13 bani a litrului de benzină şi motorină. Ieftinirea carburanţilor care alimentează maşinile românilor ar fi putut fi însă mai substanţială dacă noul Cod Fiscal ar fi prevăzut şi eliminarea supraaccizei, aşa cum a fost prima formă votată în Parlament.
De altfel, la sfârşitul anului 2011 autoritatea de concurenţă a aplicat cea mai mare amendă din istoria Concurenţei chiar acestui sector, când şase companii petroliere au primit o amendă de aproape 880 milioane lei (205 milioane euro).
“Urmărim evoluţia pieţei şi vrem să vedem cât de repede şi în ce măsură reducerile substanţiale ale preţului barilului se vor resimţi în preţul la pompă. Mai monitorizăm câteva săptămâni, să se aşeze lucrurile şi apoi vom şti dacă este cazul să intervenim. Urmărim datele Eurostat, preţurile la noi, cu şi fără taxe, şi preţurile în restul Uniunii Europene”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
El spune că există o anumită “lentoare” în transmiterea reducerilor preţurilor materiei prime în preţul de vânzare al carburanţilor.
“S-au anunţat reduceri de preţ, vreau să le văd. Vom monitoriza, să vedem dacă, într-adevăr, a scăzut preţul şi ne vom uita cum se raportează acesta la reducerea preţului materiei prime şi cum arată comparativ cu preţurile din alte ţări din UE”, a precizat Chiriţoiu.
De asemenea, pentru a stimula concurenţa la nivelul comercializării carburanţilor, Consiliul Concurenţei vrea să găsească modalităţi prin care ar putea fi simplificată birocraţia din procesul de înfiinţare a unei benzinării.
“În ultima perioadă au intrat pe piaţa românească noi companii care îşi deschid benzinarii, iar unele dintre cele deja prezente îşi extind reţelele. Aparent, e greu să înfiinţezi benzinării în România, e multă birocraţie şi de aceea încercăm să găsim variante pentru a simplifica acest proces”, afirmă Chiriţoiu.
La sfârşitul anului 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu amendă de circa 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene prin stabilirea retragerii simultane pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium.
OMV Petrom (care la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit o amendă de 366,5 milioane de lei. OMV Petrom Marketing (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) a fost amendată cu 137,2 milioane de lei, în timp ce Rompetrol Downstream a primit o amendă de 159,5 milioane de lei. Lukoil România a fost amendată cu 136,8 milioane de lei, MOL Petroleum Products cu 80,2 milioane de lei, iar ENI Romania cu 11,1 milioane de lei.
Petroliştii au contestat în instanţă amenzile, însă autoritatea de concurenţă a câştigat irevocabil procesele cu trei companii. Astfel, până în prezent, instanţa a soluţionat irevocabil trei din cele şase procese cu companiile petroliere aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În perioada următoare sunt aşteptate soluţionările în cazul recursurilor formulate de OMV Petrom, OMV Petrom Marketing şi Lukoil.
Săptămâna trecută, OMV Petrom a anunţat că nivelul cotaţiilor internaţionale la benzină, în funcţie de care compania stabileşte tarifele la pompă, au crescut mult în acest an, deşi ţiţeiul s-a ieftinit, iar în România taxele reprezintă 50% din preţul final.
Compania nota, totodată, că a redus preţurile cu 40 de bani în ultimele săptămâni.
“Preţurile la pompă reflectă cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină. Cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină sunt influenţate de cotaţiile la ţiţei dar şi de alte elemente, prin urmare pot avea, pe termen scurt, evoluţii divergente faţă de cotaţiile la ţiţei. Acest lucru s-a întâmplat inclusiv în prima parte a acestui an, când cotaţiile internaţionale pentru benzină au crescut semnificativ”, au declarat atunci pentru MEDIAFAX reprezentanţii OMV Petrom.
Compania amintea că în preţurile la pompă componenta produs, care reflectă cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină, reprezintă numai jumătate, restul fiind reprezentat de taxe.
“Compania a reflectat evoluţiile cotaţiilor la benzină şi motorină într-o manieră moderată, evitând astel transferarea integrală a volatilităţii acestor cotaţii. Prin urmare, compania a operat scăderi successive de preţuri care numai în ultimele 3-4 săptămâni au reprezentat cumulat circa 40 de bani”, spun oficialii Petrom.
În primele şase luni, preţul mediu al ţiţeiului Ural a scăzut la 57,09 dolari/baril, cu 47% mai mic comparativ cu perioada similară a anului precendent, iar preţul mediu realizat la ţiţei s-a situat la 49,51 dolari/baril, comparativ cu 96,24 dolari/baril în primul semestru al anului trecut.
Cele mai mari companii de pe piaţa locală, în funcţie de dimensiunea reţelelor de benzinării, sunt, în ordine, OMV Petrom, KMG International (Rompetrol), Lukoil şi MOL.
“Preţurile la pompă reflectă cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină. Cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină sunt influenţate de cotaţiile la ţiţei dar şi de alte elemente, prin urmare pot avea, pe termen scurt, evoluţii divergente faţă de cotaţiile la ţiţei. Acest lucru s-a întâmplat inclusiv în prima parte a acestui an, când cotaţiile internaţionale pentru benzină au crescut semnificativ”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii OMV Petrom.
Compania aminteşte că în preţurile la pompă, componenta produs, care reflectă cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină, reprezintă numai jumătate, restul fiind reprezentat de taxe.
“Compania a reflectat evoluţiile cotaţiilor la benzină şi motorină într-o manieră moderată, evitând astel transferarea integrală a volatilităţii acestor cotaţii. Prin urmare, compania a operat scăderi successive de preţuri care numai în ultimele 3-4 săptămâni au reprezentat cumulat circa 40 de bani”, spun oficialii Petrom.
În primele şase luni, preţul mediu al ţiţeiului Ural a scăzut la 57,09 dolari/baril, cu 47% mai mic comparativ cu perioada similară a anului precendent, iar preţul mediu realizat la ţiţei s-a situat la 49,51 dolari/baril, comparativ cu 96,24 dolari/baril în primul semestru al anului trecut.
“Ne aşteptăm ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să înregistreze o valoare medie de 50-60 dolari/bbl. Diferenţialul Brent-Urals se anticipează că va rămâne relativ mic. În cea de-a doua jumătate a anului 2015, se estimează că marjele de rafinare vor scădea faţă de nivelul înregistrat în primele şase luni din 2015, ca urmare a persistenţei supracapacităţii de rafinare pe pieţele europene. Ca urmare a scăderii cotaţiei ţiţeiului, se estimează că preţurile mai reduse ale produselor petroliere vor susţine cererea din marketing, în contextul creşterii concurenţei”, arată OMV Petrom, în raportul semestrial transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Programul de investiţii al Petrom pentru 2015 este estimat la aproximativ un miliard de euro, din care aproximativ 85% va fi dedicat proiectelor din upstream. În prima parte a acestui an, însă, investiţiile au fost reduse cu 29%, de la 2,9 miliarde lei în primul semestru din 2014, la 2,06 miliarde lei în perioada similară a acestui an, având în vedere noul context al preţului ţiţeiului.
“În rafinare putem procesa 4,5 milioane tone. În momentul de faţă noi producem 3,8-3,9 milioane tone ţiţei. Deci avem capacitate de rafinare mult peste producţia curentă. Gradul de utilizare (al rafinăriei Petrobrazi, n.r.) este undeva la 80%, deci mai avem loc să rafinăm mai mult, pentru a livra mai mult. Un alt lucru important este că în contextul pieţei avem suficiente capacităţi de rafinare pentru a acoperi cererea. Nu se pune problema să vindem ţiţei”, a declarat miercuri Gabriel Selischi, membru în Directoratul OMV Petrom, responsabil pentru Upstream, întrebat dacă ar putea vinde ţiţei companiei concurente Rompetrol, care va opri rafinăria Petromidia timp de 40 de zile, pentru revizie tehnică.
Profitul net al OMV Petrom a scăzut în primul semestru cu 25%, la 1,04 miliarde lei (234,1 milioane euro), în contextul declinului vânzărilor cu 18%, la 8,81 miliarde de lei (1,98 miliarde euro), determinat de preţurile mai mici la comercializarea produselor petroliere. În primele şase luni ale anului trecut, OMV Petrom a raportat un profit net atribuibil acţionarilor de 1,39 miliarde de lei, la vânzări de 10,72 miliarde de lei.
Producţia de ţiţei şi gaze la nivel de grup a fost de 33 milioane barili echivalent petrol, iar producţia totală de ţiţei şi gaze în România a atins nivelul de 31,3 milioane barili echivalent petrol, faţă de 31,1 milioane barili echivalent petrol în aceeaşi periaodă a anului trecut. Producţia internă de ţiţei a fost de 13,9 milioane barili echivalent petrol, în scădere cu 1%, reflectând în principal declinul natural înregistrat în zăcământul Suplacu, se arătă în raportul OMV Petrom.
OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV, avea la finele luniii 16.450 de angajaţi.
Într-un an de la introducerea accizei de 7 cenţi pe litru, lucru care a dus peste noapte la scumpirea carburanţilor cu 7%, în buzunarele statului au intrat 2,8 miliarde de lei (circa 630 de milioane de euro).
Banii trebuia să fie folosiţi pentru infrastructură, dar la un an de la aplicarea taxei care a generat cea mai mare scumpire peste noapte a carburanţilor, şoferii din România merg aproximativ pe aceleaşi drumuri.
„Încasările aferente măsurii de majorare a nivelului accizei cu 7 eurocenţi introdusă la benzină şi motorină, pentru perioada 1 aprilie 2014-31 martie 2015, au fost de 2.838,4 mil. lei din care 2.289,0 mil. lei încasări din accize şi 549,4 mil. lei încasări din TVA“, au declarat reprezentanţii Ministerului Finanţelor, răspunzând unei solicitări adresate de ZF la finalul lunii aprilie.
În schimb, vânzările de combustibil industrial către sectoarele transportului şi construcţiilor a fost “aproape zero”, indicând situaţia în care a intrat domeniul producţiei în Grecia după două zile de la impunerea unor măsuri de control asupra importurilor şi capitalurilor, comentează ziarul grec.
Piaţa se aşteaptă ca cererea de carburant pentru vehicule să scadă în următoarele zile, în contextul în care rezervoarele au fost umplute, iar drumurile urmează să fie mai liniştite înainte de referendumul programat duminică, adaugă publicaţia
Traderul de produse petroliere ROTTCO Consult din Bucureşti, controlat de discretul om de afaceri Nicolae Paul Pop, fost şef al operaţiunilor de distribuţie a carburanţilor din grupul Rompetrol, a derulat anul trecut afaceri de 521,5 mil. lei (117,4 mil. euro), cu 12% mai mari faţă de 2013.
Totuşi, profitul net al ROTTCO Consult este nesemnificativ, de doar 0,4 mil. lei, menţinându-se an de an sub nivelul de 1 mil. lei.
Face afaceri de 120 de milioane de euro în Bucureşti cu doar 21 de angajaţi. VIDEO
Preţul reprezintă ultima frontieră în cursa marilor companii petroliere pentru a câştiga cât mai mulţi clienţi. Fluctuaţiile din preţul carburanţilor din ultimul an au făcut mai atenţi toţi consumatorii, iar potenţialele economii au devenit tot mai importante, atât pentru business, cât şi pentru economie şi chiar pentru fiecare familie. În acest context, omul de afaceri Ion Ţiriac a extins încă din 2012 businessul holdingului pe care îl controlează cu divizia Ţiriac Energy, care acum comercializează combustibili şi produse petroliere mizând pe preţuri mai mici decât ale marilor reţele prezente pe piaţa locală.
„În 2013 vorbeam despre un proiect pilot care este deja operaţional. Ca la orice proiect pilot, încercăm mai multe strategii. Avem un proiect de şapte staţii, dintre care şase sunt operaţionale încă de anul trecut din decembrie. Nu le-am comunicat deoarece sunt business-to-business şi vrem să facem acest lucru doar prin forţa de vânzări. Conceptul este de discounter, de staţii care oferă un preţ foarte competitiv, dar în afară de noi sunt foarte puţini care fac acest lucru. Rămânem la conceptul de staţie fără personal, în care clientul îşi cumpără singur produsul dorit pe baza cardului Ţiriac Energy, dar în viitor se va putea plăti inclusiv cu cash şi cu card bancar”, sintetizează povestea staţiilor de carburant Remus Hîrceagă, directorul general al Ţiriac Energy.
Preţurile la combustiblii comercializaţi de noua divizie sunt afişate pe site-ul companiei şi sunt actualizate zilnic. Spre exemplu, la staţia de la Ţiriac Collection, din fostul Metro Otopeni, în data de 18 iunie preţul unui litru de benzină 95 era de 5,73 lei, iar cel de motorină costa 5,7 lei, în timp ce la Petrom, la staţia la ieşirea din Bucureşti pe DN1, litrul de benzină costa 5,91 lei, iar cel de motorină 5,96 lei. „La noi preţurile se actualizează în fiecare zi. Pe partea de vânzări en-gros oferim preţuri bune, cu 3-5 bani sub preţurile concurenţei. Pe retail, preţul este cu 10-30 de bani pe litru mai mic faţă de benzinăriile normale, în funcţie de compania cu care ne comparăm. Depinde mult şi de zonă, una este preţul din centrul ţării, alta este la graniţă, unde sunt preţurile mai mici pentru a descuraja alimentarea după graniţă”, a spus Remus Hîrceagă.
Decizia de a înfiinţa această divizie a pornit de la alimentarea propriilor automobile din cadrul Ţiriac Holdings, care include atât cei trei mari importatori, Hyundai Auto România, M Car Trading (Mitsubishi) şi Premium Auto (Jaguar şi Land Rover), cât şi ŢiriacAuto, divizia de retail auto cu 60 de showroomuri la nivel naţional. „Una dintre direcţii este ŢiriacAuto, deoarece noi avem un consum mare de combustibil, de 3-4 milioane de litri anual, şi cumpărăm de la furnizorii de carduri de pe piaţa românească. Am preluat acest consum intern care funcţionează foarte bine şi suntem interesaţi de clienţii care intră în service, ei sunt deja acolo şi trebuie doar să le oferim şi servicii petroliere”, a subliniat Hîrceagă. În prezent, pe lângă ŢiriacAuto, divizia Ţiriac Energy are 80 de clienţi pe segmentul business-to-business, iar numărul acestora este în creştere.
Următorul pas din strategia companiei îl reprezintă exinderea reţelei de staţii de alimentare, scopul fiind ca, pe lângă portofoliul actual de firme ce cumpără produse petroliere, să atragă şi persoane fizice. „Noi vrem ca anul viitor să avem o reţea sănătoasă, de peste 50 de staţii. Acum construim prima staţie premium”, spune Remus Hîrceagă. Acum, Ţiriac Energy are şase puncte de alimentare şi până în toamnă compania va mai deschide o staţie premium în Bucureşti. Două staţii din cadrul ŢiriacAuto sunt în Bucureşti, una în Bulevardul Expoziţiei (în spatele Romexpo, lângă dealerul Mercedes-Benz) şi o alta în Otopeni, la Ţiriac Collection. O altă staţie se află pe centura Capitalei, la un partener Colina Motors, alta la ŢiriacAuto în Braşov şi două la ieşirile din ţară, la Borş şi Nădlac.
Un studiu recent a scos la iveală motivul pentru care clienţii benzinăriilor aleg o anumită staţie. Modul în care personalul comunică şi se comportă cu clienţii reprezintă principalul motiv pentru care ei aleg să revină la aceeaşi staţie sau lanţ de benzinării, arată un studiu realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă.
Angajaţii de la pompe sunt cei care reuşesc să creeze o relaţie de apropiere cu clientul, iar aceasta este bazată de cele mai multe ori pe ajutorul oferit. Ajutorul vizează pe de-o parte alimentarea, iar pe de alta problemele legate de buna funcţionare a maşinii. Nu este însă apreciată ştergerea geamurilor de către personal pentru că apariţia acestora fiind cel mai adesea asociată cu ideea de bacşiş. Promoţiile reprezintă în viziunea clienţilor benzinăriilor un alt criteriu de fidelizare, dar clienţii sunt nemulţumiţi că stocul pentru anumite produse este epuizat după câteva zile de la startul campaniei şi produsele care se pot achiziţiona în baza punctelor acumulate anumite nu sunt disponibile.
Studiul arată cum principalele branduri de distribuţie a carburanţilor sunt clasificate de clienţi în funcţie de interacţiunea angajaţilor cu clienţii şi de serviciile oferite. Românii şi-ar dori în plus de la benzinari să facă un raft de urgenţă, pentru cei aflaţi la drum lung, care să conţină: deodorant, pastă de dinţi, scutece şi lapt praf pentru copii, benzinării mai mari în oraş, o mai bună amplasare a toaletelor din benzinăriile situate în provincie sau în afara oraşelor şi angajaţi care să fluidizeze circulaţia în cadrul benzinăriei, în momentele aglomerate.
Participanţii la studiu au fost atât femei, cât şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani. Analiza a fost realizată în intervalul 6-14 mai 2015. Studiul de piaţă a fost realizat prin intermediul a patru sesiuni de workshop la care au participat clienţi constanţi ai staţiilor de distribuţie carburant.
Scumpirile au fost generate mai ales de evoluţia barilului de petrol care ieri se tranzacţiona la circa 67 de dolari, în creştere faţă de nivelul de 51 de dolari de la începutul anului.
Potrivit datelor colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, comparativ cu primele zile ale anului, ieri benzina standard era cu aproape 12 procente mai scumpă, în timp ce motorina costa cu 7% mai mult, în lei.
Astfel, un litru de benzină costa ieri la staţia Petrom de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu 5,86 lei, în timp ce motorina se vindea cu 5,76 lei.
Deja, sortimentele premium de benzină şi motorină au depăşit pragul de 6 lei pe litru.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Arhiva a reprezentat mult timp locul acela din instituţii sau firme unde funcţionarii erau trimişi să se rateze. Tehnologia a transformat camera arhivelor într-un loc high-tech, unde tehnicieni şi jurişti transformă miile de metri cubi de hârtii îngăl-benite în documente digitale. Cristian Bilan ştia, cel puţin teoretic, că există o viaţă digitală pentru arhive, dar cam la asta se rezuma ceea ce ştia despre acest domeniu în 2006, când a intrat în echipa Iron Mountain România.
Cristian Bilan se descrie ca un om care nu stă locului nicio secundă. Vorbeşte cu entuziasm despre cele trei motoci-clete ale sale (din care a renunţat la două recent, odată cu renunţarea la competiţii), despre urcatul pe munte şi despre plimbările cu bicicleta alături de copiii săi. Tocmai de aceea povesteşte amuzat că primul său job din Shell, la mijlocul anilor ’90, nu i s-a potrivit chiar ca o mănuşă: „În studenţie, îmi căutam un job şi m-am angajat, printr-o companie de leasing de personal, contabil la Shell. A fost un paradox pentru mine, un om care nu pot sta locului nicio secundă, să ajung într-un colectiv de doamne făcând contabilitate. Am vrut să plec după câteva luni, dar un olandez, care era CFO, mi-a propus să intru în zona de retail, care începuse să se dezvolte accelerat“.
Tocmai îşi întemeiase o familie şi termi-nase de amenajat prima lor casă, în Bucureşti, iar oferta Shell presupunea mutarea la Cluj. A plecat la Cluj, unde a a găsit un greenfield şi posibilitatea de a dezvolta ceva de la zero: „Toate staţiile Shell din Transilvania au fost deschise de mine. Am stat în Cluj doi ani şi am deschis peste 20 de staţii, într-o perioadă când nu prea exista competiţie“, povesteşte Bilan, care din 1999 a revenit în Bucureşti şi a preluat, pe lângă Transilvania, şi dezvoltarea reţelei din zona de sud a ţării.
Între timp, Shell l-a inclus în programul lor de global de management, numit GO – Global Opportunity –, prin care i s-a propus să plece în Argentina. „Bariera lingvistică nu a fost singurul impediment când am ajuns în Argentina; totul era diferit acolo, şi din punctul de vedere al businessului, şi la nivel personal. Mă ocupam de reţeaua DoDo (dealer owned, dealer operated, care însemna 27 de dealeri din provincia Buenos Aires) şi am învăţat spaniola în trei luni, plus slangul local, ca să pot să discut cu nişte oameni care poate nu aveau neapărat aceeaşi pregătire profesională, dar aveau şi alte scopuri în viaţă“. Dincolo de piaţa complet diferită, a prins în Argentina şi crahul financiar din 1998-2002, care a contrac-tat economia Argentinei cu aproape 30% şi care a avut un impact profund asupra populaţiei în special din cauza de-precierii pesoului: „Paritatea monedei locale cu dolarul era de 1:1 şi nimeni nu ţinea banii în valute străine, iar devalori-zarea de 300% a distrus toate economiile şi toate afacerile. Băncile s-au închis, banca centrală a inventat o monedă paralelă, mii de oameni ieşeau la ore fixe la protestele pacerolazo (băteau cu polonice în tigăi pe stradă), erau atacate instituţii şi în special bănci, era un sentiment de invazie ameţitor. Când m-am întors de acolo în România, mi s-a părut cel mai sigur loc de pe Pământ“, povesteşte Bilan, care a revenit în ţară în 2003, pregătit să preia o funcţie mai impor-tantă în cadrul Shell, dar a nimerit în mijlocul vânzării reţelei Shell din România către Mol.