BusinessMagazin

Tag: California

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Povestea omului care a creat cel mai iubit film din toate timpurile

    George Walton Lucas Jr. s-a năcut în 1943 în Modesto, California. După ce a absolvit Universitatea Southern California, el a fondat alături de Francis Ford Coppola compania American Zoetrope.

    Cariera sa a debutat cu filmul THX 1138, în 1971, producţie care a fost primită bine de critici, dar un eşec în ceea ce priveşte încasările. Doi ani mai târziu, American Graffiti l-a adus în atenţia publicului şi i-a permis să pună bazele companiei Lucasfilm.
    Următorul film produs de Lucas avea să schimbe întreaga industrie cinematografică; povestea spune că George Lucas nu reuşea să termine scenariul lui Star Wars; avea povestea în minte, dar nu reuşea să o transpună într-un format pe care să îl poată prezenta caselor de producţie. Apoi şi-a adus aminte de un text pe care îl citise în facultate, ”Eroul cu o mie de feţe“, o explorare a miturilor universale.

    Lucas a recitit studiul semnat de Joseph Campbell şi a înţeles ce avea de făcut: să concentreze întreaga poveste în jurul unui singur personaj, Luke Skywalker, şi drumul pe care acesta îl avea de urmat.

    Lucas nu a avut însă mare încredere în filmul său, fapt ilustrat cel mai bine de un celebru pariu pe care regizorul l-a pus cu bunul său prieten Steven Spielberg. |n timpul filmărilor pentru Star Wars, Lucas a făcut o vizită la studioul unde Spielberg pregătea un alt clasic al anilor ’70, |ntâlniri de gradul III. ”George era extrem de supărat, credea că Star Wars nu se va ridica la înălţimea aşteptărilor lui“, a povestit Spielberg într-un interviu acordat celor de la Turner Classic Movies. ”Credea că a făcut un film pentru copii. Aşa că a venit la mine şi mi-a spus că |ntâlniri de gradul III o să aibă mult mai mult succes decât Star Wars, că o să fie cel mai de succes film din toate timpurile. Mi-a propus şi un pariu: 2,5% din încasările Star Wars pentru 2,5% din încasările mele. I-am spus că sunt de acord.“ După calculele celor de la Time, 2,5% din încasările Star Wars i-au adus lui Spielberg în jur de 40 de milioane de dolari.

    După primul film din serie, George Lucas a devenit proprietarul francizei, el închiriind practic drepturile celor de la 20th Century Fox. Cu banii obţinuţi, Lucas a pus bazele Industrial Light & Magic, compania de efecte vizuale care a semnat sute de filme în anii ce au urmat. Regizorul a mers chiar mai departe, creând o companie de cercetare pentru a găsi noi metode de a edita efecte de sunet sau vizuale; acea companie, numită Pixar, a inventat multe dintre sistemele folosite astăzi de marile case de producţie.

    The Walt Disney Company a cumpărat franciza Star Wars pentru 4 miliarde de dolari, în 2012, iar toţi banii au ajuns în conturile lui Lucas, el fiind unic proprietar al companiei fondate în 1973.

    Cu o parte din banii încasaţi în urma tranzacţiei, George Lucas a decis să construiască un muzeu unde să-şi expună colecţia de artă precum şi diverse obiecte pe care le-a folosit la filmările pentru seria Star Wars. Muzeul va fi construit la Los Angeles, într-un parc cu o suprafaţă de 3 hectare, va avea forma unei nave spaţiale şi va costa 1 miliard de dolari; proiectul a fost încredinţat arhitectului deconstructivist chinez Yansong Ma.

    |n iulie 2013, Lucas s-a aflat printre cele 24 de personalităţi din universul artelor şi al industriei de divertisment care au fost decorate cu Medalia Naţională pentru Arte şi Litere de preşedintele Barack Obama.

    George Lucas este căsătorit pentru a doua oară şi are patru copii. |n prezent, averea sa este estimată la 5,1 miliarde dolari.
     

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • California: Zece persoane a murit, iar mii de oameni au fost evacuaţi, în urma unor incendii de vegetaţie

    Cel puţin şapte persoane au murit în districtul Sonoma, două au decedat în Napa, iar o persoană a fost găsită moartă în districtul Mendocino, ca urmare a incendiilor de vegetaţie.

    Peste 100 de persoane au primit îngrijiri medicale la spitalele din Napa şi Sonoma, după incendiile masive ce au izbucnit în nordul Californiei. Majoritatea persoanelor tratate aveau arsuri pe suprafaţa corpului. Multe dintre persoane aveau dificultăţi de respiratorii după ce au inhalat fum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Avea doar 17 ani când a decis să deschidă un butic de modă. L-a transformat, în doar 4 ani, într-unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri

    În timp ce prietenii săi îşi căutau locuri de muncă de vară pe la fast-food-uri sau fabrici, Charlotte Fortin a decis să deschidă propriul său ei magazin de haine.

    Ea a pornit Wound Up în inima oraşului Belle River, din Statele Unite, la doar câţiva paşi de districtul financiar.

    “A fost destul de înspăimântător la început”, le-a povestit tânăra celor de la business-opportunities.biz. “Dar până la urmă m-am gândit că nu am mare lucru de pierdut, în afară de câţiva ani de plătit datoriile.”

    Aventura sa antreprenorială a fost inspirată de o excursie în California, în timpul căreia a vizitat mai multe buticuri de modă de pe Coasta de Vest. “Mi s-au părut grozave, destul de mici dar chiar se străduiau să atragă clienţii; mi-am dorit întotdeauna să fac asta de cealaltă parte a baricadei, ca designer, dar excursia în California m-a determinat să-mi deschid propriul magazin.”

    Produsele realizate de Charlotte Fortin prin brandul Wound Up sunt astăzi comercializate în magazine precum Walmart sau Amazon, iar afacerea este privită ca unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri în domeniul fashion din Statele Unite.

  • Avea doar 17 ani când a decis să deschidă un butic de modă. L-a transformat, în doar 4 ani, într-unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri

    În timp ce prietenii săi îşi căutau locuri de muncă de vară pe la fast-food-uri sau fabrici, Charlotte Fortin a decis să deschidă propriul său ei magazin de haine.

    Ea a pornit Wound Up în inima oraşului Belle River, din Statele Unite, la doar câţiva paşi de districtul financiar.

    “A fost destul de înspăimântător la început”, le-a povestit tânăra celor de la business-opportunities.biz. “Dar până la urmă m-am gândit că nu am mare lucru de pierdut, în afară de câţiva ani de plătit datoriile.”

    Aventura sa antreprenorială a fost inspirată de o excursie în California, în timpul căreia a vizitat mai multe buticuri de modă de pe Coasta de Vest. “Mi s-au părut grozave, destul de mici dar chiar se străduiau să atragă clienţii; mi-am dorit întotdeauna să fac asta de cealaltă parte a baricadei, ca designer, dar excursia în California m-a determinat să-mi deschid propriul magazin.”

    Produsele realizate de Charlotte Fortin prin brandul Wound Up sunt astăzi comercializate în magazine precum Walmart sau Amazon, iar afacerea este privită ca unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri în domeniul fashion din Statele Unite.

  • Salonul auto de la Frankfurt, aflat sub zodia conceptelor

    Salonul de la Frankfurt, care se desfăşoară o dată la doi ani (alternativ cu Salonul Auto de la Paris), a atras la ediţia 2015 peste 931.000 de vizitatori, în vreme ce numărul companiilor prezente cu standuri a depăşit 1.100. Chiar dacă vremea nu a ţinut cu organizatorii, Salonul Auto de la Frankfurt şi-a respectat emblema şi a adus în faţa publicului maşinile pe care toată lumea le aştepta. Deşi dominat de versiunile electrice sau hibrid, salonul a avut câteva surprize şi pentru cei care încă iubesc sunetul specific al unui motor pe benzină.

    O surpriză neplăcută a fost însă lipsa mai multor producători de renume: Alfa Romeo, DS, Fiat, Infiniti, Jeep, Mitsubishi, Nissan, Peugeot şi Volvo, care au ales să nu participe la Frankfurt, deşi vânzările lor cumulate reprezintă 20% din vânzările totale la nivel european.

    Vremea, spuneam, nu a fost pe placul nimănui; evenimentele ţinute în aer liber nu au avut prea mulţi doritori, aşa că toată atenţia s-a îndreptat către halele de expoziţie în care tronau noile concepte sau modelele îmbunătăţite.

    La evenimentele de profil, privirile se duc întotdeauna către maşinile exotice sau aşa-numitele „hypercars”, dar este de remarcat că foarte mulţi producători au propus vehicule destinate folosirii urbane, aşa cum ar fi Honda Urban EV Concept. Alţii au mers şi mai departe, prezentând maşini destinate transportului în comun – Smart, spre exemplu, a adus pe scenă un vehicul complet autonom, care nu va fi scos la vânzare pentru public, ci doar pentru autorităţile locale.

    Revenind la Honda, Urban EV Concept e o maşină ce pare, la prima vedere, realizată după o machetă din anii ’80. După ce treci de primele impresii, îţi dai seama că designul are exact rolul de a diferenţia Urban EV Concept de restul maşinilor electrice, care, s-o recunoaştem, arată mai mult a rachete spaţiale decât a maşini. Este o idee binevenită şi sper sincer că stilizările viitoare nu vor îndepărta prea mult maşina de designul actual.

    Rămânem în zona de concepte pentru a arunca o privire asupra C-HR Hy-Power, versiunea hibrid a modelului deja prezent pe pieţele din Europa, C-HR. Realizat de echipa de design a Toyota din sudul Franţei, versiunea Hy-Power pregăteşte drumul pentru maşinile hibrid cu o alură sport; principalele modificări de design sunt cele exterioare, mai ales folosirea unei noi game de vopsele şi a unor elemente vizuale embosate. Nu trebuie ignorate nici jantele din aluminiu de 20 de inci, care aduc şi ele un aer ceva mai „fioros”.

    Unul dintre cele mai inedite concepte a fost cel prezentat de Renault, modelul Symbioz. Acesta este mai mult decât o maşină, este o extensie a casei. Poate sună ciudat, dar compania franceză a realizat un vehicul care să ofere pasagerilor confortul unei case în interiorul unei maşini autonome. Mai mult, Symbioz foloseşte materiale şi decoraţiuni – aţi ghicit – pentru casă. Maşina poate fi parcată lângă spaţiul de locuit şi folosită ca o cameră în plus, explică cei de la Renault. E un concept care probabil nu va ajunge niciodată pe piaţă, dar unul extrem de interesant.

  • Mesajul secret trimis de Schwarzenegger unor politicieni în octombrie 2009

    O întâmplare cel puţin amuzantă s-a petrecut în octombrie 2009, atunci când Schwarzenegger a participat, fără să fi fost invitat, la o gală organizată de democraţi în San Fran. Nefiind foarte popular în rândul celor prezenţi, actorul a fost huiduit şi chiar înjurat; câteva zile mai târziu, Schwarzenegger a trimis o scrisoare unuia dintre liderii democraţilor, anunţându-l pe acesta că a respins o propunere legislativă.

    Printre rânduri, însă, guvernatorul a transmis un mesaj secret:
     

  • Au cumpărat un oraş uitat de lume şi l-au transformat într-o URIAŞĂ PLANTAŢIE DE CANNABIS

    Legalizarea producţiei şi consumului de marijuana în anumite state din SUA determină un boom imobiliar, scrie Financial Times, companiile din industria canabisului căutând spaţii adecvate de cultivare, producţie şi depozitare, pe care nu le pot găsi sau extinde în marile oraşe din cauza preţurilor şi a reglementărilor pe care trebuie să le respecte, cum ar fi distanţa faţă de şcoli, precum şi a consumului prea mare de energie, pe care l-ar putea reduce prin recurgerea la sere instalate la loc deschis.

    Din acest motiv, compania American Green a preferat să achiziţioneze un orăşel cu totul, acceptând să plătească 5 milioane de dolari pentru Nipton, pe care vrea să-l transforme într-o destinaţie turistică pentru consumatorii de ”iarbă“ şi într-un centru de producţie pentru produse pe bază de canabis, având în plan şi cultivarea de cânepă indiană în zonă.

    Cum în SUA consumul de marijuana este legal în scopuri medicinale în multe state şi în scopuri recreative în câteva, unele autorităţi locale au văzut în acest lucru o şansă de a evita falimentul localităţilor lor. Un exemplu este Adelanto, orăşel din deşertul californian situat între Los Angeles şi Las Vegas, unde autorităţile au publicat reguli clare pentru cultivarea, producţia şi comercializarea de marijuana de uz medicinal, plănuind să permită şi cultivarea canabisului pentru scopuri recreative, şi au reuşit să atragă investitori din industrie, astfel încât acum se construiesc locuinţe noi, malluri, cinematografe care să deservească populaţia în creştere.

    Şi Pueblo, un orăşel la sud de Denver, Colorado, a profitat de dorinţa companiilor din industria canabisului de a se extinde în afara marilor oraşe, acestea scoţându-i economia din criză.