Tag: California

  • Povestea fondatorului Box, serviciu care are drept clienţi 40% din companiile Fortune 500

    Aaron Levie s-a născut în 1985 în Mercer Island, o suburbie a oraşului american Seattle. El a urmat cursurile Universităţii de Sud din California, pe care le-a întrerupt însă pentru a se dedica antreprenoriatului.

    Box a fost iniţial dezvoltat de Levie în 2004 ca un proiect pentru facultate; un an mai târziu, el părăsea şcoala pentru a conduce compania cu normă întreagă. Proiectul analiza opţiunile de stocare în cloud pentru companii; după ce a contactat mai multe organizaţii pentru a întreba cum îşi păstrează conţinutul şi datele, Levie a ajuns la concluzia că piaţa era fragmentată. El a văzut astfel o oportunitate de a construi o afacere de stocare a datelor în cloud ca o modalitate prin care persoanele fizice să poată accesa şi stoca documente şi fişiere. Levie şi prietenul său din copilărie Dylan Smith au înregistrat compania Box în aprilie 2005, în timp ce lucrau din casa părinţilor lui Smith. La scurt timp, au mutat sediul la Berkeley, California. Levie a preluat funcţia de CEO, în timp ce Smith a devenit CFO.

    Levie şi echipa sa au discutat cu antreprenorul Mark Cuban, acesta oferindu-le 350.000 de dolari şi devenind, astfel, primul investitor important.
    În 2007, pe măsură ce piaţa de stocare în cloud a consumatorilor devenea din ce în ce mai aglomerată, Levie şi Smith au decis să reorienteze compania către segmentul B2B. În octombrie 2009, Box a făcut prima achiziţie, cumpărând Increo Solutions pentru colaborarea documentelor şi tehnologia de previzualizare. Box şi-a extins operaţiunile în Europa în 2012, odată cu deschiderea primului său birou la Londra. În vara aceluiaşi an, în luna iulie, Box şi-a asigurat 125 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare condusă de compania General Atlantic, căreia i s-au alăturat investitorii Bessemer Venture Partners, DFJ Growth, New Enterprise Associates, Sapphire Ventures (fosta SAP Ventures) şi Scale Venture Partners.

    În decembrie 2013, opt investitori au participat la o rundă de finanţare din seria F de 100 de milioane de dolari. În anul 2014, reprezentanţii Box anunţau că 40% din companiile Fortune 500 foloseau serviciile oferite de compania de stocare. Pe 23 ianuarie 2015, Box a prezentat oferta publică iniţială pe bursa de la New York. Deşi preţul unei acţiuni era stabilit la 14 dolari, tranzacţionarea a debutat la valoarea de 20,20 de dolari şi s-a închis la 23,23 de dolari. Prin listarea la bursă, compania a strâns 175 de milioane de dolari şi a stabilit o capitalizare de piaţă de aproximativ 1,6 miliarde de dolari. În mai 2018, capitalizarea de piaţă a Box atingea 3,96 miliarde de dolari; în prezent, compania este evaluată la 2,5 miliarde de dolari.

    Averea lui Aaron Levie este estimată la peste 100 de milioane de dolari.

  • Cum au reuşit doi tineri din Capitală să facă dintr-o idee care le-a venit la un pahar de bere o afacere de aproape 100.000 de euro

    Raluca şi Paul Baran-Candrea au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.

    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, înpreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o mini-berărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    „A trebuit să trecem peste fricile şi ezitările care apar totdeauna vizavi de ceva necunoscut. Şi pe măsură ce am învăţat tot mai multe despre domeniu, am prins curaj să mergem mai departe”, mai spune Raluca.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona Pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul va fi gata, producţia are loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. „Suntem ceea ce berarii numesc «gypsy brewers»”, spune Raluca Baran-Candrea.
    Până acum, cei doi antreprenori au pus pe piaţă patru beri: o West Coast IPA – pe care au numit-o Best Coast IPA, pentru că Paul este născut şi crescut în California, o bere cu arome tropicale care să facă gândurile să zboare la vacanţe; o Farmhouse Ale – bere în stil belgian, numită Saison de Citron, pentru că are o uşoară aromă de citrice, provenită din Lemondrop; Masai Stout – o bere neagră cu aromă de cafea; şi Zen Den – o New England IPA, „lejeră ca o legănare în hamac”.
    „Am investit peste 200.000 de euro, la pachet cu mult efort şi pasiune. În 2018 am lansat prima bere, Anagram Best Coast IPA, la sfârşitul lunii mai. Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 40.000 de euro, iar la finalul lunii august 2019 cifra de afaceri aproape s-a dublat.”
    Planul este ca, până la sfârşitul anului 2019, Raluca şi Paul Baran-Candrea să poată produce bere în propria lor berărie. Spaţiul este deja amenajat şi utilat, iar acum se află în plin proces de avizare. Anul viitor, antreprenorii care au fondat Anagram speră să iasă pe piaţă cu beri noi şi să ducă băuturile lor în tot mai multe baruri, restaurante şi magazine din întreaga ţară.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.
    Preţurile variază în funcţie de complexitatea reţetelor şi de ingredientele folosite. Într-un magazin de specialitate, o bere Anagram poate costa între 12 şi
    14 lei, în vreme ce la restaurant preţul este cuprins între 15 şi
    25 de lei.
    „Anagram e despre noi – într-o anagramă rearanjezi literele până obţii un cuvânt nou. Tot aşa şi noi suntem un amestec de medii, culturi, experienţe, idei. Paul s-a născut şi a crescut în California, la ocean. Eu la munte, în România. De când ne-am cunoscut, am vorbit şi în română, şi engleză, am făcut jocuri de cuvinte, iar acum încercăm să traducem această joacă în berile pe care le facem: amestecăm elemente pentru a obţine ceva cu sens”, spune Raluca Baran-Candrea.


    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Kidibot – platformă educaţională
    Fondatori: Alina şi Noro Ferşeta
    Investiţie iniţială: 200.000 de euro
    Prezenţă: naţională


    Meat Up – restaurant de burgeri (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Paul Petri şi Viorica Nechiti
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifra de afaceri estimată pentru 2019: 700.000 de lei (152.000 de euro)
    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Trendy Sound – servicii de sonorizare (Bucureşti)
    Fondatori: Alexandru Rău şi Laura Pascu
    Cifră de afaceri în 2018: 1,5 mil. lei (319.000 euro)
    Prezenţă: naţională şi în străinătate


    Garden Boutique – birou de amenajări peisagistice (Bucureşti)
    Fondator: Luiza Julea
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională şi în străinătate


    The Box-Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 80.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

  • Povestea femeii misterioase care trăieşte pe stradă şi cântă arii de operă la metrou

    O femeie care trăieşte pe străzi în Los Angeles, California, a devenit o senzaţie în social media pentru talentul său incredibil de interpretare a unor arii de operă la staţia de metrou, potrivit unui articol publicat pe platforma Yahoo Lifestyle. Canalele locale de ştiri au identificat-o pe femeie: se numeşte Emily Zamourka, are 52 de ani şi este violonistă. A emigrat din Rusia în urmă cu 28 de ani. Facturile medicale exorbitante au făcut ca ea să locuiască pe stradă, unde a început să îşi exercite talentul pentru a câştiga bani.

    Recent, departamentul de poliţie din Los Angeles a publicat pe reţeaua de socializare Twiter un material video în care ea cânta aria de soprană „O Mio Babbino Caro” din opera Gianni Schicchi de Giacomo Puccini. „Patru milioane de persoane numesc Los Angeles-ul acasă. 4 milioane de poveşti. 4 milioane de voci…câteodată trebuie să te opreşti şi să asculţi doar una pentru a auzi ceva foarte frumos”, au scris reprezentanţii LAPD (Los Angeles Police Department). Videoclipul a devenit viral, iar utilizatorii Twitter au discutat cu reporteri locali pentru a afla mai multe despre povestea femeii.

    Zamourka a venit în Statele Unite când avea 24 de ani; a învăţat apoi să cânte la vioară şi pian. A cântat la instrumente pe stradă, până când acestea i-au fost furate. Apoi s-a îmbolnăvit şi facturile medicale au început să se adune. „Atunci am devenit om al străzii – când nu am mai putut să îmi plătesc facturile, nici măcar chiria”, a declarat pentru ABC7.
    „Dorm pe o planşă de carton, în parcare. Dorm pe unde pot… Există oameni cărora le pare rău pentru mine, nu vreau să fiu o povară pentru nimeni”. După ce viorile ei au fost furate, Zamourka s-a putut baza în continuare pe instrumentul ei vocal. „Ştiţi de ce cânt la metrou? Pentru că vocea mea sună atât de bine acolo”, a adăugat ea.

    Odată cu viralizarea poveştii ei, a fost lansată o pagină pe platforma GoFundMe, în intenţia de a o ajuta pe Zamourka. „Voi fi recunoscătoare oricui încearcă să mă ajute să plec de pe străzi şi să am propriul loc în care să trăiesc, propriul meu instrument”, a adăugat ea.
     

  • Povestea omului care construit un imperiu de de 13 miliarde de dolari, 474 de magazine şi 10.000 de angajaţi

    După ce a deschis câteva magazine stradale în sudul statului California, Joe Coulombe a avut o idee care avea să îi schimbe viaţa.
     
    El s-a bazat pe faptul că tinerii educaţi, cu venituri mari, îşi doresc mai mult decât un simplu supermarket. Prin urmare, în 1967, el a deschis în un magazin cu un design tropical în care a început să vândă vinuri şi alte tipuri de alcool.
     
    Văzând că unitatea se bucură de succes, Coulombe a deschis şi alte magazine în apropierea unor colegii sau universităţi, introducând treptat diverse bunuri de consum.
     
    40 de ani mai târziu, în octombrie 2017, Trader Joe’s avea 474 de magazine în 44 de state americane.
     
    Începând cu anul 1979, compania Trader Joe’s a fost deţinută de antreprenorul german Theo Albrecht, până la moartea sa în 2010, când proprietatea a trecut la moştenitorii săi. Familia Albrecht deţine, de asemenea, lanţul german de supermarketuri ALDI Nord. Compania are birouri în Monrovia, California şi Boston, Massachusetts.
     
    Trader Joe’s are peste 10.000 de angajaţi şi venituri anuale de aproximativ 13 miliarde dolari.
  • Vise dulci în lumea artei

    Cum la muzeu, în general, nu te poţi caza, se găsesc destui turişti dispuşi să cheltuie câteva sute de dolari pentru o noapte pe tărâmul artei. Printre hotelurile-muzeu se numără, scrie La Times, The Art, un hotel din Denver, amplasat chiar în cartierul cu muzee al oraşului şi a cărui colecţie de artă modernă poate fi admirată pe holurile sale, în apartamente şi în restaurant, Gehry ori reţeaua 21c Museum Hotels, care funcţionează în clădiri istorice, una dintre acestea fiind o fostă uzină Ford din Oklahoma City. În West Hollywood se găseşte hotelul Petit Ermitage, care găzduieşte mai bine de 150 de opere de artă, majoritatea din colecţia proprietarului unităţii de cazare. Petit Ermitage se laudă cu lucrări de Joan Miró, Salvador Dali sau de-ale artistului francez de origine rusă Erté. La Huntington Beach, în California, se află Paséa Hotel & Spa, unde oaspeţii pot admira opere confecţionate din diverse obiecte, cum ar fi „Leftovers”, un colaj din capace de sticle, sandale şi tacâmuri de plastic folosite, semnat de Katlin Evans, ori „Wavelength 4” a lui Jorg Dubin, realizată din mai bine de 1.400 de şlapi coloraţi prinşi pe un panou. În Irlanda, la Dublin, Merrion Hotel deţine o impresionantă colecţie de artă, expunând tablouri ale unor pictori ca Paul Henry sau Jack Butler Yeats. Pe lângă acestea, hotelul oferă şi opţiunea unui ceai artistic, unde dulciurile servite sunt inspirate de operele de artă expuse.

  • Cine este tânăra din Sibiu care a devenit unul dintre cei mai inovatori tineri din lume cu invenţiile ei

    Raluca Ada Popa are 32 de ani, a studiat la Universitatea din California, Berkley şi s-a născut în România, în Sibiu.

    Ea a ajuns în clasamentul tinerilor inovatori ai lumii realizat de MIT Technology Review, alături de alţi 34 de tineri sub 35 de ani din toată lumea, după ce a conceput o metodă de securitate pentru computere care ar putea proteja datele, chiar şi atunci când atacatorii reuşesc să pătrundă în sistem.

    Potrivit Technology Review,  Raluca Ada Popa a găsit o modalitate prin care să facă practice calculele bazate pe date criptate.
    În prezent, tehnicile ei permit sistemelor să opereze ca şi cum ar fi legate la ochi: sunt capabile să calculeze bazându-se pe date pe care nu le văd. O inovaţie mai recentă a ei, Helen, poate fi folosită de spitale pentru ca acestea să împărtăşească şi să agrege datele pacienţilor fără să compromită confidenţialitatea acestora.

    O altă tehnologie dezvoltată de ea, Opaque, securizează sistemele hardware împotriva software-urilor care sunt posibil compromise şi este folosită în prezent de companii precum IBM.

    Raluca Ada Popa este cofondator al companiei de securitate cibernetică PreVeil.

    Ea nu este însă singura româncă ce a apărut în clasament: Mariana Popescu, care a studiat arhitectura la Universitatea de Tehnologie din Delft, Olanda, a dezvoltat un proces de calcul capabil să transforme materialele textile în cofraje complexe pentru clădirile din beton, şi se află şi ea pe listă.

     

     

     

     

  • Doi din cei mai tineri 35 de inovatori ai lumii sunt de origine română. Cine sunt ei şi ce i-a adus în acest clasament

    Raluca Ada Popa şi Mariana Popescu  se află pe lista celor 35 de tineri inovatori de sub 35 de ani realizată în fiecare an de publicaţia MIT Technology Review.

    Raluca Ada Popa, în vârstă de 32 de ani, a studiat la Universitatea din California, Berkley şi s-a născut în România, în Sibiu.
    Ea a ajuns în clasamentul tinerilor inovatori ai lumii realizat de MIT Technology Review după ce a conceput o metodă de securitate pentru computere care ar putea proteja datele, chiar şi atunci când atacatorii reuşesc să pătrundă în sistem. Potrivit Technology Review,  Raluca Ada Popa a găsit o modalitate prin care să facă practice calculele pe bazate pe date criptate. În prezent, tehnicile ei permit sistemelor să opereze ca şi cum ar fi legate la ochi: sunt capabile să calculeze bazându-se pe date pe care nu le văd. O inovaţie mai recentă a ei, Helen, poate fi folosită de spitale pentru ca acestea să împărtăşească şi să agrege datele pacienţilor fără să compromită confidenţialitatea acestora. O altă tehnologie dezvoltată de ea, Opaque, securizează sistemele hardware împotriva software-urilor care sunt posibil compromise şi este folosită în prezent de companii precum IBM. Raluca Ada Popa este cofondator al companiei de securitate cibernetică PreVeil.

    Mariana Popescu are tot 32 de ani şi a studiat arhitectura la Universitatea de Tehnologie din Delft, Olanda. Ea a dezvoltat algoritmii capabili să transforme materialele textile în cofraje complexe pentru clădirile din beton. Astfel, un design arhitectural poate fi transpus într-o matriţă care poate fi folosită de maşinării industriale.
    Inovaţia ei reprezintă o modalitate eficientă şi sustenabilă de construcţie a unor structuri complexe cu o amprentă minimă asupra mediului, într-un timp record şi la preţuri scăzute. Are totodată potenţialul de a grăbi construcţiile din tabere de refugiaţi, zone de război sau din cele lovite de calamităţi naturale.

  • Atât de cald, încât s-au „prăijit” în propriile cochilii: Descoperirea îngrijorătoare făcută de un cercetător pe o plajă din California

    Valul de căldură din luna iunie a doborât nenumărate recorduri şi a dus la cea mai ridicată rată de mortalitate a midiilor, din ultimii 15 ani, la Bodega Head, în nordul statului California, Statele Unite. Sones a primit veşti asemănătoare de la alţi cercetători, aceştia descriind scene similare şi pe alte plaje de-a lungul coastei americane.

    În timp ce mulţi oameni s-au îmbulzit pe plajele oceanului Pacific pentru a se bucura de o zi călduroasă, aşa au făcut şi miile de midii, acestea fiind expuse la temperaturi de peste 37 de grade Celsius, efectiv prăjindu-se în propriile cochilii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poftiţi şi căutaţi!

    Artistul Anthony Pedersen din Orange County, California, cunoscut sub pseudonimul Octopus/Caveman, şi-a anunţat pe Twitter intenţia de a-şi dona lucrările, după care a postat tot acolo fotografii ale lor şi indicii despre locul în care puteau fi găsite, scrie Washington Post. Cei care le găseau le puteau păstra cu condiţia să-şi facă o poză cu „prada” şi să i-o arate artistului, ca să vadă că se bucură de ele. Toate tablourile propuse spre căutare internauţilor iubitori de artă până în prezent au fost găsite, iar artistul se gândeşte să extindă oferta şi la alte oraşe. 

  • Apple ar putea anunţa închiderea iTunes, după 18 ani

    Mişcarea, scrie Bloomberg, face parte din strategia companiei de a se distanţa de iPhone ca produs principal şi a-şi dezvolta servicii pe bază de abonament.

    Trei aplicaţii separate, cu muzică, podcast-uri şi conţinut TV, vor înlocui iTunes, printre acestea numărându-se Apple TV+, lansată la începutul acestui an.

    iTunes a fost lansată în 2001, ca media player, librărie şi magazin online, însă aplicaţia a fost criticată în ultimii ani pentru că a inclus un număr crescut de opţiuni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro