Reţeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale „cashless”, iar numărul acestora va creşte până la 125 pe parcursul anului 2018. Totodată, BCR va deschide, în acest an, 7 sucursale noi de tip Centru de Dialog Financiar, iar alte 58 vor fi modernizate, în baza unei investiţii totale de peste 50 de milioane de euro în următorii doi ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cu o seară înainte, pe 23 noiembrie, Ömer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a stat o oră şi jumătate la Gala ZF înainte de a reveni la finishul negocierilor cu Eurobank pentru Bancpost.
Vineri, la prânz, imediat după semnare, într-o discuţie cu ZF, Tetik, sorbind dintr-un nou cappuccino, spunea că nu a dormit de 36 de ore şi mai avea puterea să explice alături de Horia Ciorcilă, preşedintele băncii de 16 ani şi cel mai mare acţionar individual privat, ce înseamnă această achiziţie şi cum va arăta Banca Transilvania după integrare: va ajunge la o cotă de piaţă de 16%, un profit anual de peste 300 milioane de euro şi, paradoxal, ”nu vrem să fim numărul 1 în piaţă, nu vrem să ne transformăm într-o bancă corporatistă, ci vrem să rămânem o bancă antreprenorială cu decizii luate rapid, care să fie prima opţiune de bancă pentru companiile româneşti“.
Achiziţia Bancpost, care aduce Băncii Transilvania active de aproape 2 miliarde de euro şi o reţea de depozite râvnită de toată lumea, de aproape 1,8 miliarde de euro, plus un profit de 50 de milioane de euro pe an, a început în vara lui 2016. Atunci, o echipă de bancheri de investiţii de la Londra, de la Barclay’s, una dintre cele mai mari bănci britanice, s-a prezentat la Banca Transilvania spunând că ei ştiu de proiectul ”Florance“ – vânzarea Bancpost.
Bancherii de investiţii, o specie aparte, le-au spus celor din Cluj de ce ar trebui să cumpere Bancpost şi de ce ar trebui să lucreze cu ei în această tranzacţie, adică să-i angajeze consultanţi. Deşi până atunci nu lucraseră niciodată cu Barclay’s, Horia Ciorcilă şi Ömer Tetik au mers pe mâna lor, mai ales că de partea cealaltă a baricadei, bancherii angajaţi de Eurobank pentru vânzare erau ”prietenii“ lor de la Londra de la băncile Mediobanca şi HSBC.
În tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii, cei mai interesaţi într-un deal sunt consultanţii, începând de la bancherii de investiţii şi avocaţii, până la firmele de audit; din acest motiv, ei fac tot posibilul ca o tranzacţie să iasă ca să-şi ia comisionul şi în final bonusul.
La începutul lui 2017, pe piaţă a apărut la vânzare proiectul ”Florance“, iar Banca Transilvania a fost pregătită. Decizia de a intra în licitaţie a fost luată extrem de rapid în boardul de la Cluj, având în vedere că Bancpost era o bancă din top 10, cu o cotă de piaţă de 2%, ceea ce înseamnă mult într-un sistem bancar românesc cu foarte multe bănci mici.
Înainte să fie scoasă la vânzare, Bancpost a fost curăţată şi restructurată timp de mai mulţi ani: nu avea linii de finanţare către Eurobank, are personal bine pregătit şi un management bun, după cum spune Horia Ciorcilă. Pe zona de credite de consum şi microfinanţare, produse acordate online, experienţa echipei de la Bancpost este mai puternică decât a Băncii Transilvania, afirmă Ömer Tetik.
Dacă la Volksbank, o bancă cumpărată de Transilvania în 2014, a fost vorba de achiziţia unor active la un discount extraordinar, o oportunitate pe care o ai o singură dată în viaţă, din care Banca Tramsilvania a marcat un profit de aproape 350 de milioane de euro în mai puţin de trei ani, la Bancpost este vorba de complementaritate, susţine Ciorcilă.
”Aici noi cumpărăm capital, nu active, ca la Volksbank. Cumpărăm market share şi clienţi.“
Deşi este pe locul 9 în piaţă, la depozite atrase este pe locul 5, clienţii Bancpost fiind extrem de loiali acestei bănci, o strategie care vine de la începutul anilor ’90, când Elena Petculescu a înfiinţat Bancpost cu ajutorul Poştei Române, CFR sau al altor companii de stat. Bancpost are multe convenţii de salarii şi plată a pensiilor, iar dispersia depozitelor şi a operaţiunilor în toată ţara este bună, menţionează Ömer Tetik. La Volksbank, Banca Transilvania a cumpărat clienţi în Bucureşti, o zonă unde stătea mai puţin bine, şi în câteva oraşe din sud.
În viitor, din cauza reglementărilor, cine va dori să fie în sistemul bancar va trebui să aibă volume mari ca să fie profitabil. ”Deşi semestrial noi creştem organic cât are cotă de piaţă o bancă mică, pentru a câştiga volume mai mari nu poţi să creşti decât prin achiziţii“, menţionează Ciorcilă.
Pentru Banca Transilvania, criza financiară şi economică care a izbucnit în toamna lui 2008 şi ale cărei efecte se văd şi acum a fost cea mai bună oportunitate, o ocazie pe care o ai o singură dată în viaţă: fiind cu spatele la zid, singura strategie de supravieţuire trebuia să fie creşterea. Iar şansa a fost că alte bănci din România s-au retras din cursa pentru creştere ca urmare a directivelor de la centru, lăsând loc liber; s-a adăugat criza grecească şi cipriotă, ce a scos la vânzare bănci care, în condiţii normale, nu ar fi fost vândute niciodată.
În august 2008, când a început criza de pe Wall Street, Banca Transilvania s-a trezit că s-ar putea să aibă probleme de lichiditate întrucât toate băncile le reduceau liniile de finanţare. Confruntându-se cu această situaţie, Horia Ciorcilă şi Robert Rekkers, CEO-ul băncii de atunci, s-au dus imediat la BNR să explice situaţia: sunt singuri pe piaţă, fiind o bancă românească. Apar zvonuri pe piaţă că s-ar putea să aibă probleme, oamenii încep să-şi retragă banii uitându-se la televizor la ce se întâmplă în America, unde totul cădea de la o zi la alta. În câteva zile, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a convocat Consiliul de Administraţie şi a aprobat într-o discreţie totală un împrumut de urgenţă către Banca Transilvania de 400 de milioane de lei, adică 100 de milioane de euro.
Treichl a plătit o sumă imensă pentru BCR în 2005: 3,75 mld. euro pentru 60%, ceea ce echivalează o valoare a băncii de 6 mld. euro. Acum banca este evaluată în catalogul ZF ”Cele mai valoroase 100 de companii din România“ la 2,11 mld. euro, iar Treichl, care a fost invitatul special al Ziarului Financiar la Gala ZF 2017, spune că îşi va recupera banii în 2069.
”România este o speranţă pentru noi în această regiune, este o ţară la care toată lumea se uită. Oamenii din Bruxelles se uită la România, austriecii se uită şi speră că România avansează. După Polonia, România este a doua cea mai puternică economie din regiune, este o ţară care are toate şansele din lume, o logistică posibilă foarte bună. Trebuie să credeţi în viitorul acestei ţări“, a fost mesajul bancherului.
Treichl este cel mai puternic bancher din Europa Centrală şi de Est şi a făcut în 17 ani din Erste, o bancă locală din Austria, al doilea cel mai puternic grup financiar din zonă, cu o prezenţă în şapte ţări. Prin achiziţii de bănci în alte ţări, Erste a ajuns la active de 200 de miliarde de euro (toate activele celor aproape 40 de bănci din sistemul bancar românesc sunt de 85 mld. euro).
Treichl, 65 de ani, provine dintr-o familie de bancheri, tatăl său fiind preşedintele lui Creditanstad, cel mai cunoscut brand bancar austriac, acum parte din grupul UniCredit Bank Austria.
Pentru că lucrurile nu sunt întâmplătoare, Treichl a făcut din Erste ceea ce a fost Creditanstad la finalul secolului XIX şi începutul secoulului XX, cel mai puternic şi mai extins grup bancar din Europa Centrală şi de Est. Creditanstad a fost prezent şi în România acelor vremuri.
Cariera de bancher a lui Treichl (el a vrut să fie dirijor, dar celebrul Leonard Berstein i-a spus că este mai bine să fie un bancher mediocru decât un dirijor mediocru) a început în anii ’70, la grupul american Chase Manhattan, banca celebrei familii Rockefeller.
În 1997, Treichl a preluat conducerea Erste, aducând valoarea băncii prin listarea la bursă la 15,7 mld. euro în prezent.
Treichl spune că România mai are nevoie de un singur lucru pentru a deveni mai bună: schimbarea. Dintre toate posibilităţile de investiţie din regiunea Europei Centrale şi de Est, majoritatea sunt în România.
”Ce avem nevoie în această ţară este să o facem o ţară de top în această regiune. Este una dintre cele mai mari, iar prosperitatea altor state din regiune depinde de România.“
„Ei cred că ar fi făcut foarte mulţi bani iar eu nu i-am lăsat să investească în asta”, a spus Treichl într-un interviu pentru Bloomberg Television.
Treichl este convins că băncile centrale vor lua măsuri drastice în ceea ce priveşte criptomoneda bitcoin, care a crescut la valoarea de 11.000 de dolari săptămâna aceasta, şi că vor proceda la fel şi cu toate celelalte monede digitale care se află în afara ariei de acoperire monetară.
Manea a preluat mandatul de conducere în 2015 de la Tomas Spurny, cel care în aprilie 2012 a fost adus personal de Andreas Treichl, preşedintele Erste, acţionarul majoritar al BCR, să restructureze cea mai mare bancă locală.
Cariera şi-a început-o în 1994 la BRD la secţia Instituţii Financiare, diviza internaţională, apoi a mai trecut pe la bănci precum ING, Bank AustriaCreditanstalt sau ABN AMRO. În toamna lui 2005 s-a mutat la Viena în divizia pieţe internaţionale a Bank Austria, la 33 de ani fiind numit şef pe vânzările de produse fixed income şi derivative în Europa Centrală şi de Est şi Austria. După un an a avansat ca director executiv pe zona Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. În vara lui 2010 s-a retras la Ithuba Capital, unde a lucrat doi ani, iar apoi a fost numit vicepreşedinte executiv trezorerie în cadrul BCR.
Cea mai mică dobândă, de 3,18%, aparţine creditului ipotecare standard de la CEC Bank (DAE 3,74%), suma totală de rambursat ajungând la 388.692 lei. În cazul Garanti Bank, dobânda este de 4,17% (DAE 4,52%), la ING Bank de 4,51% (DAE 4,62%), la Raiffeisen Bank, creditul Casa Ta are o dobândă de 4,5% (DAE 3,7%), iar Casa Mea BCR de 4,5%, fixă 60 de luni (DAE 4,73%).
Cea mai mică dobândă, de 3,18%, aparţine creditului ipotecare standard de la CEC Bank (DAE 3,74%), suma totală de rambursat ajungând la 388.692 lei. În cazul Garanti Bank, dobânda este de 4,17% (DAE 4,52%), la ING Bank de 4,51% (DAE 4,62%), la Raiffeisen Bank, creditul Casa Ta are o dobândă de 4,5% (DAE 3,7%), iar Casa Mea BCR de 4,5%, fixă 60 de luni (DAE 4,73%).
“Cum i-aş prezenta premierului avantajele cardului de debit? Aş începe prin a-i arăta care sunt dezavantajele menţinerii cash-ului din perspectiva economiei naţionale. Cardurile de debit şi conturile ataşate nu sunt purtătoare de comisioane în cazul celor mai multor bănci din România. La comercianţi nu se plăteşte comision la tranzacţiile cu cardul. Avem zero comision la ATM-urile băncii şi internet banking gratuit. Nu trebuie să ne mai speriem de comisioane. Însă, în România, 80% dintre tranzacţii se fac cash”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedintele BCR, la o conferinţă de presă organizată joi, 21 septembrie.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
Conform acestui clasament, BRD Groupe Société Générale este cea mai sigură bancă din România şi cea de-a şaptea în topul celor mai sigure bănci din Europa Centrală şi de Est.
Alături de cele două bănci din ţara noastră, în top zece celor mai sigure bănci din Europa Centrală şi de Est intră două bănci din Cehia, patru din Polonia, una din Ungaria şi una din Rusia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La conferinţa organizată de Mediafax au participat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, Paula Gabriela Pârvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, Alexandru Petrescu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Marius Ghenea, business angel, Radu Savopol, fondator al 5 To Go, Aliz Kosza, business mentor, Iuliana Stan, business manager la Human Synergistics şi Daniel Pană, tax director la KPMG.
Printre temele de discuţie din cadrul conferinţei s-au numărat motivele lipsei unui plan de afaceri, problemele de mentalitate ale antreprenorilor, rezultatele educaţiei antreprenoriale şi efectele stresului asupra oamenilor de afaceri. în timp ce reprezentanţii băncilor consideră că acum este momentul propice pentru lansarea în afaceri, apreciind creativitatea întreprinzătorilor, consultanţii şi liderii asociaţiilor antreprenoriale arată că mediul economic este încă ostil, lipsit de stabilitate şi predictibilitate. Cu toţii sunt însă de acord că există o nevoie din ce în ce mai acută de cultură antreprenorială şi subliniază necesitatea organizării unui învăţământ de specialitate.
STABILITATEA ŞI PREDICTIBILITATEA FISCALĂ, DOAR UN AN ÎN ROMÂNIA
Legislaţia fiscală defineşte stabilitatea şi predictibilitatea ca având durata de un an, a spus Daniel Pană, tax director în cadrul companiei de consultanţă şi management KPMG. ”Termenul de predictibilitate este prevăzut clar în legislaţia fiscală, dar este definit ca o perioadă de un an în care se menţin reglementările. Atât durează oficial stabilitatea, un an. Dar este evident că nicio firmă nu-şi face business planuri doar pe un an. Astfel că antreprenorii trebuie să facă acest efort de a lua în calcul elementul imprevizibil al schimbărilor din regimul fiscal“, a spus acesta în deschiderea celei de-a zecea ediţii a conferinţelor dedicate IMM-urilor.
Consultantul a identificat ca elemente pozitive în actuala legislaţie fiscală reducerea la 5% a impozitului pe dividende şi eliminarea a 102 taxe, din luna februarie 2017, punctând însă ca factori perturbatori discuţiile pe marginea impozitului pe gospodării, la începutul anului, şi intenţia guvernului de a introduce plata defalcată a TVA, discutată în prezent. De asemenea, reprezentantul KPMG a mai arătat că ”între suma estimată că se va încasa din TVA şi suma efectiv colectată există un ecart de 7 miliarde de lei, care provine şi din evaziunea fiscală, dar şi din partea de TVA declarată şi neplătită“.
Directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat că programul Prima casă reprezintă 70% din veniturile instituţiei, dar această proporţie va fi redusă în vederea susţinerii mai consistente a finanţării pentru firmele mici. ”Aproximativ 70% din veniturile Fondului vin din programul Prima casă, 18% vin dintr-un program finanţat din surse europene, derulat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, şi doar 12% vine din zona IMM-urilor. Astfel, ceea ce noi trebuie să facem, în special în perspectiva planului Ministerului Finanţelor, care duce programul Prima casă într-o decelerare, într-o reducere în următorii trei ani, este să ne întoarcem cu faţa către IMM-uri“, a spus Alexandru Petrescu. Fostul ministru pentru IMM şi mediul de afaceri a mai menţionat că la sfârşitul primului semestru FNGCIMM acordase garanţii de 300 de milioane de lei, faţă de 258 de milioane de lei în acelaşi interval din 2016, şi se are în vedere regândirea portofoliului de garanţii.
CELE MAI MULTE FIRME NOI SUNT FOARTE MICI, CU VENITURI DE SUB 100.000 DE EURO.
Cele mai multe dintre firmele nou-înfiinţate în ultimii ani sunt foarte mici, a remarcat Dana Demetrian, vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române, arătând că în mediul de afaceri se manifestă o nevoie acută de cultură antreprenorială. ”Uitaţi-vă pe datele de la Registrul Comerţului, o să vedeţi că majoritatea firmelor noi sunt foarte mici, au talia sub 100.000 de euro. Asta poate să se interpreteze şi ca o lipsă de bani, de capital pentru pornire, dar şi ca o nevoie acută de cultură antreprenorială. România are nevoie să genereze cultură antreprenorială la nivel basic“, a spus Demetrian. Oficiul Băncii Comerciale Române a precizat că BCR şi-a trasat ca ”un angajament“ parteneriatul pe termen lung cu firmele pe care le finanţează.
Preşedintele Consiliului Naţional al IMM, Florin Jianu, a prezentat marţi un studiu din care reiese că tinerii preferă să se lanseze în afaceri, dar mulţi nu au pregătirea necesară, astfel că se conturează necesitatea de a introduce antreprenoriatul ca disciplină în învăţământul preuniversitar. ”Să ne amintim modelul matematicianului Grigore Moisil, care a înfiinţat liceele de informatică. Dacă azi România are un sector IT performant la nivel mondial este pentru că are, încă din anii ’70, aceste licee de informatică. La fel ar putea fi şi în mediul de afaceri, dacă am avea licee de antreprenoriat“, a declarat Florin Jianu. El propune ca România să-şi stabilescă un traseu strategic care să pună în centru antreprenoriatul, ca o soluţie de creştere economică pe termen mediu şi lung.
Preşedintele Consiliului IMM a mai arătat şi rezultatele unui sondaj realizat recent de confederaţia patronală, din care reiese că întreprinzătorii sunt afectaţi de lipsa stabilităţii şi predictibilităţii în mediul de afaceri, ca şi de concurenţa neloială şi de accesul dificil la finanţare.
„SOLUL“ PE CARE SE ÎNSĂMÂNŢEAZĂ AFACERILE ACUM, DEOSEBIT DE FERTIL
Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, a declarat că mediul de afaceri este în această perioadă favorabil pentru lansarea în afaceri, chiar dacă există încă unele provocări care îngreunează accesul IMM-urilor la finanţare. ”Solul pe care se însămânţează afacerile este, acum, deosebit de fertil, drumul spre succes este mai uşor de parcurs şi cred că nu există bancă să nu aibă în portofoliu produse şi servicii dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii“, a declarat ea în cadrul conferinţei dedicate IMM-urilor.
”Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, sunt încă multe dificultăţi care stau în calea antreprenorilor, dar experienţa noastră, la CEC Bank, de aproape 10 ani în finanţarea IMM-urilor ne arată că perioada actuală este mult mai favorabilă lansării în afaceri faţă de perioadele anterioare“, a mai spus oficialul de la CEC Bank.