BusinessMagazin

Tag: BCE

  • FMI şi BCE avertizează asupra consecinţelor economice ale războiului din Ucraina

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) au avertizat, joi, că războiul din Ucraina şi sancţiunile masive impuse Rusiei au agravat inflaţia şi perturbă perspectivele de relansare economică post-pandemie.

    “Prezentând lucrurile în mod simplu, ne confruntăm cu o criză care se suprapune altei crize. Impactul războiului din Ucraina va contribui la degradarea previziunilor de creştere economică în 143 de ţări, reprezentând 86% din valoarea PIB-ului mondial, anul acesta”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit cotidianului Le Monde.

    Proiecţiile în cazul Ucrainei sunt “catastrofale”, iar scăderea economică a Rusiei este “severă”, cu repercusiuni dincolo de Europa Centrală şi de Est, dat fiind că cele două ţări sunt exportatori de cereale, a subliniat directorul FMI.

    “Războiul din Ucraina afectează sever economia zonei euro şi a amplificat în mod considerabil incertitudinea. Impactul războiului asupra economiei va depinde de evoluţia conflictului, de efectele actualelor sancţiuni şi de eventualele măsuri suplimentare”, a declarat, la rândul său, Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.

  • Economia Spaniei este zdruncinată de război: Inflaţia creşte în mod neaşteptat la aproape 10%

    Inflaţia din Spania a căpătat cel mai mare avânt din ultimele patru decenii, depăşind toate aşteptările, fiind puternic influenţată de impactul războiului din Ucraina, potrivit Bloomberg.

    Serviciul de statistică din Spania a declarat că preţurile de consum armonizate de Uniunea Europeană au crescut cu 9,8% faţă de acum un an, în martie, depăşind toate cele 15 estimări dintr-un sondaj Bloomberg al economiştilor.

    Germania va publica miercuri datele oficiale legate de inflaţie, cifrele deja publicate din statul Renania de Nord-Westfalia semnalând o nouă depăşire la nivel naţional.

    Informaţiile se vor adăuga la nivelul inflaţiei membrilor din zona euro, unde creşterea preţurilor este deja de aproape trei ori mai mare decât ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, analiştii prevăzând un nou maxim.

    Datele vor stârni îngrijorarea cu privire la stagflaţie, deşi mai mulţi oficiali ai BCE au respins această posibilitate, spunând că economia zonei euro se va extinde cu peste 2% chiar şi în scenariul lor „sever” pentru 2022.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a reiterat miercuri că măririle ratelor vor fi treptate, spunând că Europa intră într-o „fază dificilă” din cauza războiului.

    Discutănd despre efectelor secundare ale invaziei Rusiei, guvernatorul băncii centrale spaniole, Pablo Hernandez Cos, a declarat marţi că cifrele din martie din zona euro vor arăta o „creştere semnificativă a inflaţiei”. Pe lângă stimularea preţurilor, el a avertizat că incertitudinea din cauza conflictului scade încrederea şi ar putea trage în jos consumul şi investiţiile.

    Maria Romero, economist-şef la firma de consultanţă Afi din Madrid, a declarat că războiul va determina cât va dura inflaţia ridicată, unele preţuri la materiile prime urmând să rămână sub presiune, deşi este puţin probabil ca acestea să crească în continuare.

    „În prezent, ne revizuim cu toţii previziunile privind inflaţia şi ne revizuim şi proiecţia de creştere pentru anul în curs”, a declarat Romero.

    Spania urmează să fie printre economiile cele mai afectate din Europa de şocul energetic declanşat de război, JPMorgan reducându-şi săptămâna trecută prognoza de creştere economică pentru 2022 la 4,2% de la 6%.

  • Lagarde, BCE, sub focul încrucişat al europarlamentarilor: Creşterea dobânzilor nu va schimba preţurile energiei

    Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE) Christine Lagarde a reacţionat în faţa parlamentarilor europeni la criticile politicienilor conservatori care au acuzat politica băncii centrale a zonei euro pentru inflaţia care erodează în prezent puterea de cumpărare a europenilor spunând că politica monetară are o influenţă prea mică asupra preţurilor energiei.

    Markus Ferber, europarlamentar din partea Partidului Popular European a spus că, spre deosebire de acum câteva luni, inflaţia nu mai poate fi explicată prin anomalii statistice, scrie Euractiv.

    „De ce nu se schimbă opinia BCE, având în vedere că faptele s-au schimbat?“ a intrebat el. Între timp, conservatorul olandez Michiel Hoogeveen a dat vina pentru inflaţie pe cheltuielile guvernamentale şi pe politicile băncii centrale.

    „Cât de mult trebuie să crească inflaţia pentru ca BCE să înceapă să majoreze ratele dobânzilor?“ a intrebat politicianul. 

    Lagarde a respins criticile făcând referire la influenţa foarte limitată pe care o poate avea politica monetară asupra preţurilor la energie.

    „Cred că este foarte important să înţelegem ce alimentează inflaţia, astfel încât să putem determina şi ce va ajuta la menţinerea stabilităţii preţurilor“, a spus ea.

    „Acum, dacă ar fi să luăm măsuri de politică monetară prin eliminarea treptată a preţurilor de achiziţie a activelor şi creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, ar avea asta un impact imediat asupra preţurilor energiei?“ a întrebat Lagarde retoric, înainte de a răspunde „Nu cred“.

    „Ar dezgheţa asta brusc transportul, piaţa containerelor şi transportul cu camioanele? Nu cred“, a adăugat ea.

     

  • Avertismentele se adună: Inflaţia persistentă ameninţă redresarea economiei zonei euro

    Însănătoşirea economiei zonei euro riscă să fie subminată dacă inflaţia persistent de ridicată va eroda veniturile disponibile ale consumatorilor şi va forţa Banca Centrală Europeană să-şi retragă stimulentele mai rapid decât plănuia iniţial, relevă un sondaj realizat de Financial Times în rândul economiştilor.

    Peste 40% din cei 38 de economişti care au participat la sondaj au identificat inflaţia drept un risc semnificativ la adresa perspectivelor de creştere ale celor 19 ţări parte a zonei euro, acesta fiind cel mai des invocat risc pentru 2022 împreună cu pandemia.

    “Inflaţia va eroda salariile, diminuând cererea”, arată Jesper Rangvid, profesor la Copenhagen Business School, adăugând că “BCE ar putea fi de asemenea nevoită să reacţioneze prin majorarea dobânzilor, afectând redresarea economică”.

    Asemeni majorităţii băncilor centrale, BCE a fost surprinsă de persistenţa presiunilor inflaţioniste. În această lună, banca şi-a majorat semnificativ proiecţia privind inflaţia din zona euro la 2,6% pentru 2021 şi 3,2% pentru 2022, ambele peste ţinta de 2%.

    “Dacă inflaţia se va menţine peste ţintă şi dincolo de 2022, atunci BCE va fi nevoită să-şi modifice mai abrupt poziţia de politică, ceea ce ar putea afecta economia reală şi alimenta temeri privind stabilitatea financiară”, avertizează Katharina Utermohl, economist în cadrul Allianz.

    Economiştii, chestionaţi înainte ca BCE să-şi updateze proiecţiile în această lună, au anticipat în medie că inflaţia din zona euro se va situa la 2,7% în 2022 şi 1,9% în 2023. Estimarea acestora s-a situat sub cea a BCE pentru anul viitor, dar peste cea a băncii centrale că inflaţia va scădea la 1,8% în 2023.

    “Creşterea puternică a preţurilor energiei reprezintă un risc major”, potrivit lui Fabio Balboni, economist la HSBC. “Prin erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, am estimat că aceasta ar putea elimina 0,5% din nivelul PIB-ului în următoarele câteva trimestre”, plasând “BCE într-o poziţie dificilă”.

    În opinia lui Nicholas Bennenbroek, economist la Wells Fargo, inflaţia scăpată de sub control reprezintă un risc mai semnificativ decât pandemia.

    Totuşi, aproape jumătate din economiştii chestionaţi consideră că tulpinile de coronavirus prezintă în continuare un risc economic semnificativ.

    Economiştii au estimat în medie că economia zonei euro va avansa cu 4% anul viitor, uşor sub proiecţia BCE ce vizează o creştere de 4,2%.

     

  • Cine are dreptate cu privire la inflaţie, BCE sau Fed? Sunt creşterile de preţuri trecătoare sau nu?

    Banca Centrală Europeană ezită în continuare să renunţe la poziţia potrivit căreia creşterea inflaţiei este una temporară, spre deosebire de banca centrală americană (Fed). Dife­renţa de opinie dintre cele două bănci centrale generează nesiguranţă pe piaţă, analiştii şi economiştii încer­când să determine cine are dreptate.

    Unii analişti consideră că ambele bănci au dreptate având în vedere contextele lor diferite, deşi BCE este mai expusă riscului unei politici greşite în următoarele luni, scrie Kathimerini.

    Divergenţa de direcţie a politicii monetare este justificată, cel puţin pe baza dovezilor actuale, consideră Fabio Balboni, economist HSBC. Acesta explică faptul că în SUA redresarea este într-o fază mai avansată, presiunile inflaţioniste s-au acumulat mai rapid, şi mai important, dinamica de pe piaţa muncii duce la presiuni mai puternice asupra salariilor. Până acum în Europa, există dovezi limitate ale unui impact al inflaţiei ridicate asupra salariilor, iar ajustarea pieţei muncii este mai graduală decât în SUA. Iar aceasta reduce riscul materializării unui ciclu vicios între salarii şi inflaţie.

    „În plus“, adaugă Balboni, „BCE trebuie să aibă grijă de 19 ţări, unele dintre care sunt în faza incipientă a redresării şi au nevoie în continuare de susţinere“.

    „Întrebările reale sunt dacă inflaţia va începe să scadă la începutul anului viitor şi la cel nivel se va stabiliza în această lume nouă“, notează Frederik Ducrozet, global strategist în cadrul Pictet Wealth Mana­gement. „Cred că ambele bănci centrale vor continua să aştepte ca inflaţia să se tempereze la un anumit punct în prima jumătate a anului viitor, şi amândouă vor avea dreptate“.

    Acesta arată că se aşteaptă ca inflaţia din zona euro să atingă un vârf în noiembrie şi să scadă puternic în ianuarie. Există totuşi un risc ridicat ca BCE să se înşele cu privire la inflaţie, adaugă Ducrozet. Lucrurile stau puţin diferit pentru Fed. Vârful inflaţiei va veni la începutul anului 2022, existând riscul ca inflaţia să persiste vreme mai îndelungată decât se anticipase.

    Salomon Fiedler, economist Berenberg, spune că atât Fed-ul, cât şi BCE „pot avea dreptate cu privire la caracterul tranzitoriu al inflaţiei, într-un sens. Actualele rate foarte ridicate ale inflaţiei de ambele părţi ale Atlanticului conţin cu siguranţă mari componente tranzitorii“.

    Zsolt Darvas, economist Bruegel, invocă trei factori ce sugerează că BCE ar trebui să fie mai prudentă decât Fed-ul: stimulentele fiscale au fost mai ample în SUA decât în zona euro, caracteristicile structural ale economiei zonei euro sunt diferite de cele din economia americană, ultimul indicator de bază al inflaţiei este de 4,1% în SUA, în timp ce în zona euro se situează la 2,6%.

    Potrivit lui Hans-Werner Sinn, fost director al institutului german ifo, strategia BCE a dobânzilor ultrascăzute şi achiziţiilor de obligaţiuni va declanşa o creştere puternică a inflaţiei.

    Din cauza nesiguranţei privind traiectoria inflaţiei, americanii pun bani la saltea.

    Potrivit Fitch Ratings, graţie nivelului ridicat al economiilor acumulate în pandemie, poziţiile financiare ale gospodăriilor din Europa şi SUA rămân favorabile. 

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Banca Centrală Europeană avertizează asupra bulelor de pe pieţele imobiliare şi financiare

    În raportul său semestrial de stabilitate, făcut public miercuri, banca centrală a zonei euro a menţionat vulnerabilităţile de pe pieţele imobiliare şi financiare, adăugând că “asumarea de riscuri de către instituţiile nebancare şi datoriile ridicate ale statelor suverane şi ale companiilor se acumulează”.

    În ceea ce priveşte proprietatea, instituţia a afirmat că riscurile de corecţie a preţurilor pe termen mediu au crescut substanţial, pe fondul creşterii estimărilor privind supraevaluarea preţurilor locuinţelor.

    “În special, gospodăriile care au credite ipotecare cu rată variabilă sau perioade mai scurte cu rată fixă la creditele ipotecare sunt expuse la o creştere neaşteptată a ratelor dobânzilor, ceea ce ar putea afecta negativ capacitatea lor de a-şi onora serviciul datoriei”, se arată în raport.

    Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE, a evidenţiat, de asemenea, o optimismul pieţelor de acţiuni şi de active riscante, “ceea ce le face mai sensibile la corecţii”.

    “Au existat exemple de jucători consacraţi de pe piaţă care au explorat investiţii mai noi şi mai exotice. În paralel, pieţele imobiliare din zona euro s-au extins rapid, cu puţine indicii că standardele de creditare se înăspresc ca răspuns”, a spus el în raport.

    Banca centrală a anunţat în septembrie că va cumpăra mai puţine obligaţiuni, pe fondul creşterii preţurilor de consum. Astfel, a început procesul de diminuare lentă a uriaşului său pachet de stimulare din perioada pandemiei.

    Inflaţia în zona euro a ajuns la 3,4% în septembrie, reprezentând un maxim al ultimilor 13 ani. Apoi, în octombrie, inflaţia a atins un alt maxim al ultimilor 13 ani, de 4,1%, în timp ce blocul monetar a trebuit să lupte cu creşterea costurilor energiei.

    Unii participanţi pe piaţă consideră că BCE subestimează presiunile inflaţioniste şi, prin urmare, va trebui probabil să anunţe o majorare a ratei dobânzii înainte de începutul anului 2023.

  • O estimare BCE nepublicată despre inflaţie ridică posibilitatea majorării dobânzilor mai devreme

    Banca Centrală Europeană se aşteaptă să-şi atingă ţinta de inflaţie de 2% până în 2025, potrivit unor modele interne nepublicate ce sugerează că aceasta ar putea majora dobânzile peste doar doi ani, cu cel puţin un an mai devreme decât se aşteaptă majoritatea economiştilor, relatează Financial Times.

     

  • Inflaţia din Germania şi Spania atinge cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu. În principala economie europeană, inflaţia importată ajunge la 13,7%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 40 de ani

    Preţurile de consum din Spania cresc în cel mai accelerat ritm din 2012 încoace, influenţate de o creştere în sectorul energiei care alimentează inflaţia din regiune, conform Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) insistă că fenomenul inflaţionist se va dovedi a fi temporar, presiunile înregistrate de preţuri urmând să dispară treptat începând cu anul viitor.

    Oficiul european de statistică Eurostat, care va publica marţi o serie de rapoarte privind inflaţia din cele 19 ţări care folosesc moneda unică europeană, a anunţat luna trecută că produsul intern brut (PIB) al zonei euro a crescut cu 2% în aprilie-iunie prin comparaţie cu trimestrul precedent. Spania a avut una dintre cele mai bune performanţe, cu un plus de 2,8% faţă de T1.

    Prin raport cu T2/2020, când măsurile de carantină au adus economiile continentului la niveluri nemaiîntâlnite de la ultima criză financiară, PIB-ul zonei euro s-a apreciat cu 13,7%.

    În Germania, inflaţia a înregistrat recent cea mai rapidă creştere din 2008, rezultatele fiind alimentate şi aici de industria energetică, dar şi de costurile mai mari pasate de către businessuri.

    Preţurile de consum au crescut cu 3,4% în august, cu mult mai rapid decât procentul pe care BCE vrea să îl atingă în mod sustenabil pentru zona euro – 2%.

    Consumul continuă să alimenteze revenirea zonei euro în ciuda creşterii numărului de cazuri de Covid-19

    Inflaţia importată de către Germania ajunge în prezent la 15%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimele patru decenii, subliniind astfel dificultăţile cu care se confruntă businessurile pentru a-şi menţine nivelul de producţie pe linia de plutire. Potrivit unui studiu citat de Bloomberg, estimările privind preţurile de vânzare din zona euro au crescut într-un ritm record în industrie, retail şi construcţii.

    PIB-ul global urmează să crească cu 1,8% în T3, perioadă în care inflaţia din SUA poate ajunge la apogeu

     

  • Christine Lagarde, preşedintele BCE: Relansarea economică din zona euro va fi afectată de reintroducerea restricţiilor

    Restricţiile impuse de ţările europene în contextul creşterii incidenţei infectării cu virusul SARS-CoV-2 generează preocupări privind relansarea economiei zonei euro, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE).

    “Relansarea economiei zonei euro este pe drumul cel bun. Dar pandemia continuă să umbrească relansarea, mai ales că varianta Delta constituie o sursă din ce în ce mai mare de incertitudine”, a declarat Christine Lagarde, conform Agenţiei France-Presse şi postului LCI.

    Creşterea cazurilor de infectare riscă să frâneze redresarea economică “în sectorul serviciilor”, mai ales în domeniul “turismului şi industriei hoteliere”, a atras atenţia preşedintele Băncii Centrale Europene.