BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Prima femeie care reuşeşte într-un univers condus anterior de bărbaţi: a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8, a condus FMI şi conduce acum BCE

    Christine Lagarde este prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8 (Franţa), este prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi este prima femeie care conduce Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste premiere vin într-un univers financiar mondial dominat şi condus mult timp de bărbaţi. Care este povestea Christinei Lagarde?

    Sistemul financiar este în continuare dominat de bărbaţi, dar criza financiară şi economică care a izbucnit în 2007/2008 a trecut unele dintre cele mai importante frâie în mâinile unor femei care rescriu istoria leadershipului în instituţiile financiare mondiale. Christine Lagarde a fost caracterizată ca o figură impunătoare, carismatică, cu o personalitate foarte puternică, care se evidenţiază clar ca lider. Se simte în largul ei când vorbeşte cu oamenii, nu este arogantă şi abordează direct problemele, jonglând cu cuvintele cu diplomaţie. Este renumită pentru abilităţile solide de negociere şi nu este de mirare, având în vedere faptul că a lucrat mulţi ani ca avocat corporatist şi a avut multe funcţii în viaţa politică în Franţa.
    Din poziţiile importante deţinute în lumea finanţelor internaţionale, franţuzoaica Christine Lagarde (63 de ani) – supranumită „rock star of finance” –  a ajuns să-şi pună amprenta asupra întregii economii mondiale, să influenţeze pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele rostite, şi, practic, să-şi pună indirect amprenta asupra vieţii fiecăruia dintre noi prin deciziile pe care le girează.
    Născută în anul 1956 la Paris într-o familie de profesori, Christine Madeleine Odette Lagarde este avocat de profesie, absolventă a Şcolii Superioare de Drept din Paris şi a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence. Franţuzoaica este divorţată, mamă a doi copii, vegetariană, pasionată, printre altele, de yoga şi grădinărit. În adolescenţă a fost membră a echipei naţionale de înot sincron.
    Christine Lagarde are o importantă experienţă internaţională, fiind timp de mai mulţi ani şefa firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie din Chicago. Până să ajungă în fruntea FMI, a deţinut diverse portofolii de ministru în Franţa, ajungând şi ministru de finanţe – prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8. Financial Times a desemnat-o în 2009 cel mai bun ministru de finanţe din zona euro, în timp ce revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume.
    În 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional de la înfiinţarea acestuia în 1944. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea managing director al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2007/2008, având un rol important în salvarea euro. Ea a condus instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington în perioada 2011-2019. FMI a redevenit un pion important pe scena finanţelor internaţionale odată cu venirea crizei economice mondiale, după ce anterior ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice raţiunea de a mai exista şi se uita cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze.
    Pe parcursul crizei, realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
    La FMI Christine Lagarde a fost cu ochii şi pe creşterea economică, iar după ce a părăsit Washingtonul pentru Frankfurt în toamna anului 2019, pentru a prelua conducerea BCE, ea urmăreşte în continuare, printre altele, şi relansarea creşterii economice.
    Alegerea Christinei Lagarde la conducerea BCE – instituţia din inima zonei euro a fost o surpriză, cu atât mai mult cu cât a fost exclusă această posibilitate în trecut. O alegere neconvenţională şi controversată pentru şefia BCE în condiţiile în care ea nu a fost nici economistă, nici şef de bancă centrală, după cum au criticat unii analişti.
    La conducerea BCE, noul gardian al euro a primit o moştenire destul de dificilă, concretizată în normalizarea politicii monetare, caracterizată în prezent de dobânzi foarte mici şi chiar negative şi de reluarea achiziţiilor de active de către BCE, şi îndepărtarea pericolului „japonizării“ Europei. Japonia a ajuns în deflaţie după spargerea unei bule financiare în 1990. Iar inflaţia şi dobânzile reduse pentru o perioadă mare reduc dramatic spaţiul de manevră într-o nouă criză economică.
    Strategia adoptată după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, cu stimulente importante şi recapitalizări bancare, a dat rezultate câţiva ani, dar acum, inflaţia, un indicator al echilibrului economiei urmărit de BCE şi Fed, este sub ţintă atât în zona euro, cât şi în SUA. Iar politicile radicale precum ratele negative ale dobânzilor au devenit foarte nepopulare în unele ţări.
    Predecesorul Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avut grijă de zona euro în cea mai dificilă perioadă din istoria acesteia, reuşind să salveze euro, să ţină uniunea monetară închegată şi să scoată economia din criză, cu un efort financiar fără precedent, dar şi cu discursul devenit celebru prin cele trei cuvinte, „orice este nevoie“ („whatever it takes”) pronunţat la paroxismul crizei datoriilor suverane din zona euro.
    În primul său discurs important de la ocuparea funcţiei de preşedinte al BCE, Christine Lagarde a cerut ajutor guvernelor europene, care lasă pe umerii băncilor centrale obiectivul relansării economiilor, pentru ca economia zonei euro să se revigoreze. Ea a explicat că este nevoie de un nou mix de politici în care investiţiile publice sunt accelerate pentru reducerea greutăţii ce apasă pe politicile monetare de stimulare pentru ca regiunea să se revigoreze. Franţuzoiaca a transmis că instituţia pe care o conduce va continua să sprijine economia zonei euro şi a spus că politica bugerară este un element cheie pentru depăşirea celor două provocări principale ale uniunii monetare: schimbarea naturii comerţului global, blocat de politici protecţioniste, şi încetinirea creşterii economice interne.
    „Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.
    Într-un context economic delicat, marcat de semnale mixte, cu provocări precum Brexitul, războiul comercial SUA-China şi disensiuni la nivelul Europei (şi chiar în cadrul boardului BCE), fosta şefă a FMI a optat pentru cartea prudenţei la primele decizii în fruntea BCE, începându-şi mandatul cu menţinerea dobânzilor pentru zona euro la minime record, în ton cu aşteptările. BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni.
    Banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere economică pentru regiune în 2020, de la 1,2% la 1,1%.
    Christine Lagarde şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0% şi menţinând la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le stimula să crediteze economia reală. În plus, facilitatea de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%.
    Mesajul transmis de noua preşedinţie a BCE a rămas în linie cu cel susţinut de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei va ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.
    BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni – instituţia cumpără active de 20 mld. euro în fiecare lună – şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul ar urma să fie oprit „cu puţin timp înainte“ ca BCE să înceapă să majoreze dobânzile.
    Rămâne de văzut dacă Christine Lagarde va urma la conducerea BCE ritualul clasic, cu o coregrafie mai mult sau mai puţin strictă, sau va avea propria manieră de a trata problemele. Şi rămâne de văzut dacă ea va reuşi să convingă pieţele financiare şi să le dea încredere prin mesajele transmise de ea.
    Primele semnale indică faptul că şefa BCE intenţionează să îşi lase amprenta asupra instituţiei cu cea mai ambiţioasă strategie, Christine Lagarde cerându-le colegilor să înceapă un proces de analiză a ţintei de inflaţie, care nu a mai fost schimbată din 2003, conform Bloomberg. În acest proces vor fi incluse şi probleme precum tehnologia, inegalităţile sau schimbările climatice.
    Ţinta de inflaţie în zona euro este „sub, dar destul de aproape de 2%“, însă creşterea preţurilor este modestă, chinuindu-se să treacă de 1%, artizanii finanţelor europene nereuşind să restabilizeze inflaţia zonei euro, în ciuda anilor de impulsuri monetare masive.
    Christine Lagarde, care este mai degrabă un fost politician decât un economist, consideră că regândirea strategiei era necesară de mai mult timp. Ea vrea să asculte cetăţenii pentru ca BCE să nu „ofere aceeaşi predică pe care toţi o ştiu“, însă parametrii revizuirii strategiei nu sunt încă stabiliţi.

    Christine Lagarde în vizită la unul din cei mai mari „clienţi” ai FMI 

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. A semnat un împrumut record cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, România a convenit asupra unui pachet de finanţare în sumă de 19,95 de miliarde de euro de la finanţatorii externi (din care cea mai mare parte, respectiv 12,95 mld. euro, de la FMI), cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În vara anului 2013 Christine Lagarde, atunci şefa FMI, a ajuns la Bucureşti. Ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI în România: consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat.
    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale recente, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care însă, din păcate, s-a lăsat aşteptată mai mulţi ani în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi austeritate. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea. Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit în România un citat din francofonul Eugène Ionesco (un celebru dramaturg din Slatina care a plecat în Franţa), că „visurile şi angoasele ne unesc“. După trei acorduri succesive cu FMI, România a ajuns să fie macrostabilizată“, dar letargică, economia revigorându-se lent. 

    Carte de vizită

    ∫ 1956 Christine Lagarde s-a născut în Paris
    ∫ Are studii de drept la University Paris X, un master în economie şi finanţe la Political Science Institute din Aix-en-Provence şi un master în drept comercial (DESS in Commercial and Labour Law) la University Paris X Law School;
    ∫ 1981 S-a alăturat firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie ca associate şi a devenit după 18 ani preşedinte global al acestei firme;
    ∫ 2005
    A devenit ministru al afacerilor externe în Franţa, iar în 2007 a devenit ministru de finanţe şi economie în Franţa (prima femeie care a deţinut această poziţie într-o economie a G8);
    ∫ 2011-2019
    A fost şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI);
    ∫ 2019
    Din noiembrie a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene.

  • O primă bancă din sud-estul Europei devine partener internaţional al Băncii Centrale a Lituaniei pentru lansarea serviciului de plăţi SEPA Instant

    TBI Bank este prima bancă din sud-estul Europei care lansează soluţia de plăţi în timp real SEPA Instant. Serviciul este oferit prin intermediul Băncii Centrale a Lituaniei şi oferă clienţilor oportunitatea de a trimite sau primi sume de până la 15.000 de euro prin transferuri imediate, procesate în doar câteva secunde şi la orice oră, în Uniunea Europeană şi în Spaţiul Economic European.

    Pentru început, soluţia care face parte din strategia Banking-as-a-Service (BaaS) a TBI Bank va fi disponibilă în cadrul 4finance, unul dintre cele mai mari grupuri europene de soluţii digitale de economisire şi creditare, cu operaţiuni în 13 ţări, din care TBI face parte, urmând să fie ulterior accesibilă tuturor partenerilor companiei.

    Parteneriatul cu Banca Centrală a Lituaniei este un pas major în strategia TBI Bank de a deveni creditorul digital de ultimă generaţie şi este rezultatul unui angajament solid şi al eforturilor susţinute ale echipei din decursul ultimului an. SEPA Instant vine în completarea soluţiei Payment Hub a TBI Bank, un sistem BaaS recunoscut pe plan internaţional, care permite clienţilor 4finance să realizeze tranzacţii în euro şi să obţină împrumuturi în timp real.

  • BNR a închis 2019 cu rezerve valutare de 32,9 miliarde euro, nivel apropiat de cel din 2018

    Rezervele valutare de la BNR totalizau la finele anului trecut 32,92 miliarde euro, după ce s-au diminuat în cursul lunii decembrie cu 891 milioane euro, a anunţat vineri banca centrală.

    În cursul lunii decembrie intrările de fonduri s-au ridicat la 2,19 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele. În acelaşi timp, din rezerve au ieşit 3,08 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    La sfârşitul anului 2018, rezervele BNR se ridicau la 33,06 miliarde euro.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,52 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) erau la sfârşitul anului de 37,45 miliarde euro, faţă de 38,22 miliarde euro la 30 noiembrie 2019.

    Plăţile scadente în luna ianuarie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 67 milioane euro.

     

     

  • Guvernul Rusiei ar putea cumpăra participaţia Băncii Centrale în Sberbank

    Anton Siluanov, ministrul Finanţelor, a declarat marţi, că Rusia analiza dacă Banca Centrală ar trebui să continue să deţină o participaţie în Sberbank, cel mai mare creditor din ţară.

    Potrivit unor surse, în cadrul tranzacţiei, banca centrală va transfera orice profit pe care l-a obţinut din vânzarea Sberbank către bugetul de stat.

    În prezent, banca centrală deţine 50% din Sberbank, cu o valoare de 2,8 trilioane de ruble (45,45 miliarde de dolari).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul Rusiei ar putea cumpăra participaţia Băncii Centrale în Sberbank

    Anton Siluanov, ministrul Finanţelor, a declarat marţi, că Rusia analiza dacă Banca Centrală ar trebui să continue să deţină o participaţie în Sberbank, cel mai mare creditor din ţară.

    Potrivit unor surse, în cadrul tranzacţiei, banca centrală va transfera orice profit pe care l-a obţinut din vânzarea Sberbank către bugetul de stat.

    În prezent, banca centrală deţine 50% din Sberbank, cu o valoare de 2,8 trilioane de ruble (45,45 miliarde de dolari).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea deciziei de a relua un program de peste 2.500 miliarde dolari: Mario Draghi, şeful BCE, a ignorat sfaturile consultative

    Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să repornească programul de achiziţie de obligaţiuni luna trecută, în ciuda oficialilor din propria lui instituţie – ceea ce semnalează o diviziune în cadrul instituţiei asupra acestei deizii, potrivit FT.

    Comitetul de politică monetară, unde stau tehnocraţii de la BCE şi bănci centrale din cele 19 ţări ale zonei euro, au sfătuit împotriva relansării programului într-o scrisoare trimisă preşedintelui Mario Draghi şi altor membre al consiliului de guvernare înainte de a lua decizia, potrivit declaraţiilor a trei membri din comitet, citat de publicaţia americană.

    Conţinutul confidenţial al scrisorii a ajuns în spaţiul public într-un moment dificil în care franţuzoaica Christine Lagarde trebuie să preia şefia BCE la data de 1 noiembrie.

    Este una dintre puţinele ocazii în care sfatul comitetului de politică monetară nu a fost urmat de Draghi în cei opt ani de când a ajuns preşedinte, potrivit sursei citate.

    Cu toate acestea, opinia comitetului nu este una cu rol consultativ şi a fost ignorat de patru ori în patru ani de către consiliu – care este liber să decidă indiferent de opinia comitetului.

    Comitetul în sine a fost împărţit în această decizie a relansării programului de achiziţie de acţiuni, cunoscut drept relaxare cantitativă, după o pauză de nouă luni în cadrul programului care a implicat până acum fonduri de peste 2.600 miliarde euro.

    La final însă, majoritatea comitetului a votat împotrivă din cauza faptului că a merge înainte înseamnă dobânzi mai scăzute pe termen lung iar acestea sunt deja la minime record, potrivit membrilor consiliului.

    Opinia lor reiterează criticile lansate de mai mulţi membri ai consiliului de guvernare care au vorbit public împotriva de deciziei BCE de a relua relaxarea cantitativă de la întâlnirea BCE de luna trecută – printre care se numără şefii băncilor centrale din Franţa şi Olanda.

    BCE s-a confruntat cu o opoziţie cruntă după ce a anunţat planurile de a reporni programul prin achiziţia de obligaţiuni de 20 miliarde euro pe lună începând din noiembrie.

    Decizia a făcut parte dintr-un pachet de măsuri monetare care include reducerea dobânzilor de referinţă în continuare în teritoriu negativ.

    În timp ce decizia de a reduce dobânzile la un nivel minim record de minus 0,5% a atras atenţie internaţională şi a fost criticată de bancherii comerciali – cum ar fi şeful Deutsche Bank – aceasta a fost susţinută de consiliul de guvernare.

    Bancherii centrali din Germania, Franţa, Olanda, Slovenia şi Estonia  – care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia şi PIB-ul zonei euro – au spus că se opun deciziei de relaxare cantitativă.

     

     

     

  • BNR a lansat FinTech Innovation Hub, o platformă pe care firmele pot primi consiliere pentru proiectele lor, iar oficialii Băncii Centrale pot să identifice măsurile de reglementare necesare în domeniu

    Totodată, Banca Naţională vrea să identifice măsurile de reglementare şi  supraveghere necesare pentru a atenua orice risc asociat produselor şi/sau serviciilor inovatoare în domeniul serviciilor de plată şi fără a bloca dezvoltarea unor astfel de soluţii/produse inovatoare.
     
    Platforma vizează susţinerea dezvoltării pieţei în domeniul serviciilor de plată şi financiare, precum şi alinierea la tendinţele europene în domeniul monitorizării inovaţiei în acest sector, în scopul asigurării securităţii şi siguranţei acestora.
     
    FinTech Innovation Hub vrea să sprijine inovaţia în domeniul plăţilor şi instrumentelor de plată, în mod controlat şi în avantajul consumatorilor şi întreprinderilor, urmărind în acelaşi timp identificarea potenţialelor riscuri implicate, precum şi propunerea de măsuri de gestionare a acestora. 
     

  • BREAKING Christine Lagarde a primit susţinerea Parlamentului European pentru funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene

    Lagarde, care anterior a deţinut funcţia de director al Fondului Monetar Internaţional, a fost nominalizată în luna iulie pentru această poziţie.

    Aceasta va fi succesoarea economistului italian Mario Draghi.

    În urma votului care a avut loc marţi la Strasburg, Franţa, Lagarde a primit 394 de voturi pentru, 206 împotrivă şi 49 de abţineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii chinezilor inundă lumea: China se apropie de lansarea monedei digitale sub egida băncii centrale, iar yuan-ul ar putea deveni o monedă globală ca dolarul american şi ca euro

    China se apropie de lansarea proiectului de monedă digitală, ceea ce ar putea ajuta yuan-ul să capete supremaţie în utilizarea mondială, crede CEO-ul companiei de servicii financiare şi criptomonede Circle, citat de CNBC.

    Banca Populară a Chinei a anunţat luna trecută că este aproape de a-şi lansa propria monedă digitală, susţinând că raţionamentul din spatele acestei decizii este de „a proteja” suveranitatea monedei.

    Banca centrală a Chinei plănuieşte să îşi lanseze moneda digitală printr-un sistem în care atât Banca Populară a Chinei, cât şi băncile comerciale, ar putea emite monedă.

    „Mă uit la acest proiect şi văd că atinge câteva ţeluri asumate. Dar, cred că oportunitatea mai mare este că devine un canal pentru yuanul chinezesc să fie distribuit la nivel global”, a declarat Jeremy Allaire, CEO-ul Circle, pentru CNBC.

    Beijingul a încercat în ultimii ani să determine mai multe entităţi internaţionale să utilizeze yuan-ul în afara Chinei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca centrală a Chinei îşi va lansa propria monedă digitală în curând

    Banca centrală a Chinei se pregăteşte să îşi lanseze propria monedă digitală suverană, potrivit unui oficial senior al instituţiei, citat de CNBC.

    Mu Changchun, director adjunct în departamentul de plăţi al băncii centrale din China a anunţat că instituţia este „aproape gata” de lansare, potrivit Reuters.

    Departamentul de cercetare al băncii a lucrat constant la dezvoltarea acestei monede în ultimii cinci ani. Chinezii nu sunt singura ţară a cărei bănci centrale explorează emiterea unei monede digitale ca alternativă pentru cash, în contextul în care şi banca centrală a Suediei are o idee asemănătoare.

    Potrivit relatărilor mediatice, banca centrală a Chinei îşi va lansa moneda într-un sistem în care instituţia cât şi băncile comerciale vor avea voie să emită monedă. Mai mult, chinezii au anunţat că nu se vor baza exclusiv pe tehnologia blockchain, şi că are o abordare neutră din punct de vedere al tehnologiilor utilizate.

    Blockchain reprezintă o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, şi care este gestionată de o serie de computere şi nu de o singură entitate (n. red. – descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate şi legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanţ” de blocuri de date – blockchain.

    „Personal, eu încă încerc să înţeleg avantajele acestei tehnologii faţă de actualul sistem. Ceva îmi spune că acesta este un animal complet diferit faţă de ceea ce cunoaştem drept criptomonede”, spune Mati Greenspan, analst senior în cadrul platformei de tranzacţionare eToro.