BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Cushman & Wakefield Echinox: Bucureştiul şi marile centre universitare din ţară sunt bine poziţionate să atragă business nou în sfera serviciilor

    Bucureştiul şi marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov sau Craiova, sunt bine poziţionate pentru a atrage business nou în zona serviciilor, în ciuda pandemiei COVID-19 care a frânat activitatea tranzacţională şi a determinat companiile să recurgă „în masă” la munca de acasă, consideră consultanţii firmei Cushman & Wakefield Echinox.

    Contextul actual a scos şi mai mult în evidenţă flexibilitatea şi uşurinţa de adaptare la situaţii noi a angajaţilor români, precum şi infrastructura IT dezvoltată din marile oraşe, elemente care au făcut tranziţia de la biroul tradiţional către cel de acasă mult mai uşoară, reducând astfel impactul asupra operaţiunilor.

    De altfel, un studiu realizat de platforma Broadband Deals din Marea Britanie plasează Bucureştiul pe prima poziţie într-un clasament al celor mai bune 50 de oraşe din lume pentru desfăşurarea activităţii de acasă, ierarhie care a ţinut cont de elemente precum viteza internetului, disponibilitatea job-urilor care pot fi realizate de acasă, costurile de locuire şi existenţa platformelor de livrări la domiciliu. Pe următoarele trei poziţii se află oraşele Houston, Las Vegas şi Atlanta din Statele Unite, în timp ce în clasamentul european Bucureştiul este urmat de Budapesta, Kiev şi Varşovia.

    „Continuitatea operaţiunilor reprezintă un element esenţial pentru companiile din toate domeniile. Am observat acest lucru de-a lungul timpului prin felul în care companiile îşi securizau accesul la electricitate, servere şi Internet pentru a face faţă oricărei situaţii. Pandemia de COVID-19 a pus aceste companii în faţa unui nou test, şi anume de a deveni operaţionale de acasă de pe o zi pe alta, iar felul în care au reuşit să realizeze aceasta tranziţie marea majoritate a companiilor reprezintă un argument suplimentar care recomandă România drept unul dintre cele mai atractive hub-uri de IT şi servicii conexe din Europa şi nu numai”, spune Mădălina Cojocaru, partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    Pe termen scurt, este preconizată o atitudine mai conservatoare a unor companii, care vor fi nevoite să analizeze impactul acestei situaţii asupra întregului portofoliu de clienţi, dar pe termen mediu şi lung piaţa locală va fi recompensată datorită capacităţii şi flexibilităţii de a lucra de acasă, în caz de necesitate. Pe de altă parte, majoritatea companiilor analizează în prezent oportunitatea de a oferi angajaţilor o mai mare flexibilitate cu privire la locul de desfăşurare a activităţii şi după relaxarea măsurilor de distanţare socială, dar în acelaşi timp se lucrează la planuri pentru reducerea densităţii din spaţiile de birouri, ca măsură de siguranţă sanitară.

    În primul trimestru al anului, în Bucureşti au fost livrate spaţii noi de birouri cu o suprafaţă de 81.000 de metri pătraţi, cele mai importante livrări fiind Ana Tower şi cea de-a treia clădire a proiectului Globalworth Campus din Pipera. Până la finalul anului, este preconizată livrarea unor spaţii noi cu o suprafaţă cumulată de circa 145.000 de metri pătraţi. Astfel, volumul total de spaţii de birouri noi este preconizat la circa 226.000 de metri pătraţi, în scădere cu circa 21% faţă de livrările din 2019.

    În ceea ce priveşte cererea, în timp ce volumul tranzacţionat în Bucureşti a scăzut în primul trimestru cu 50% faţă de perioada similară a anului precedent, până la 52.000 de metri pătraţi, în ţară nivelul a rămas stabil, la circa 21.000 de metri pătraţi, activitate importantă fiind înregistrată în Timişoara, Cluj şi Iaşi, dar şi în Craiova, oraş care începe să atragă tot mai des ocupanţi de birouri.

    Stocul de birouri din Bucureşti se ridică la aproape 3,2 milioane de metri pătraţi, având o rată de neocupare de 9,8%, în uşoară creştere, în timp ce suprafaţa birourilor moderne din marile oraşe regionale – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov – se apropie de pragul de 1 milion de metri pătraţi.
     

  • E pentru cine se nimereşte

    Umblatul de colo până colo cu detectorul de metale dă câteodată roade, iar norocoşii se pot trezi c-au găsit o raritate cu care s-ar mândri orice muzeu.

    Aşa a fost cazul unor britanici care în urmă cu circa trei ani au găsit pe un vechi teren de vânătoare un obiect care s-a dovedit a  fi o broşă veche de 600 de ani din aur şi pietre preţioase, foarte rară, motiv pentru care a atras atenţia muzeului Victoria & Albert, care a decis s-o achiziţioneze pentru colecţia sa, scrie The Independent.

    Broşa, din care se crede că există doar şapte exemplare în lume, va fi expusă alături de o coroană deschisă a reginei Victoria şi un inel al cântăreţei Beyonce. Muzeul nu a dorit să precizeze valoarea bijuteriei, spunând doar că este „nepreţuită”.

  • Ce se întâmplă de fapt în Rusia: Primarul Moscovei îi atrage atenţia lui Putin că sunt mai multe cazuri în realitate

    Segei Sobyianin, primarul Moscovei, îi atrage atenţia preşedintelui Vladimir Putin, că numărul scăzut de cazuri din Rusia nu arată o imagine completă şi că sunt mai multe cazuri în realitate, potrivit FT.

    Rusia a anunţat marţi doar 57 de czuri noi, ceea ce duce numărul total al cazurilor la 495 – mult mai redus decât alte ţări din Europa.

    Aceste statistici oficiale ale Rusiei sunt privite cu scepticism de mai mulţi experţi internaţionali, întrucât este pusă la îndoială metodologia de testare şi nivelul la care se testează.

    „Vedem că sunt mulţi oameni acasă, întorşi din alte ţări, pe care nu i-a testat nimeni. Însă de fapt cei bolnavi sunt mult mai mulţi”, i-a spus Sergei Sobyanin lui Putin într-o întâlnire a oficialilor ruşi.

    El a mai spus că toate regiunile Rusiei trebuie să fie pregătite pentru pandemie.

    „Toate regiunile, fără excepţii, indiferent dacă au sau nu au pacienţi, toţi trebuie să se pregătească”, a spus Sobyanin.

     

  • Start-up-ul local care a dezvoltat o platformă online pentru servicii medicale şi vrea să devină un „Google medical”

    „Povestea Feeel a început în urmă cu cinci ani, când mă chinuiam să înţeleg cum funcţionează partea de feedback pacient şi am creat platforma calitatespitale.ro, care ulterior a devenit Feeel.health. Am creat platforma calitatespitale.ro cu 600 de lei – bani pe care i-am dat unui student pentru a-mi programa platforma. Acesta este şi astăzi în echipa Feeel”, a relatat Horea Timiş, cofondatorul Feeel.health, la emisiunea ZF IT Generation. Platforma calitatespitale.ro s-a dezvoltat treptat, iar investiţia a crescut la 5.000 de euro.
    „Apoi am primit o finanţare de 30.000 de euro, iar după ce am mai creat noi businessuri cu date, am ajuns la finanţări de 90.000 de euro. Iar anul trecut am obţinut o investiţie de 200.000 de euro de la ROCA X. La început, proiectul a fost evaluat la un milion, iar după ultima finanţare valoarea a crescut la 3 milioane de euro şi urmează să crească în continuare”, a completat el.
    Ce face însă platforma Feeel.health? Platforma reuneşte o serie de date din domeniul medical, de la baze de date cu spitale, clinici medicale şi farmacii, la baze de date cu medici de la nivelul întregii Europe. Astfel, spre exemplu, atunci când un român se află în străinătate, poate căuta direct în limba română un spital sau o farmacie, şi viceversa – atunci când un străin se află în România poate găsi uşor o farmacie sau o clinică medicală fără a fi necesar să ştie limba română. 
    „Practic suntem un Google medical gratuit care va avea o creştere procentuală de la an la an a gradului de folosire fiindcă la ora actuală cetăţeanul din Franţa nu ştie că are şansa aceasta. Anul acesta şi anul viitor vom face cunoscut produsul beneficiarilor la nivel european”, a explicat Horea Timiş.
    În prezent, baza de date Feeel.health reuneşte circa 11.000 de spitale din Europa, iar numărul va creşte treptat. În background lucrăm acum şi la zona Americii. Avem circa 400.000 de medici şi aproximativ 100.000 de clinici, stomatologi, şi încă vreo 50.000 de farmacii în platformă acum. Este o bază de date care la anul va ajunge la 90% din capacitatea UE”, a punctat el. „Construim baza de date ţară cu ţară. Sunt bazele de date publice – tot ce există în baza de date, medici, clinici, farmacii, sunt entităţi comerciale. Proprietarii acestor societăţi comerciale – furnizori de servicii de sănătate – pot să-şi creeze un cont, să şi-l modifice sau să şi-l şteargă. Deci proprietarul contului este deplin proprietar al datelor.”
    Modelul actual de business al Feeel.health se bazează pe oferirea informaţiilor în mod gratuit până la un punct, start-up-ul urmând apoi să furnizeze anumite servicii şi date contra cost. „Am pornit pe modelul de business că totul este gratuit – tot ceea ce se foloseşte este gratuit până la un anumit nivel, dar 99% oferim expunere largă furnizorilor de servicii de sănătate pe care i-am enumerat (spitale, medici, stomatologi, farmacii cât şi pacienţi)”, a precizat el.
    Pe lângă funcţia de motor de căutare în domeniul medical, platforma Feeel.health va permite de asemenea colaborarea doctorilor la distanţă pe diferite cazuri. De asemenea, pacienţii îşi vor putea crea dosarul medical direct în cloud pentru a-şi putea accesa analizele şi investigaţiile medicale de oriunde şi oricând. „Fiecare cetăţean european are un cont de pacient în care oferim pentru prima dată un portofel electronic pentru dosarul medical. Toţi utilizatorii au analize, ecografii care sunt fie pe e-mail, fie acasă într-un birou şi niciodată nu le ai când ai o problemă şi nu ai un medic. Noi am creat acest dosar electronic personal. Acolo salvezi totul – radiografii, reţete, urmează să lucrăm şi de anul viitor va fi partea de partajare către medici cu acordul pacienţilor în mai multe moduri, respectând normele GDPR”, a menţionat cofondatorul Feeel.health. Astfel, utilizatorii vor putea face poze inclusiv reţetelor, iar din trei clicuri le vor putea încărca în platformă. 
    „Spaţiul este nelimitat, oferim acest lucru gratuit tuturor oamenilor. Sistemul nostru nu pică aşa cum pică sistemul naţional de IT din sănătate, care din săptămână în săptămână se blochează. Noi folosim tehnologie Amazon, folosim sisteme de criptare AWS şi toate tehnologiile la nivelul acesta de platformă cu resurse destul de mari.”
    Deocamdată, platforma Feeel.health este disponibilă doar ca aplicaţie web, însă la finalul anului start-up-ul va lansa şi aplicaţia mobilă dedicată. „Aplicaţia mobilă va veni cu un nou element foarte important, este partea de biodate, care se trimit direct în contul tău de pacient. Contul de pacient are un scop: acesta este prevenţia. Pe lângă acest dosar electronic mai poţi să îţi calculezi şi indicele ponderal, poţi să faci o analiză a stilului de viaţă, poţi să faci o analiză a riscului cardiovascular. Avem un modul de prevenţie care te îndeamnă să mergi o dată pe an la medicul de familie, să îţi programezi acest lucru. O dată pe an trebuie să mergi la stomatolog, o dată pe an trebuie să mergi la analize de laborator, fiindcă dacă faci lucrul acesta, tu faci prevenţie”, a explicat cofondatorul Feeel.health. 

    Proiect: Planable
    Ce face? Soluţie de colaborare pentru echipele de social media
    Venituri 2019: aproximativ 500.000 de euro
    Invitat: Xenia Muntean, CEO şi cofondator al Planable

    Proiect: Vivico.ro
    Ce face? Platformă online de design interior
    Investiţia iniţială: 10.000 de euro
    Necesar de finanţare: 35.000 de euro
    Invitat: Raluca Cătinaş, architect şi cofondator al Vivico.ro

    Proiect: SoftLead
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Necesar de finanţare: 300.000-500.000 de euro
    Venituri totale 2019: 165.000 de euro
    Invitat: Alexandra Roată, managing partner în cadrul SoftLead

    Proiect: Brainy.ro
    Ce face? Platformă online pentru educarea copiilor în moduri alternative
    Invitaţi: Ana Petrescu, cofondator Brainy, şi Teodora Nemţanu, membru în echipa Brainy

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • OPINIE – Daniel Stăncescu, CEO Adeplast: “De ce nu se extind mai mult antreprenorii români pe alte pieţe?”

    De altfel, dacă ne uităm la numeroasele politici industriale noi, adoptate în ultimii ani de către ţările dezvoltate, acestea se bazează într-o măsură semnificativă pe atragerea investiţiilor în general şi a investiţiilor străine directe, în special. 
    La nivel global, cererea de investiţii este la fel de puternică ca întotdeauna, oferta scade şi piaţa este mai puţină prietenoasă decât în urmă cu câţiva ani. Se conturează din ce în ce mai clar tendinţa de scădere a investiţiilor productive transfrontaliere şi creşte ritmul adoptării tehnologiilor digitale în lanţurile de aprovizionare globale în multe industrii.
    În acest context, UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development – Conferinţa Naţiunilor Unite axată pe schimburi comerciale şi pe dezvoltare) subliniază necesitatea unei creşteri explozive a utilizării zonelor economice speciale (SEZ, special economic zones, peste 1.000 identificate în utimii 5 ani şi alte 500 în curs de implementare) ca instrumente de politică pentru atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea industrială. Dar, din păcate, statul român pare că nu vede aceste mişcări globale. Cum pare că nu va vedea asta nici în viitorul foarte apropiat, va trebui să facă faţă nu numai provocărilor asociate unui climat de investiţii şi comerţ mai dificil, ci şi altor provocări, dintre care cea mai importantă este noua revoluţie industrială, care ar putea eroda puternic importanţa costurilor scăzute ale forţei de muncă, avantajul concurenţial tradiţional al României în cursa atragerii investiţiilor străine.
    În 2018, datele oficiale arată o creştere a ponderii vânzărilor filialelor companiilor multinaţionale la 32% din PIB-ul global, un nivel al activelor de peste 110.000 miliarde de dolari şi circa 76 de milioane de salariaţi. Spre comparaţie, în 1990, care ar fi trebuit să fie anul de start al României în cursa modernizării sale, aceste filiale aveau active de peste 6.200 de miliarde de dolari şi circa 28 de milioane de salariaţi. În 1990 s-au înregistrat vânzări de 7.000 de miliarde de dolari, iar în 2018, vânzări de peste 27.000 de miliarde. Fie că ne place sau nu, aceste companii multinaţionale sunt vectorul globalizării, orice stat aflat în competiţie cu restul pentru atragerea investiţiilor străine trebuie să aibă relaţii cu aceşti jucători globali. Are oare statul nostru relaţii măcar cu aceste companii, cunoscută fiind lipsa de dialog a unor guverne cu mediul de afaceri? Nu prea se văd. Cum nu se vede nicio companie multinaţională deţinută de statul român. Şi acest lucru în condiţiile în care la nivel global sunt peste 1.500 astfel de companii, în peste 73% statul deţinând direct sau indirect majoritatea.
    Să vorbim la nivel regional, despre Europa Centrală şi de Est? Statele vecine au mers pe un model care s-a dovedit câştigător: au utilizat resursele pe care le aveau, monopolul din ţara de origine şi au mers în ţările vecine, evident sprijinite de statul de origine.
    Subscriu la opinia că antreprenorii formează coloana vertebrală a unei economii, că o economie naţională are în egală măsură nevoie de capital autohton şi de capital străin, însă azi un antreprenor are nevoie de susţinerea şi consolidarea spiritului său, economia României are nevoie mai mult decât oricând de educaţie antreprenorială, întrucât contextul în care ne aflăm este unul diferit total de capitalismul clasic, în care s-a născut şi dezvoltat antreprenorul român care, în lipsa unor instituţii specializate sau mentori care să-l ajute să se orienteze, s-a autoeducat. De altfel, deopotrivă şi antreprenorul, şi corporaţia multinaţională au nevoie de investiţii ale statului în trei domenii prioritare: infrastructură, educaţie, sănătate. Am pierdut deja atât de mult timp încât trebuie să ne trezim şi să vedem cât de mult se transformă lumea noastră.
    În ciuda unor poveşti antreprenoriale de succes dezvoltate în România de întreprinzători români, care validează viziunea şi curajul antreprenorului român – două din trăsăturile definitorii ale succesului în internaţionalizarea afacerilor – nu contăm ca ţară de origine în universul companiilor multinaţionale pentru că ne-a lipsit maturitatea, ne-au lipsit resursele financiare, ne-a lipsit suportul statului. Programele de promovare a exportului nu sunt suficiente pentru internaţionalizarea afacerilor antreprenoriale româneşti. Odată ieşit pe alte pieţe prin filialele sale, antreprenorul român va vedea singur diferenţele, va căpăta şi mai multă experienţă şi va învăţa şi mai multe lucruri pe care le va aduce acasă.
    Piaţa materialelor de construcţii din România oferă multe oportunităţi, în special pe termen mediu şi lung. Avem circa 430 locuinţe/1.000 de locuitori faţă de o medie a UE de circa 480 locuinţe/1.000 de locuitori, cu o valoare maximă de 570 în Grecia, 550 în Portugalia sau 540 în Spania. Sub valoarea noastră se află doar Slovenia, Slovacia, Polonia şi Luxemburg. Românul are un ataşament special faţă de casa sa, el vrea să fie proprietar, aşa că cererea va continuă să crească. Aproape 51% din cele 9 milioane de locuinţe din România sunt construite înainte de 1970, prin urmare vorbim de o piaţă importantă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Ca pondere a locuinţelor construite înainte de 1970, ne depăşesc doar şase ţări ale Uniunii Europene – Franţa (52%), Italia, Germania, Suedia, Belgia şi Danemarca (62%), iar cu Austria (51%) suntem la egalitate.
    Potenţial imens este însă pe nonrezidenţial, unde statistica ne arată diferenţe extrem de mari faţă de alte ţări membre: în România avem circa 975 mp clădiri comerciale/1.000 de locuitori faţă de peste 5.700 în Germania sau 2.500 în Polonia, 562 mp clădiri de birouri/1.000 locuitori faţă de 5.200 în Germania sau 2.300 în Polonia. 

  • ​Flacăra olimpică, aprinsă fără aplauze

  • Mare şi luxos

    Creatorul londonez Theo Fennell, de exemplu, scrie Financial Times, a lansat, în colaborare cu sculptorul Willard Wigan, un inel care reprezintă Colosseumul de la Roma. Inelul are în partea superioară un capac care se ridică, dând la iveală un gladiator căzut în arenă, şi se vinde împreună cu un pandantiv sub formă de lupă, cu pietre preţioase. Casa Chaumet a lansat recent o colecţie în cinstea redeschiderii principalului său magazin din Place Vendôme din Paris, inelele incluse în aceasta fiind impunătoare şi gândite ca o interpretare a unor monumente sau clădiri importante din mai multe culturi. 

  • Cum să-ţi creşti clienţi pentru licitaţii

    Pentru a-i atrage pe colecţionarii tineri, casa de licitaţii Philips, specializată pe arta secolelor XX şi XXI, le propune artişti din generaţia lor, în timp ce Sotheby’s, care urmărea să le vândă milenialilor lucrări ale vechilor maeştri (pictori europeni de până spre anul 1800), a apelat la Victoria Beckham, care a expus tablouri ale acestora în magazinul ei de la Londra. Pe de altă parte, Christie’s s-a asociat cu producătorul de skateboarduri şi îmbrăcăminte Supreme, scoţând la licitaţie trei skateboarduri create de Damien Hirst şi o maşină de pinball. 

  • Cu sticla la protest

    Aceasta, scrie The Independent, şi-a închis recent timp de trei zile magazinele de la Londra, umplându-le cu peste 90.000 de sticle de plastic, pentru a atrage atenţia asupra poluării cu obiecte din acest material. Numărul de sticle a fost ales special, spune creatoarea, deoarece exact atâtea se cumpără în lume la fiecare şase secunde. În completarea acestui demers, Anya Hindmarch a lansat şi o serie de genţi I Am A Plastic Bag confecţionate din sticle şi parbrize de plastic, cu bordură şi baiere de piele. 

  • Slobozia a atras fonduri europene de 24 mil. lei pentru modernizarea transportului public

    Primăria Slobozia a atras un proiect european de peste 28 mil. lei, din care 24 mil. lei reprezintă contribuţia din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru modernizarea transportului public din municipiu. Proiectul prevede crearea de benzi de circulaţie destinate exclusiv transportului public, pe o lungime de peste 8.000 de metri liniari, şi piste de biciclete pe o suprafaţă de peste 9.000 de metri pătraţi. Totodată, va fi modernizat spaţiul pietonal, pentru creşterea siguranţei pietonilor pe traseele pietonale, şi va fi amenajat un spaţiu verde pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi.

    Administraţia locală din Slobozia beneficiază de finanţare nerambursabilă prin Regio (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în cadrul Axei prioritare 4 – „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile’’, Prioritatea de investiţii 4e – „Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilităţii urbane multimodale durabile şi a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare’’.