BusinessMagazin

Tag: asociere

  • Cum au pierdut 2 milioane de euro doi antreprenori străini după ce s-au asociat cu un român

    „E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?

    Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.

    „S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.

    După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.

    Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.

    „Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Prima ţară din lume care interzice Valentine’s Day. Care este motivul?

    Ieri, 13 februarie, Pakistan a devenit prima ţară care interzice această sărbătoare, verdictul fiind dat de Înalta Curte din Islamabad, iar legea va intra în vigoare imediat.

    Astfel este interzisă reclama fie ea electronică, tipărită care face referire la Valentine’s Day, dar şi comercializarea produselor asociate cu această sărbătoare (cupidoni, inimioare etc) sau sărbătorirea în spaţiul public.

    Decizia a fost luată deoarece sărbătoarea este considerată “amorală”, “vestică” şi nu face parte din cultura islamică.

    Această lege îi pune în dificultate pe oamenii de afaceri care se pregăteau să facă vânzări mari în această perioadă. Florăriile vând chiar de 10 ori mai mult pe 14 februarie faţă de o zi obişnuită.

    Mohammand Naveed, patronul unei florării, a declarat pentru CNN că a achiziţionat flori în formă de inimă în valoare de 2000 de dolari. “Dacă ne este interzisă vânzarea acestora atunci va fi un dezastru. Nu ne permitem aşa ceva”, a spus el.

     

  • Prima ţară din lume care interzice Valentine’s Day. Care este motivul?

    Ieri, 13 februarie, Pakistan a devenit prima ţară care interzice această sărbătoare, verdictul fiind dat de Înalta Curte din Islamabad, iar legea va intra în vigoare imediat.

    Astfel este interzisă reclama fie ea electronică, tipărită care face referire la Valentine’s Day, dar şi comercializarea produselor asociate cu această sărbătoare (cupidoni, inimioare etc) sau sărbătorirea în spaţiul public.

    Decizia a fost luată deoarece sărbătoarea este considerată “amorală”, “vestică” şi nu face parte din cultura islamică.

    Această lege îi pune în dificultate pe oamenii de afaceri care se pregăteau să facă vânzări mari în această perioadă. Florăriile vând chiar de 10 ori mai mult pe 14 februarie faţă de o zi obişnuită.

    Mohammand Naveed, patronul unei florării, a declarat pentru CNN că a achiziţionat flori în formă de inimă în valoare de 2000 de dolari. “Dacă ne este interzisă vânzarea acestora atunci va fi un dezastru. Nu ne permitem aşa ceva”, a spus el.

     

  • Tineri manageri de top 2016: Alexandru Ionuţ Tănase, asociat coordonator Transvilvania CITR

    36 DE ANI   /   ASOCIAT COORDONATOR TRANSILVANIA (FILIALELE BRAŞOV, CLUJ, SIBIU, ORADEA, SATU MARE)   /   CITR

    CIFRĂ DE AFACERI 2015: 7,9 milioane de euro

    CIFRĂ DE AFACERI 2014:  5,8 milioane de euro

    Alexandru Tănase consideră că integrarea sa în structura de asociere a CITR la mai puţin de un an de la angajarea în companie reprezintă cea mai importantă realizare din cariera sa profesională de până acum. În prezent, el coordonează activitatea a patru echipe conduse de patru manageri şi este responsabil pentru managementul companiei şi ofertarea în Transilvania, în conformitate cu hotărârile luate de consiliul director al CITR.

    Filialele aflate în responsabilitatea sa (Braşov, Cluj, Sibiu, Oradea, Satu Mare) au atins anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 2,5 milioane de euro, peste aşteptările previzionate. „Atât din punctul de vedere al bugetului realizat în paralel cu cel planificat, al încasărilor, al lichidităţii şi al creşterii cifrei de afaceri comparativ cu anul 2014, ne-am îndeplinit obiectivele şi, în unele cazuri, le-am depăşit cu procente încadrate între 2% şi aproximativ 30%“, descrie Tănase rezultatele obţinute în 2015.  Şi-a început cariera în 2004, la sucursala din Cluj-Napoca a Băncii Transilvania, la scurt timp după absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice (secţia Finanţe-Asigurări) a Universităţii Babeş-Bolyai. A făcut consultanţă bancară în cadrul Băncii Transilvania până în 2006, când a trecut la Bancpost – Business Centre Braşov, unde a devenit în 2008 director adjunct corporate.

    În acelaşi an s-a mutat la sucursala din Braşov a băncii Millennium pe postul de director al sucursalei, pe care l-a ocupat până în 2011, când a  optat pentru o carieră în domeniul insolvenţei, începută la o companie de profil din Braşov şi continuată la CITR. A fost o schimbare hotărâtoare pentru tânărul care la vremea aceea avea 30 de ani şi acumulase deja o vastă experienţă  în banking, trecând de la jobul  de administrator de cont la cel de director adjunct corporate şi director de sucursală. Cu scopul de a se pregăti pentru o carieră în noul domeniu, a obţinut diploma de practician în insolvenţă definitiv, dar a absolvit şi cursurile masterului de la Facultatea de Drept şi Sociologie a Universităţii Transilvania Braşov, unde s-a specializat în drept.

    „După ce am făcut acest pas, am realizat că trebuie să definesc clar nişa către care mă îndrept, pentru a fi un adevărat profesionist în domeniu. În cele din urmă, am ales partea de restructurare şi insolvenţă, deoarece se preta perfect aspiraţiilor mele de antreprenor, cât şi experienţei mele de consultant economic-financiar“, descrie tânărul experienţa trăită. Aceasta a fost o provocare pentru că a trebuit să parcurgă paşii fireşti ai debutului în profesie şi a avut nevoie de o schimbare de mentalitate, plecând de la viziunea bazată exclusiv pe partea economică şi ajungând la o viziune 360°, ce ţine cont şi de situaţia juridică, de contextul legal, de nevoi, dar mai ales de limite, potrivit lui Alexandru Tănase.
     

  • Descoperirea istorică care schimbă tot ce ştiam despre noi

    Cercetătorii de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite au făcut o descoperire epocală care vizează inclusiv România.

    Analizând fraze din 37 de limbi diferite şi maniera prin care acestea limitează spaţiul ce separă cuvintele asociate între ele, savanţii de la MIT au reuşit să confirme o ipoteză pe care o susţineau demult. Această teorie a rămas controversată în comunitatea ştiinţifică, până la acest studiu.

    Vezi aici descoperirea ISTORICĂ care schimbă tot ce ştiam despre noi!

  • Top 10 lucruri pe care un om inteligent nu le face

    Inteligenţa este o variabilă deseori asociată cu educaţia pe care o primim în şcoală, însă specialiştii mai consideră că această valoare este direct proporţională şi cu experienţa şi capacitatea unui individ de a se adapta din mers la realităţi ale vieţii.

    În literatura de specialitate, ceea ce noi numim coeficient de inteligenţă sau – pe scurt, IQ – nu este nimic altceva decât raportarea vârstei mintale a unui individ la vârsta biologică, înmulţit cu 100.

    Vezi aici Top 10 lucruri pe care un om INTELIGENT nu le face

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental. 

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.

    Copil de bani-gata, pasionat de muzică

    Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.

    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.

    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.

    Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.

    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel.  Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.

    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.

    O cădere pe toate planurile

    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.

    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.

    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.

    Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Cod galben de ninsori pentru trei judeţe din România

    Potrivit ANM, în judeţele Dolj, Olt şi Mehedinţi, în perioada 29-11-2016 ora 7:00 până la 29-11-2016 ora 10:00, se vor semnala ninsori moderate ce vor determina scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m şi se va depune strat de zăpadă local de 8-10 cm şi izolat 12 cm.

    Fenomene meteorologice asociate sunt intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 25…30km/h.