’’Ne bucurăm că s-au demarat lucrările de modernizare pe DJ Mediaş-Bârghiş, acesta fiind primul mare proiect de infrastructură rutieră, alături de modernizarea DJ 106 Agnita – Sighişoara şi DJ 106 B Ocna-Ţapu, care se realizează din fondurile europene atrase de Consiliul Judeţean Sibiu în perioada de programare 2014-2020’’, a declarat într-un comunicat de presă Daniela Cîmpean, preşedinta CJ Sibiu. Modernizarea drumului judeţean 141 Mediaş-Bârghiş se realizează cu fondurile europene obţinute de Consiliul Judeţean Sibiu în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Tag: asociere
-
În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc
După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.
Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.
„Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.
Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.
Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”
Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.
După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.
„De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.
Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă.
-
Bog’Art, cel mai mare constructor din România, va construi în asociere cu UTI aeroportul din Braşov, contract de 31 mil. euro
Asocierea condusă de Bog’Art are la dispoziţie 12 luni pentru a executa prevederile contractului (trei luni pentru realizarea proiectului tehnic şi nouă luni pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţii şi instalaţii pentru terminalul de pasageri al Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav). Aerogara va fi construită pe trei niveluri, cu o arie desfăşurată de 11.780 mp, după o soluţie architecturală realizată de arhitectul braşovean Dorin Ştefan.
-
O asociere condusă de bistriţenii de la Dimex modernizează drumul judeţean dintre Ungheni şi Târnăveni pentru 22 mil. euro
Durata de execuţie este de 36 de luni, din care 4 luni pentru elaborarea proiectului tehnic, iar finanţarea acordată pentru modernizarea DJ151B şi DJ142, între Ungheni şi Târnăveni provine din fondurile Programului Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul este coordonat de Consiliul Judeţean Mureş, în cadrul parteneriatului cu municipiul Târnăveni, comuna Găneşti, comuna Mica şi oraşul Ungheni. Investiţia presupune reabilitarea DJ142 şi DJ151B pe o lungime de 24 km, construirea a 2,4 km de piste de biciclete, dar şi modernizarea unui număr de 24 de staţii de autobuz.
-
Româncele care conduc companii în domenii considerate „ale bărbaţilor”. Sunt responsabile de afaceri de milioane de euro, cu mii de angajaţi
Construcţiile sunt unul dintre aceste domenii, dar asta nu este – şi nu a fost nici până acum – o piedică în calea femeilor care simt că au frâiele necesare pentru a struni un astfel de business. În definitiv, nici Margaret Thatcher nu ar fi devenit „doamna de fier” a politicii britanice fără determinarea obligatorie într-o lume dominată de bărbaţi.
Andreea Hancioglu, director executiv al subsidiarei locale a producătorului turc de ţevi Superlit, Camelia Olesen, executivul care conduce filiala din România a grupului danez producător de lavoare pentru băi Kuma, şi Ileana Nicolae, şefa pe Europa de Est a producătorului elveţian de materiale de construcţii Sika, sunt doar câteva exemple care demonstrează că nu există drum închis pentru femei. La fel cum, de altfel, nici bărbaţii nu au „interzis” în industria frumuseţii.
Un job temporar devenit rol de conducere permanent
Andreea Hancioglu a ajuns la Superlit, companie turcă a cărei activitate este de producţie de ţevi şi tuburi, după ce lucrase deja într-o altă companie cu acţionariat turc. La sfârşitul anilor ’90, a lucrat un an în cadrul unei firme de construcţii din această ţară, care între timp s-a desfiinţat, dar care, atunci când a cooptat-o pe ea, îşi dorea să se extindă pe piaţa din România.
„A fost, practic, primul job pe care l-am avut după ce m-am mutat în Turcia, în anul 1999, obţinut în urma unui interviu profesional. După perioada în care am lucrat la firma de construcţii pe relaţia cu România, am fost recrutată de firma Superlit, producătoare de tubulatură din material compozit. De atunci lucrez în cadrul grupului Superlit, deci de peste 17 ani.” Superlit face parte din grupul turc Superlit Pipe Corporation, înfiinţat în 1961, care la rândul său este parte a Karamaci Holding, deţinut de familia Karamaci, care mai are de asemenea afaceri în domeniul industriei textile şi al energiei.
Vreme de opt ani, în perioada 2001-2009, Andreea Hancioglu a lucrat pentru firma-mamă din Istanbul, fiind responsabilă pentru vânzările din zona Eurasia. A avansat până în poziţia de management.
„Am fost plăcut surprinsă să observ că, într-o ţară cu o cultură de business destul de conservatoare, o femeie poate avea acces aproape la orice tip de job ca bărbaţii. Mai mult decât atât, femeile au parte de condiţii similare, inclusiv salariale, cu cele ale bărbaţilor, spre deosebire de alte ţări, inclusiv din Uniunea Europeană, unde diferenţele acestor condiţii pot fi relativ mari între bărbaţi şi femei”, povesteşte Andreea Hancioglu.
Aceasta spune că, în toată perioada în care a lucrat în Turcia, nu a simţit niciun moment că a fi femeie este o piedică pentru dezvoltarea în carieră.
În 2009, Andreea Hancioglu a ajuns în România, la scurt timp după ce a intrat în funcţiune fabrica Superlit de la Buzău. Planul era ca, după o vreme, să revină la biroul din Istanbul. „Dar, cum nimic nu e mai permanent decât provizoratul, de atunci mă aflu la conducerea acestei firme în poziţia de director executiv.”
În România, Superlit are o fabrică în Buzău, unde produce ţevi şi tuburi din PAFSIN (poliester armat cu fibră de sticlă şi inserţie de nisip). În 2018, afacerile Superlit au ajuns la aproape 51 de milioane de lei, cu 88 de angajaţi.Ce provocări îi aduce funcţia actuală Andreei Hancioglu?
„Firma noastră produce tubulatură – deci material pentru construcţii. Pe de o parte trebuie să faci faţă unor exigenţe extrem de ridicate pe o piaţă foarte concurenţială. Pe de altă parte, trebuie să demontezi prejudecăţi într-un domeniu dominat de bărbaţi. În România, ca femeie într-o poziţie de conducere trebuie, de multe ori, să munceşti dublu, să dovedeşti dublu, pentru a fi luată în serios şi a reuşi”, spune Andreea Hancioglu.
Nu se întâmplă foarte des să interacţioneze cu alte femei în lumea de business legată de construcţii, dar astfel de situaţii nu sunt complet inexistente. Domeniul rămâne însă unul dominat de bărbaţi.
Leadership feminin cu influenţe nordice
Istoria producătorului danez de lavoare pentru băi Kuma în România se leagă, încă de la început, de numele Cameliei Olesen, actualul director executiv al subsidiarei de pe piaţa locală. Iniţial, a ocupat o poziţie consultativă şi era reprezentant al companiei daneze în România. Lucrurile s-au schimbat în iunie 2000, când reprezentanţa din România a început să funcţioneze cu capital majoritar danez, iar Camelia Olesen a preluat funcţia de director executiv, având, de asemenea, ca responsabilitate, deschiderea pieţei româneşti.
„Suntem un business colateral construcţiilor. În general, îmbin stilul de comunicare şi de conducere nordic cu cel românesc. Lumea de business în acest domeniu aparţine bărbaţilor, dar văd în piaţă şi alte businessuri unde liderii sunt femei. Trăim vremuri moderne, în care respectul este reciproc”, spune Camelia Olesen.
Este de părere că nu poţi avea o funcţie de conducere până când nu lucrezi efectiv în producţie cel puţin jumătate de an. Astfel, şi ea a lucrat, în Danemarca, alături de angajaţii din fabricile Kuma, constatând că forţa exemplului este foarte importantă în cultura nordică.
„Am lucrat în secţiile de turnare, finisare, ambalare în 1999, înainte de a deveni directorul companiei în România. Avantajele acestui tip de pregătire înaintea unei promovări în fruntea companiei sunt foarte mari în relaţiile de muncă. Nu există mentalitatea pantofilor strălucitori, iar deviza este «It’s nice to be important, but it’s more important to be nice» (E drăguţ să fii important, dar e mai important să fii drăguţ)”, spune Camelia Olesen.
Lunilor petrecute în producţie în Danemarca le-a urmat numirea în funcţia de director al operaţiunilor din România. Kuma România a fost înfiinţată în decembrie 1998 şi a început producţia de lavoare dedicate exportului către ţara-mamă, Danemarca, un an mai târziu. Astăzi, fabrica din România – din localitatea Băneşti, judeţul Prahova – deserveşte întreaga piaţă nordică, în Danemarca existând doar laboratoarele de creaţie şi cercetare, precum şi biroul de vânzări pentru Europa de Nord.
În 2018, producţia de lavoare pentru băi a Kuma a adus peste 22 de milioane de lei în conturile danezilor. Din Băneşti, lavoarele ajung la export pe pieţele nordice din Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, dar şi în Italia, Ungaria, Olanda. Circa 20% din producţie rămâne în România.
Un lider atent la succesori
Pe Ileana Nicolae, grupul elveţian Sika, producător de materiale de construcţii, a cooptat-o aproape de la înfiinţarea subsidiarei locale, în 2003. În cei 12 ani în care a condus businessul Sika în România, a dat în funcţiune două unităţi de producţie, iar o parte din membrii echipei pe care a coordonat-o au fost promovaţi în structuri regionale în cadrul grupului sau chiar au preluat poziţii de director general în alte ţări.
De altfel, şi Ileana Nicolae este în prezent director regional pentru 18 ţări din Europa Centrală şi de Est şi coordonează activitatea Sika AG pentru 15 subsidiare. Anterior venirii la Sika, a lucrat ca director general în cadrul companiei producătoare de ciment HeidelbergCement.
„Am provocări în fiecare zi. De la a cunoaşte o piaţă vastă cum este Rusia, a creşte într-o piaţă mică şi saturată ca în Slovenia, a dezvolta echipa şi linia a doua de manageri pentru a asigura succesiunea”, spune Ileana Nicolae. În România, Sika a început ca distribuitor, în 2002, deschizând prima fabrică şase ani mai târziu, în 2008, la Braşov, în care produce aditivi pentru construcţii. Acesteia i s-a adăugat o a doua, la Căpuşu Mare, în judeţul Cluj, unde sunt fabricate mortare speciale şi mortare folosite ca aditivi.
„Nu mi-am pus niciodată problema interacţiunilor cu alte femei în lumea de business legată de construcţii. Sunt un partener de business care se întâlneşte cu partenerii săi, fie ei bărbaţi sau femei.”
În 2018, afacerile Sika în România s-au situat la circa 35 de milioane de euro. La nivel de grup, cei peste 18.000 de angajaţi Sika realizează anual afaceri de peste şase miliarde de franci elveţieni (peste 5 mld. euro).
Sika îşi are sediul în Baar, Elveţia, şi este activă la nivel global în domeniul materialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriile producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade, parcuri solare şi eoliene.
România, cele mai mici discrepanţe între salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor
Statisticile europene arată că România are cea mai redusă discrepanţă salarială din Uniunea Europeană, astfel că o femeie salariată câştigă, în medie, cu 5,2% mai puţin decât un bărbat, conform celor mai recente date publicate de Eurostat – biroul de statistică al Uniunii Europene – şi aferente anului 2016.
La nivelul tuturor celor 28 de state membre ale UE, femeile câştigă, în medie, cu 16% mai puţin decât bărbaţii. Cele mai mici diferenţe salariale dintre femei şi bărbaţi, dincolo de România, care conduce acest top, se întâlnesc în Italia (5,3%), Luxemburg (5,5%), Belgia (6,1%), Polonia (7,2%), Slovenia (7,8%) şi Croaţia (8,7%). La polul opus, cu cele mai mari decalaje salariale dintre femei şi bărbaţi, se află Estonia (25,3%), Cehia (21,8%), Germania (21,5%), Marea Britanie (21%) şi Austria (20,1%). -
STS a anunţat că a fost semnat contractul pentru modernizarea serviciului 112
„În aplicarea măsurii 7 din Raportul preliminar privind Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU), întocmit de Comitetul interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112 înfiinţat prin Decizia prim-ministrului nr. 166/2019, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale anunţă semnarea în data de 09.08.2019 a Contractului de furnizare echipamente şi aplicaţii informatice pentru „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă”, cu Asocierea Orange Romania S.A. – Atos Convergence Creators S.R.L. a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare în urma procedurii de licitaţie deschisă”, informează STS, printr-un comunicat de presă.
-
Şase fermieri din judeţul Alba s-au asociat sub umbrela cooperativei Bovis Alba Transilvania şi produc 7.500 de litri de lapte zilnic, pe care îl vând către Prodlacta şi Hochland
Şase fermieri din judeţul Alba s-au asociat în 2012 sub umbrela Cooperativa Agricolă Bovis Alba Transilvania, iar din 2016 au început să-şi vândă producţia de lapte prin această cooperativă, ajungând în 2018 la o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
„Prin această formă de asociere putem negocia mai bine o cantitate mai mare de lapte decât una mai mică. Preţul laptelui a crescut cu 20-30% de când vindem centralizat. Suntem şase fermieri şi producem aproximativ 7.500 de litri de lapte/zi, pe care îl vindem în mare parte către Prodlacta din Braşov şi o mică parte către Hochland“, spune Radu Moldovan, unul dintre asociaţii companiei Cooperativa Agricolă Bovis Alba Transilvania.
-
A studiat în Canada dar a ales să se întoarcă, la 21 de ani, în România: “Căutam acel sentiment de «acasă»”
Clarisa Zavate coordonează departamentul Forensic & Integrity Services din cadrul EY România, având în subordine o echipă compusă din 22 de experţi în antifraudă şi anticorupţie, investigaţii şi business intelligence, combaterea spălării banilor (AML), forensic technology (Forensic Data Analytics – FDA), dispute şi litigii, dar şi în protecţia datelor cu caracter personal (GDPR).
Clarisa Zavate a emigrat în 1997 cu părinţii săi în Canada şi a copilărit în Toronto, unde a urmat toate etapele educaţionale, inclusiv studiile universitare. S-a întors în România în 2009, la 21 de ani, „căutând acel sentiment de «acasă» şi dorind să mă stabilesc aici”. În ultimii 10 ani a lucrat în diverse sedii din reţeaua EY, respectiv Bucureşti, New York, New Jersey, Londra şi Zürich. A căutat însă constant oportunitatea de a reveni în ţară, iar în momentul în care s-a ivit acest rol, alegerea a fost clară. „România este locul în care îmi doresc să rămân şi mă bucur de un rol care îmi permite în continuare să am o experienţă globală, să lucrez cu echipe multinaţionale şi să colaborez cu cele mai mari firme globale. Mai mult, îmi doresc să contribui la dezvoltarea pieţei locale şi, mai ales, să îmbunătăţesc mediul local în lupta anticorupţie.”
Este licenţiată în Administrarea Afacerilor Internaţionale la facultatea Schulich School of Business (York University) din Toronto şi a absolvit un master în Managementul Proiectelor Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Profilul Clarisei Zavate a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP din România.
-
Fiat Chrysler şi Renault parteneriat pe tema unei colaborări globale. Discuţiile ar fi într-un stadiu avansat
Discuţiile sunt într-un stadiu avansat, au spus sursele.
Companiile nu au comentat informaţiile.
Presiunea pentru consolidare în rândul producătorilor de automobile a crescut odată cu provocările generate de trecerea la automobile electrice, înăsprirea reglementărilor privind emisiile şi nevoile financiare importante pentru dezvoltarea autovehiculelor conectate şi autonome.
FCA şi Renault au o capitalizare de piaţă combinată de aproape 33 de miliarde de euro (37 miliarde de dolari) şi vânzări globale totale de 8,7 milioane de vehicule.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro