BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Guvernul a aprobat normele metodologice pentru prelungirea măsurii de amânare a plăţii ratelor, până la 31 martie

    Executivul a adoptat astăzi propunerea Ministerului de Finanţe de a continua şi după 1 ianuarie 2021 măsura care prevede amânarea plăţii ratelor pentru maxim 9 luni pentru persoanele care au dificultăţi financiare pe fondul pandemiei.

    Solicitarea poate fi formulată de debitor cel mai târziu până la data de 15 martie 2021, iar creditorul trebuie să comunice decizia în termen de maximum 15 zile calendaristice, până la data de 31 martie 2021.

    Modificarea clauzelor contractuale, ca efect al aprobării solicitării debitorului, se realizează fără încheierea de acte adiţionale la contractul de credit, ci prin notificarea debitorului în termen de 30 zile calendaristice de la primirea solicitării complete.

    Actul normativ adoptat astăzi de Guvern prevede că persoanele pot beneficia de suspendarea plăţii obligaţiilor rezultate din creditele accesate pe o perioadă de maximum nouă luni.

    Condiţiile necesare pentru a putea solicita suspendarea plăţii obligaţiilor sunt: creditele au fost acordate până la data de 30 martie inclusiv, creditul nu a ajuns la scadenţă până la data solicitării formulate de debitor, nu a fost declarată scadenţa anticipată a creditelor până la data de 31 decembrie inclusiv şi debitorul nu înregistrează restanţe la data solicitării suspendării obligaţiei de plată.

    Poate beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului, debitorul ale cărui venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19.

    Debitorul, cu excepţia persoanelor fizice, trebuie să declare pe propria răspundere diminuarea veniturilor/încasărilor medii lunare cu minimum 25% în ultimele trei luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020 şi faptul că se află în imposibilitatea de a onora obligaţiile de plată aferente creditului.

    Pentru debitorii persoane fizice care au contractat credite ipotecare şi care au beneficiat de suspendarea obligaţiilor de plată în prealabil conform OUG nr. 37/2020, dar nu au accesat perioada maximă de suspendare de nouă luni, dobânda eşalonată şi garantată de stat iniţial este majorată cu dobânda suspendată la plată în baza cadrului legal actual, urmând a fi plătită în 60 de rate lunare egale începând cu luna următoare expirării noii perioade  de suspendare a plăţilor.

  • Ungaria devine prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc anti-COVID. Acum, autorităţile de la Budapesta îşi îndreaptă atenţia către China

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a oferit aprobare iniţială pentru utilizarea vaccinurilor produse de AstraZeneca/Universitatea Oxford şi Institutul Gamaleia din Moscova, a declarat şeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Organ, potrivit BBC.

    Ministrul de externe Peter Szijjarto va călători către Moscova în următoarele zile, unde va finaliza ultimele aspecte ale proceselor de distribuire.

    În prezent, autorităţile sanitare din Ungaria se află în Beijing pentru a discuta cu oficialii chinezi asupra aprobării şi distribuirii imediate a unui milion de doze produse de Sinopharm, vaccinul fiind deja folosit în Siberia.

    Sinopharm, companie deţinută de statul chinez, a anunţat luna trecută că faza a treia a testelor clinice arată o eficienţă de 79% – sub procentul înregistrat de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

    Însă premierul ungar a declarat că singurul mod prin care ţara poate satisface cererea de vaccinare, având în vedere ritmul în care sunt livrate dozele Pfizer, este prin finalizarea unui acord cu Rusia şi China.

    Până acum au fost vaccinaţi 140.000 de unguri, însă eforturile guvernului de popularizare a vaccinurilor din Rusia şi China au fost criticate extrem de dur de opoziţie.

    Scepticismul şi suspiciunea populaţiei poate veni de pe urma regimului comunist care a dominat ţara între 1948 şi 1989.

    Mişcarea a fost blamată şi de Uniunea Europeană, care este conştientă că decizia guvernului Orban este doar un alt exemplu de subminare a solidarităţii din cadrul UE.

    Conform unui sondaj realizat de Eurobarometer, ungurii sunt unii dintre cei mai sceptici cetăţeni ai Uniunii Europene privind vaccinarea împotriva coronavirusului, de vreme ce doar 49% din populaţie plănuieşte să primească vaccinul.

     

  • Ungaria iese din liniile UE, din nou: Viktor Orban ia măsuri disperate şi decide aprobarea vaccinului Sputnik V şi utilizarea lui pe populaţie. El vrea să aducă şi vaccinul chinezilor

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc împotriva Covid-19, cunoscut drept Sputnik V, în contextul în care premierul Viktor Orban îşi asumă acest risc drept unul politic, încercând să câştige cât mai multă simpatie până la alegerile de anul viitor, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Ungaria a acordat o autorizare de urgenţă pentru Sputnik V, cât şi pentru vaccinul dezvoltat de AstraZeneca, a anunţat guvernul.

    Decizia vine după ce Orban a decis să iasă din liniile stabilite alături de Uniunea Europeană şi să aprobe ambele vaccinuri care nu au fost încă autorizate pentru Europa.

    Nu este niciun secret că Viktor Orban este foarte apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi de Partidul Comunist Chinez, însă el ar putea rămâne singurul lider european care a ales să îşi expună populaţia în faţa unor vaccinuri aprobate accelerat, fără destule verificări.

    Guvernul de la Budapesta ia în calcul chiar să procupe vaccinul Sinopharm, în ciuda trecutului înţesat de corupţie al companiei.

    Mutările lui Orban sunt disperate în contextul în care următoarele alegeri electorale se apropie, iar liderul naţionalist vrea să obţină al patrulea mandat la conducerea Ungariei.

  • Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat primul vaccin împotriva coronavirusului

    – continuă –

  • Undă verde pentru Moderna: Consilierii FDA aprobă în unanimitate autorizarea vaccinului, urmează aprobarea de urgenţă a autorităţii de reglementare

    Autoritatea de reglementare pentru medicamente din SUA (FDA) se îndreaptă „cu repeziciune” către autorizarea în regim de urgenţă a vaccinului dezvoltat de Moderna împotriva Covid-19, a anunţat Stephen Hahn, comisar al FDA, citat de Reuters.

    Un grup de consilieri externi contractat de FDA a susţinut în unanimitate autorizarea de urgenţă a vaccinului Moderna, joi, ceea ce deschide calea spre momentul în care SUA va avea două vaccinuri aprobate.

    În urmă cu o săptămână, acelaşi grup de experţi a recomandat aprobarea vaccinului Pfizer-BioNTech, ceea ce i-a adus serului autorizarea în ziua următoare recomandării.

    După comentariile lui Hahn, FT a relatat că FDA a decis să aprobe în regim de urgenţă serul dezvoltat de Moderna. Sursele publicaţiei americane au indicat că această aprobare va veni în zilele următoare.

  • O veste bună: Vaccinul Pfizer-BioNTech ar putea fi autorizat în Uniunea Europeană înainte de Crăciun

    Presiunea pentru aprobarea vaccinului Pfizer-BioNTech în Europa este din ce în ce mai mare, iar autorităţile din Germania sunt optimiste că autorizarea s-ar putea produce mai devreme decât era programat iniţial, în contextul în care numărul de noi cazuri de infectare este în creştere, odată cu numărul de decese, potrivit Bloomberg.

    Germania este „optimistă” că Agenţia Europeană a Medicamentelor va putea lua o decizie până în data de 23 decembrie, a declarat Jens Spahn, ministrul Sănătăţii din Germania.

    Agenţia Europeană a Medicamentelor a anunţat anterior că board-ul de consilieri va face o recomandare asupra autorizării până în data de 29 decembrie, urmând ca autorizarea efectivă să vină la câteva zile după recomandare.

    „Facem tot ce putem pentru a autoriza acest vaccin cât mai repede. Scopul este de a obţine autorizarea lui înainte de Crăciun”, a spus Spahn, care speră ca marea campanie de vaccinare din Germania să înceapă înainte de finalul anului.

    Autorităţile din Germania, Italia, Polonia şi din alte ţări UE au pus presiune pe agenţia europeană pentru a obţine o autorizare cât mai rapidă, în contextul în care Marea Britanie, SUA şi Canada au început deja campaniile de vaccinare.

    Unul dintre motivele pentru care nemţii se grăbesc este acela că BioNTech este o companie germană, însă vaccinul dezvoltat de cercetătorii lor nu a fost încă aprobat pentru utilizare în UE, deşi a fost aprobat în alte ţări.

  • O veste bună de la Bill Gates: Şase vaccinuri împotriva Covid-19 vor fi disponibile în primăvara viitoare. Care ar putea fi cea mai mare problemă

    Miliardarul filantrop Bill Gates a estimat că omenirea ar putea avea până la şase vaccinuri împotriva Covid-19 aprobate şi pregătite pentru distribuţie până în primăvara anului 2021, în contextul în care progresele au accelerat în ultimele săptămâni în mai multe laboratoare.

    „Estimez că vom avea aproximativ şase vaccinuri aprobate în primul trimestru”, a declarat Bill Gates, în cadrul Singapore FinTech Festival, citat de CNBC.

    Pe lângă serul dezvoltat de americanii de la Pfizer şi nemţii de la BioNTech, care a început deja să primească aprobări în state precum Marea Britanie, Bill Gates estimează că vaccinurile dezvoltate de Moderna, AstraZeneca, Jhonson & Jhonson şi Novavax ar putea primi autorizaţie în următoarele luni. Totuşi, el nu a menţionat care este a şasea companie.

    Săptămâna trecută, Marea Britanie a devenit prima ţară din lume care acordă aprobare în regim de urgenţă pentru vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, iar distribuţia ar trebui să înceapă săptămâna aceasta.

    De cealaltă parte, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) ar urma să voteze acordarea unei autorizaţii similare chiar joi.

    Miliardarul Bill Gates i-a felicitat pe reglementatorii din ţările dezvoltate pentru că au făcut progrese rapide în contextul aprobării vaccinului. Fondatorul Microsoft este cu atât mai intresat de aspectul vaccinului, întrucât fundaţia Bill & Melinda Gates s-a implicat în mai multe proiecte globale din sfera sănătăţii, inclusiv vaccinarea unor populaţii din ţări foarte sărace.

    „Reglementatorii din Vest fac o treabă foarte bună. Au desfăşurat într-un mod foarte profesionist acest proces în trei faze, au urmărit efectele secundate şi au urmărit eficienţa”.

    Cu toate acestea, Bill Gates avertizează asupra problemelor care se vor ivi în continuare, în contextul în care vaccinurile trebuie să ajungă distribuite în mod corect către toate ţările, în special către cele mai puţin dezvoltate.

    „Trebuie să ne asigurăm că realizăm distribuţia într-un mod echitabil şi că nu va hotărî averea unui om dacă se va vaccina primul sau nu”.

  • Iohannis: Avem o strategie de vaccinare anti-COVID, care va fi aprobată în CSAT

    Avem strategie de vaccinare anti-COVID, care va fi aprobată în şedinţă CSAT, spune Klaus Iohannis, care precizează grupurile prioritare: personalul medical din centrele rezidenţiale şi medico-sociale, populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiei şi personalul din domenii cheie.

    „Avem o strategie de vaccinare anti-COVID, care va fi aprobată în zilele următoare şi avem organizată o structură clară – Comitetul Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS COV 2. Au fost stabilite toate mecanismele de aprovizionare, stocare şi implicarea resurselor urmare, precum şi planul de acţiune, cu cu etape clare”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că strategia va fi supusă aprobării CSAT, pe care o va convoca în perioada următoare.

    „Conform strategiei, din grupurile prioritare pentru vaccinare fac parte personalul din dom sanatăţii, tot personalul din domeniul sănătăţii, ca şi cel din centrele rezidenţiale şi medico-sociale, populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiei şi personalul din domenii cheie esenţiale bunei funcţionări a societăţii”, menţionează şeful statului.

    Iohannis afirmă că vaccinarea se va face etapizat, iar definirea etapelor de vaccinare şi iniţierea lor vor fi stabilite în funcţie deaprobarea, producţia şi alocarea de vaccinuri către fiecare ţară

  • CE aprobă o finanţare de 12,4 milioane de euro pentru producătorii români de vin

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de 12,4 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor români de vin, afectaţi de epidemia de coronavirus.

    Potrivit CE, schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat, iar sprijinul se va acorda sub formă de subvenţii directe.

    Schema este menită să răspundă nevoilor de lichidităţi ale viticultorilor şi să garanteze că aceştia îşi pot continua activităţile şi îşi pot păstra locurile de muncă în timpul pandemiei şi după aceasta. CE preconizează că peste 1.000 de producători vor beneficia de această schemă.

    Potrivit scehemei, ajutorul nu va depăşi 100.000 de euro per beneficiar care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole şi se acordă cel târziu până la 31 decembrie 2020.

    „Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se arată în comunicatul CE.

  • Cele 24 de boli pentru care se instituie izolare acasă sau în spitale. LISTA completă, aprobată de Guvern

    Lista celor 24 de boli pentru care se instituie izolare acasă sau în spitale a fost aprobată de Guvern. Coronavirusul a fost inclus pe listă.

    Guvernul a aprobat o hotărâre privind lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliu sau în spital.

    Documentul stabileşte lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora. În această listă a fost introdus şi SARS Cov 2.

    Acelaşi act normativ stabileşte şi unităţile sanitare de bază în care se pot trata persoanele bolnave cu afecţiunile prevăzute în lista bolilor infectocontagioase.

    Lista aprobată cuprinde 24 boli infectocontagioase şi a fost propusă de Institutul Naţional de Sănătate Publică.
    „Sunt acele tipuri de boli determinate de agenţi patogeni care determină un impact rapid şi major asupra stării de sănătate a persoanei bolnave şi poat determina rapid apariţia de focare de boli transmisibile sau declanşarea de epidemii extinse la nivel naţional sau internaţional. Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare şi insituire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii în populaţia generală”, transmite Ministerul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro