BusinessMagazin

Tag: apartamente

  • Cum a influenţat pandemia preţurile apartamentelor

    Între ultimul trimestru din 2020 şi primul trimestru al anului, preţurile au fost marcate de o creştere cu 5% în cazul apartamentelor de vânzare, în timp ce apartamentele oferite spre închiriere au avut preţuri în scădere cu 3%, o dinamică vizibilă în special după perioada stării de urgenţă. Preţurile au evoluat similar şi în cazul caselor – dacă cele de vânzare au avut un preţ mai mare (cu 9%), casele de închiriat au avut preţuri mai mici (cu 6%), potrivit unei analize realizate de Storia.ro şi OLX Imobiliare, comunicate recent.

    Pe baza datelor strânse de pe platformele de anunţuri de imobiliare pe parcursul anului 2020, experţii OLX Group au analizat impactul pandemiei asupra sectorului imobiliar din ţările în care compania este prezentă. Printre acestea se numără şi România, în care OLX Group deţine Storia.ro, OLX şi Autovit.ro. Analiza s-a concentrat pe trei zone distincte: preţ, ofertă şi cerere, care au fost analizate atât în cazul proprietăţilor oferite spre vânzare, cât şi în cazul celor spre închiriere. Datele analizate în România au fost agregate de pe platformele Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    O situaţie aparte s-a remarcat în cazul preţurilor terenurilor, care au crescut cu 19%, în special după starea de urgenţă. Pandemia a influenţat interesul cumpărătorilor faţă de terenuri, iar acest lucru a dus la modificări semnificative ale preţurilor de-a lungul anului 2020. 

    În concluzie, proprietăţile de închiriat au fost singurele marcate de o tendinţă de scădere, în timp ce preţurile proprietăţilor de vânzare sunt uşor mai ridicate decât înainte. 

    În 2020 s-a remarcat o creştere a numărului de anunţuri noi (publicate pe platforma în perioada la care face referire analiza) şi anunţuri active (adică toate anunţurile active la un moment dat pe platformă – atât anunţurile noi, cât şi cele mai vechi, a căror valabilitate a fost prelungită) în cazul apartamentelor oferite spre închiriere. În timp ce anunţurile noi au fost mai multe cu 35%, numărul anunţurilor active a crescut cu 79% în ultimul trimestru din 2020 comparativ cu primul trimestru al anului. În cazul apartamentelor de vânzare, anunţurile referitoare la aceste tipuri de proprietăţi au stat mai mult pe platformele de imobiliare – cele noi au fost în scădere cu 6%, în timp ce anunţurile active au fost în creştere cu 20%.

    În cazul caselor, numărul de anunţuri noi a scăzut cu 8%, în timp ce anunţurile active au fost cu 3% mai multe în trimestrul 4 comparativ cu primul trimestru al anului 2020. Numărul de anunţuri noi a fost marcat de o scădere semnificativă în cazul terenurilor (-22%), iar cele trei procente de creştere de la nivelul anunţurilor active s-au menţinut şi în cazul terenurilor. 

    În concluzie, atât anunţurile noi, cât şi cele active au fost în creştere pentru apartamentele de închiriat. În acelaşi timp, se poate observa o scădere a numărului anunţurilor noi pentru apartamentele de vânzare, case şi terenuri, dar şi o creştere a anunţurilor active pentru aceste categorii.

    Starea de urgenţă a determinat schimbări în ceea ce priveşte traficul de pe platformele de imobiliare. Acesta a fost în scădere în perioada lockdown-ului şi a reînceput să crească după aproximativ 4 săptămâni, în cazul ţărilor europene. Lucrurile au stat similar şi în România, unde traficul înregistrat pe Storia.ro şi OLX Imobiliare a revenit la stadiul de dinainte de pandemie în 7 săptămâni de la declanşarea stării de urgenţă. 

    „Faptul că facem parte dintr-o companie globală ne oferă avantajul unei viziuni ample asupra impactului pandemiei în sectorului imobiliar. Analiza datelor din România este doar începutul, pentru că ne-am propus să continuăm să facem astfel de analize şi să punem datele într-un context mai larg, cum ar fi cel european şi nu numai. Aşa cum putem observa şi din datele prezentate, anul acesta a fost unul ieşit din comun pentru sectorul imobiliar, în special în perioada stării de urgenţă, însă ne-am bucurat să vedem că piaţa din România şi-a revenit rapid pe aproape toate segmentele şi să observăm interesul tot mai mare al românilor de a avea o proprietate a lor,” a declarat Răzvan Voicu, Head of Storia.ro & OLX Real Estate.


     

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au scăzut peste noapte cu mii de euro

    Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut, în medie, la nivelul lunii martie 2021 cu 150 de euro sau 0,15%  faţă de luna februarie la 98.850 de euro, potrivit datelor companiei de con­sultanţă imobiliară SVN România.

    Faţă de martie 2020, prima lună în care piaţa locală a fost lovită de pandemie, creşterea a fost de 2,3%. Mai mult, acesta este cel mai redus ritm de creştere din ultimul an. Spre comparaţie, în martie 2020 piaţa urca cu 5,2% faţă de martie 2019, în timp ce în prezent avansul este la jumătate.

    Cartierul care a cunoscut cea mai mare creştere este Colentina, unde pre­ţurile au urcat cu 6,1% sau 5.000 de euro, în timp ce la Dristor avansul este de 4,4% sau 4.000 de euro, în timp ce în Drumul Taberei preţurile au urcat cu 1.000 de euro sau 1,3%. În plus, în martie doar trei zone au mai crescut faţă de februarie, în timp ce în februarie faţă de ianua­rie erau patru zone cu creşteri. Cele mai importante scăderi sunt în Titan, unde preţurile au coborât cu 5.000 de euro, în timp ce la Brâncoveanu sau Militari preţurile au scăzut cu circa 1.000 de euro.

  • Cât a ajuns rata pentru un apartament cu 2 camere în Bucureşti şi cât era în 2008, când erau cele mai scumpe

    Cine era plătit cu salariul mediu net pe economie în 2008 nici nu se putea apropia de un apartament cu două camere în Bucureşti. 

    Cine era plătit cu salariul mediu net pe economie în 2008 nici nu se putea apropia de un apartament cu două camere în Bucureşti. După 2016 şi până în prezent, rata pentru o astfel de locuinţă a ajuns la mai puţin de 60% din salariul mediu net, astfel încât o familie îşi permite acum achiziţia unei astfel  de locuinţe.

    Rata lunară pentru achiziţia unui apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns la mai puţin de 50% din valoarea salariului mediu net pe economie la nivelul lunii martie a acestui an, faţă de 251% la nivelul lunii ianuarie din 2008, la apogeul boomului economic, potrivit calculelor ZF şi datelor SVN România, Credit & Financial Solutions.

    „Rata medie pentru cumpărarea unui apartament nou în Bucureşti a coborât, pentru prima oară în istoria recentă, la sub 50% din salariul mediu net. Este cel mai bun moment pentru accesarea unui credit din ultimii ani, ţinând cont de procentul pe care rata îl deţine din salariu. Practic, ponderea ratei s-a înjumătăţit în ultimii şase ani, de la 97% în 2014 la sub 49% în prezent, şi e de peste cinci ori mai mică comparativ cu procentul deţinut în 2008“, a spus Cătălin Marin, managing partner la SVN România, Credit & Financial Solution.

    Condiţiile generale de creditare din piaţă au revenit la nivelurile pre-pandemie pentru cea mai mare parte a cumpărătorilor – cu excepţia  categoriilor economice încă afectare, precum HoReCa. În rest, avansul minim solicitat pe segmentul ipotecar este de 15%, o treime dintre solicitaţi optând însă pentru avansuri mai ridicate, de până la 50%.

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au scăzut cu 8.000 de euro peste noapte

    Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut, în medie, la nivelul lunii februarie 2021 faţă de luna ianuarie la 98.700 de euro, în creştere cu 100 de euro sau 0,1% potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    „Începutul de an a fost foarte dinamic pentru piaţa rezidenţială din Bucureşti, cu o creştere anuală de peste 36% a numărului de tranzacţii înregistrată în ianuarie. Fundamentele sunt bune, iar livrările de locuinţe ating noi recorduri, într-un con­text de îmbunătăţire a accesibilităţii, ca urmare a temperării creşterii preţurilor“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN Romania.

    În februarie au existat creşteri puternice în Berceni, de 3.000 de euro, de 6.000 de euro în Colentina, 5.000 de euro în zona mallului Vitan şi de 2.000 de euro în Militari. De partea cealaltă, cea mai mare scădere, de 8.000 de euro, s-a înregistrat în zona Iancului, în timp ce la Moşilor declinul a fost de 3.000 de euro, iar în Crângaşi de 2.000 de euro.


     

  • Ce se va întâmplă cu piaţa imobiliară în 2021 şi cu cât vor creşte preţurile locuinţelor anul acesta

    Începutul de an a venit cu noutăţi în imobiliare, de la amânarea reducerii TVA-ului pentru locuinţele din segmentul middle-upper, până la impunerea unor noi standarde de eficienţă energetică la nivel european. În plus, şi clientul postpandemie vine cu criterii noi pentru alegerea unei locuinţe, după un an petrecut în cea mai mare parte din timp acasă. Care este impactul acestor schimbări asupra pieţei, a răspuns în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk. by Storia.ro Ovidiu Grinici, director de vânzări la Impact Developer & Contractor.

    Ovidiu Grinici este responsabil de supravegherea procesului de vânzări pentru proiectele Greenfield Băneasa, Luxuria Residence şi Boreal Plus – Constanţa, rol din care observă că, deşi se aşteptau la un început mai greoi în materie de vânzări în 2021, ca urmare a renunţării la majorarea de plafon pentru TVA-ul de 5%, anul a debutat bine. „Ne-a ajutat destul de mult şi tipurile de proiecte pe care noi le dezvoltăm.

    Dacă vorbim despre Greenfield, aici bugetele sunt cuprinse între 70.000 şi 150.000 de euro, iar cumpărători pentru acest tip de produse sunt mult mai mulţi. Dacă vorbim despre Luxuria, aici bugetele sunt deja un pic mai mari, iar viteza de vânzare nu este atât de mare. Nu am avut nicio surpriză de la 2021, un astfel de început l-am avut de altfel şi în anii trecuţi.”

    Pe de altă parte, spune că începutul de an i-a determinat să se gândească aprofundat la produsul pe care urmează să-l dezvolte: în cazul Greenfield Teilor, au urmărit un mix de apartamente care să acopere tot ce înseamnă cerere pe piaţa de rezidenţial plecând de la studiouri de 53 de metri pătraţi, până la apartamente de trei camere cu suprafeţe de 98 de metri pătraţi. Acestea pot fi menţinute în plafonul de TVA redus, spune Grinici.

    De asemenea, în cazul proiectului Boreal din Constanţa, preţul de lansare al apartamentelor porneşte de la 970 de euro pe metrul pătrat, iar aici se încadrează cu toate unităţile la TVA-ul de cinci la sută. În cazul Luxuria, o parte dintre apartamente s-ar fi încadrat la noul plafon (de 140.000 de euro, prag care a fost însă amânat de guvern în decembrie 2020).

    Perspectivele lui sunt optimiste şi când vine vorba despre cererea din partea clienţilor. „Eu nu cred că o să dispară vreodată nevoia de locuit în România, nu avem un apetit de închiriere atât de mare cum este în alte ţări – românul trebuie să fie proprietar.” În 2020 şi în 2021, a crescut numărul de clienţi care achiziţionează locuinţe din surse proprii – 35% din clienţii Impact au finanţare proprie, comparativ cu 25% în anii anteriori”, punctează Grinici.

    El consideră că nu este justificată amânarea majorării plafonului de TVA de 5% la 140.000 de euro: „O astfel de măsură ar fi adus mult mai mulţi bani la bugetul de stat, însă încercăm să ne adaptăm la această situaţie. Cu siguranţă dezvoltatorii ajutaţi de istoric şi de experienţă vor trece fără probleme peste această amânare. Însă mult mai afectaţi decât noi au fost cumpărătorii. Imaginaţi-vă tineri care au plătit un avans pentru un apartament de trei camere cu 135.000 de euro, bucurându-se că vor avea un standard de viaţă mai ridicat, cu un spaţiu mai mare şi au fost extrem de dezamăgiţi fiindcă nu şi-au văzut visul împlinit.”

    Schimbările au venit pe final de 2020 şi prin prisma noilor reglementări în materie de standarde de construcţie. Spre exemplu, din acest an legea intră în vigoare pentru clădirile care primesc autorizaţie după data de 31 decembrie 2020 şi trebuie să respecte noi standarde când vine vorba despre consumul energetic.

    Spune că în cazul dezvoltatorului pe care îl reprezintă, au gândit însă în avans astfel de proiecte – în Greenfield, obiectivul este de transformare într-un smart city care să includă panouri fotovoltaice, de pildă. „Credem că astfel de proiecte ar trebui să fie o normalitate, nu ar trebui să vină cineva din partea statului sau a Uniunii Europene şi să ne împingă de la spate să construim calitativ. Oamenii au nevoie de produse de calitate. Achiziţia unei locuinţe este în mare parte o achiziţie emoţională pe care o faci cu trup şi suflet, pentru care te şi împrumuţi pe 30 de ani.”

    Dincolo de implicarea emoţională, clienţii sunt din ce în ce mai educaţi şi au standarde mai ridicate ca urmare a timpului mai mare petrecut în case în contextul pandemic. „Cumpărătorii citesc foarte mult înainte de a lua o decizie, se informează foarte mult în legătură cu tipul de locuinţă pe care îl doresc, urmăresc spaţiile locuinţelor, îşi doresc o compartimentare eficientă şi doresc spaţii de depozitare, boxe în parcările subterane.”

    La gradul de educaţie mai mare a oamenilor în materie de imobiliare a contribuit şi criza financiară din 2008-2009, ca urmare a „sechelelor” lăsate de proiectele din rezidenţial care nu s-au mai concretizat. „Apetitul nu a scăzut deloc, ba din contră, clienţii se interesează mult mai mult când vine vorba de o achiziţie, pun mult mai mult accent pe calitatea produsului, se uită foarte atent la dezvoltator şi la istoricul acestuia, tocmai pentru această garanţie de încredere atunci când vorbim despre achiziţii off-plan sau despre achiziţii de locuinţe înainte de finalizare, oamenii sunt extrem de atenţi cu societăţile cu care intră în contact.”

    Potrivit lui Ovidiu Grinici, un apartament cu două camere nu ar trebui să aibă mai puţin de 60 de metri pătraţi. De asemenea, el consideră că dintr-un proiect rezidenţial nu ar trebui să lipsească nimic – transport, zone de working, zone de promenadă, piste de biciclete, poate săli de sport, de spa etc. Oferă ca exemplu Greenfield Plaza, un proiect care se întinde pe 26.000 de metri pătraţi, cu o zonă de wellness şi spa de 3.600 de metri pătraţi, cu bazin de înot interior, piscină exterioară – facilităţi care sunt din ce în ce mai apreciate de clienţi.

    Când vine vorba despre scăderea preţurilor, aşteptată de unii dintre viitorii cumpărători, Ovidiu Grinici spune că este puţin probabil să se întâmple şi oferă câteva argumente în acest sens. „Aşteptările clientului sunt din ce în ce mai mari când vine vorba despre calitatea construcţiei şi asta înseamnă investiţie,  cheltuială pentru dezvoltator dacă vorbim despre dezvoltarea conceptelor de smart city, care includ staţii de încărcare pentru maşini, trotinete electrice poate, etc. Sunt foarte multe aspecte legate de partea tehnică a construcţiei care înseamnă cheltuială şi acestea nu reprezintă un capriciu al dezvoltatorului, ci înseamnă că cerinţele consumatorilor de astăzi impun standarde ridicate.” Un alt motiv pentru care preţurile imobilelor nu vor scădea se leagă de faptul că preţul materialelor de construcţie creşte de la o lună la alta: creşte preţul fierului, creşte preţul pentru mâna de lucru. „Nu vorbim despre o creştere bruscă sau despre o bulă, cum a fost în 2007-2008, dar văd o creştere constantă. Anul acesta, creşterea ar putea fi cuprinsă între 5 şi 10%.”

    El îi sfătuieşte pe cei care îşi doresc achiziţia unei locuinţe fie pentru utilizare, fie pentru investiţie să urmărească proiectele care încep să fie construite acum. „Este normal ca preţul acestor construcţii să fie puţin mai jos, urmând să crească spre finalul anului, când se apropie finalizarea construcţiei.”

    n alt motiv pentru care reprezentantul Impact Developer & Contractor crede că preţurile îşi vor continua creşterea este că în acest moment ele sunt foarte reduse, prin comparaţie cu restul Europei, motiv pentru care şi vin pe piaţa locală mulţi investitori din afara ţării. „La începutul anului 2019 am vizitat Polonia şi mai multe proiecte rezidenţiale de acolo. Pot să spun că din punct de vedere economic suntem suficient de aproape de Polonia încât să ne putem compara cu ceea ce se întâmplă în piaţa rezidenţială de acolo. Dacă în România preţul mediu pentru un produs situat în nordul Capitalei, considerat de lux, care se vinde către un client pretenţios, este de 1.750 euro/mp, în Polonia preţul pentru un astfel de proiect nu este mai mic de 2.700 euro/mp. În momentul de faţă locuinţele sunt ieftine.” Pe de altă parte, Ovidiu Grinici observă o scădere a preţurilor la categoria locuinţelor vechi. Există în continuare zone de interes pentru acest segment, cum ar fi centrul Capitalei, dar cererea este în scădere. Preţurile pentru locuinţele vechi au scăzut în ultima perioadă cu undeva la cinci la sută, potrivit estimărilor lui.

    Ovidiu Grinici nu crede nici în perspectiva unei crize în domeniul imobiliarelor, aşa cum s-a întâmplat în trecut. „Între 2006 şi 2008 preţurile s-au triplat. Nu este cazul unei situaţii similare în prezent. În plus, vorbim despre un produs în momentul de faţă care se apreciază ca urmare a costurilor pe care dezvoltatorii le au. Nu putem vorbi despre o asemănare între situaţia de acum şi cea de atunci. Putem să vorbim despre un lockdown sau despre o scumpire mai lentă a locuinţelor, poate de o stagnare la un moment dat sau de o viteză de vânzare mai mică, însă nu cred că putem să vorbim despre criză.”

    Ce îi sfătuieşte pe cei care vor să îşi cumpere locuinţe în perioada următoare?

    „În primul rând, ar trebui să se uite la zonele care au putere mare de apreciere, la proiectele în curs de finalizare sau finalizate, dacă vorbim despre investitori, să se uite la produse începute. Trebuie să aibă foarte mare atenţie la dezvoltatori, au venit oameni care au construit, din businessuri total diferite şi este destul de complicat să gestioneze partea de servicii pe care o presupune proiectele din imobiliare. Trebuie să fiţi atenţi şi la implementarea sistemelor care ţin de smart city. Gândiţi-vă foarte bine pentru ce faceţi achiziţia – este important ca aceasta să vă  atingă absolut toate nevoile – sunt mulţi oameni care au cumpărat, datorită bugetului, iar un apartament cu două camere, într-un interval de câteva luni au realizat că aveau nevoie de un apartament cu trei camere – este extrem de important să ştim ce vrem, în primul rând. Totuşi, partea emoţională nu poate fi înlocuită de nimic, în momentul în care cauţi o locuinţă şi intri pe uşă, vei şti când aceea va fi locuinţa ta.”

     

    este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

     

    1. Cât costă cheltuielile comune pentru facilităţile complexurilor rezidenţiale dezvoltate de Impact Developer & Contractor?

    În Greenfield, pentru un apartament de două camere, cheltuielile totale, care includ de la curăţenie pe casa scării, până la îngrijire spaţii verzi, suma este de 150-170 de lei/ lună, pentru trei camere – 220 de lei, pentru patru camere – circa 280 de lei. Dacă vorbim despre Luxuria, unde serviciile sunt total diferite, adică am pus clienţilor la dispoziţie o sală de sport, avem şi o zonă de recepţie, de concierge, de primire colete, plus alte servicii pe care le adăugăm în complex pe măsură ce acesta se ocupă, vorbim despre 450 de lei pentru un apartament de două camere, circa 600 de lei pentru un apartament de trei camere şi spre 800 de lei pentru un apartament de patru camere.

     

    2. Dacă am găsit o locuinţă cu preţul de 110.000 de euro, eu mai plătesc şi TVA-ul,  20.000 de euro în plus, şi mai am de plătit şi taxa la notar?

    Taxele la notar sunt aceleaşi, indiferent de numărul de locuinţe achiziţionate de-a lungul timpului. TVA-ul care se aplică la 110.000 de euro, în condiţiile actuale de piaţă, este de 19%
    într-adevăr.

     

    3. Dacă locuiesc într-un complex cu diferite facilităţi şi nu vreau să plătesc pentru toate serviciile oferite, pot opta pentru acest lucru?

    Aceste facilităţi intră în taxa de mentenanţă, sunt comune tuturor cumpărătorilor din Luxuria (proiect dezvoltat de Impact Developer & Contractor). Ne dorim ca toţi cei care intră în acest complex să aprecieze aceste servicii.

  • ANAT: Voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizatea a circa 3.000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism – ANAT –  protestează faţă de actuala decizie a Guvernului privind eliminarea în 2021 a acordării voucherelor de turism pentru angajaţii din sectorul public. Astfel, voucherele de vacanţă reprezintă o modalitate de dezvoltare a turismului intern. Voucherele de vacanţă au determinat autorizarea a circa 3.000 de structuri de cazare, iar eliminarea acestor beneficii ar putea reprezenta un risc în sensul în care unele structuri de cazare să se reîntoarcă la „turismul la negru”.

    “La 31 decembrie 2020, Guvernul prelungea cu un an programul tichetelor de vacanţă, prin OUG 226/31.12, arătând în preambul cât de util este acest program. Acum, după o lună, acelaşi guvern renunţă la programul respectiv. Ne întrebăm dacă mai poate fi credibil un asemenea guvern”, declară Dumitru Luca, preşedintele ANAT.

    În prezent, 90% dintre vouchere sunt acordate de companiile şi instituţiile statului, iar 10% de către companiile private, care au dreptul de a acorda aceste beneficii. Totodată, aceste vouchere sprijină mediul privat deoarece peste 95% dintre furnizorii de turism sunt privaţi.

    ”Ne miră faptul că Guvernul României alege să elimine o măsură extrem de utilă pentru turismul şi pentru economia României. Sunt convins că existau alte pârghii şi soluţii de a economisi bani la bugetul national. În plus, aceste vouchere, aşa cum am demonstrate cu cifre, aduc în timp bani economiei naţionale”, subliniază Lucian Boronea, prim vicepreşedinte ANAT.

    Reprezentanţii ANAT susţin faptul că în piaţă nu mai există foarte multe vouchere de vacanţă. Voucherele de vacanţă au un impact pozitiv Impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, profitabilităţii, ratei investiţiilor, productivităţii, ocupării, eficienţei şi a valorii adăugate. Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.

    ”Înţelegem constrângerile bugetare din această perioadă, susţinem iniţiativa Guvernului României de a reanaliza diferitele sporuri şi avantaje materiale de care beneficiază angajaţii din sectorul public, a pensiilor speciale ce nu au nicio legătură cu contributivitatea, însă nu înţelegem cum aceste vouchere de vacanţă au fost puse pe acelaşi palier cu restul sporurilor şi avantajelor, în condiţiile în care circuitul fondurilor alocate este strict reglementat, ele aducând deopotrivă beneficii angajatilor, angajatorilor şi economiei naţionale”, afirmă Dumitru Luca.

    Suma totală a tichetelor de vacanţă emise în 2019 la care se adaugă şi primele zece luni din 2020 se ridică la 2,77 miliarde lei, iar totalul tichetelor consumate în aceeaşi perioadă este de 2,15 miliarde lei, adică 77,5% din volumul celor emise.

  • Cumpărăm acum sau nu un apartament? Ce concluzie putem trage

    Ianuarie 2020, de la ce date de pe piaţa imobiliară pornim:

    1. În noiembrie 2020 creditele ipotecare noi acordate de bănci au fost de 1,47 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din anul crizei Covid. Este al doilea maximum din ultimii trei ani şi jumătate.

    2. În noiembrie 2020 rata dobânzii DAE la creditele ipotecare în lei a fost de 5,15%, minimul ultimilor doi ani şi jumătate. În februarie şi în martie DAE a fost de 5,75%.  

    3. În octombrie 2020, conform imobiliare.ro, cel mai mare portal de profil, s-a înregistrat cel mai înalt nivel de tranzacţii din an: numărul apartamentelor, caselor şi terenurilor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost de 83.675, în creştere cu 43% faţă de octombrie 2019. În Bucureşti s-au tranzacţionat 13.623 de imobilie, în Ilfov 6.281, în Timiş 4,805 imobile şi în Cluj 4.392 de imobile. Cel mai probabil octombrie a fost o lună atipică, având în vedere că în lunile anterioare numărul de tranzacţii la nivel naţional a oscilat între 35.000 – în ianuarie, 27.000 – în aprilie, când s-a închis economia din cauza Covid, şi 50.000 – în iulie. În septembrie au fost 48.000 de tranzacţii imobiliare.

    4. La finalul lunii decembrie, guvernul Cîţu a luat decizia să amâne pentru un an creşterea plafonului de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, la care se aplică TVA de 5%, care a fost o lovitură neaşteptată pentru dezvoltatorii imobiliari şi pentru clienţii care îşi făcuseră deja nişte calcule şi erau pregătiţi să cumpere apartamente cu suprafeţe mai mari şi cu preţuri mai mari.

    5. Conform Eurostat, jumătate din populaţia României (46%) trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fiind cel mai mare procent din rândul statelor UE. În Letonia procentul era de 42%, în Bulgaria 41%, în Polonia 37%, iar cel mai bine se trăia în Cipru – 2%, Irlanda – 3%, Malta – 3% şi Olanda – 4,8%. La polul opus, numai 7% din populaţia României trăia într-o locuinţă prea mare, Bulgaria avea un procent de 11%, Italia – 14%, Grecia – 10%. La nivelul Uniunii Europene, procentul a fost de 32%, adică mai mult de una din trei persoane locuiau în locuinţe subocupate în 2019.

    6. Din cauza restricţiilor sociale, cursurilor online, prăbuşirii turismului şi a călătoriilor de afaceri, lipsei studenţilor în centrele mari universitare, lipsei Airbnb, piaţa de chirii s-a prăbuşit atât ca cerere (între 50%-80%)m cât şi ca preţuri (între 20%-30%).

    În aceste condiţii, mii de apartamente cumpărate ca investiţie, pentru a fi date în chirie sunt goale, iar randamentul a scăzut de la 8% spre 4-3% în euro, astsa dacă găseşti chiriaşi. Oricum, este un randament mai bun decât o dobândă de 0-1% la bancă sau 1,85% la titlurile de stat în euro.  

    7. Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a cumpărat platforma Iscut din zona Preciziei din Capitală, unde ar vrea să facă locuinţe.

    8. Impact, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Bucureşti, anunţă noi proiecte de case şi apartamente, mai ales că a ridicat bani de pe bursă, vânzând obligaţiuni pentru care plăteşte o dobândă de 6,4% la euro.

    9. Conform Imobiliare.ro, în decembrie 2020 preţul mediu la nivel naţional la apartamente a fost de 1.371 de euro/mp, în creştere cu 2,2% faţă de decembrie 2019, adică 30 de euro pe metrul pătrat în plus. Faţă de anul 2008, maximul preţurilor pe piaţa imobiliară, preţul mediu este în continuare sub nivelul de atunci, care a fost în martie 2008 de 2.058 euro/mp.

    10. În Bucureşti, în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a fost de 1.425 euro, în creştere cu 0,8% faţă de decembrie 2019, adică 12 euro/mp în plus. În martie 2008, pe vârful imobiliar, preţul pe metrul pătrat a fost de 2.264 euro.

    11. În Cluj în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a ajuns la 1.840 euro, în creştere cu 7,5% faţă de decembrie 2019, adică 120 de euro în plus. În mai 2008 metrul pătrat în Cluj a fost de 1.537 de euro, sub nivelul de acum.

    12. În Timişoara, în decembrie 2020 metrul pătrat a fost de 1.292 de euro, în creştere cu 1,5% faţă de decembrie 2019 şi sub martie 2008, când se înregistra un nivel de 1.311 euro/mp.

    13. În octombrie 2020, salariul mediu pe economie a fost 3.343 de lei, adică 686 de euro. În 2008, salariul mediu a fost de 1.282 de lei, adică 340 de euro. Deci avem o creştere de 101% a salariului mediu între 2008-2020.

    14. În IT salariul mediu a crescut de la 2.500 de lei în 2008, adică 690 de euro, la 7.674 de lei net în octombrie 2020, adică 1.575 de euro.

    Multă lume se întreabă dacă să cumpere sau nu un apartament, unde să locuiască sau daca să-l dea în chirie. Concluzia este evidentă.

    cristian.hostiuc@zf.ro

  • Aer rezidenţial

    Dezvoltatorii de locuinţe de lux se întrec în tot felul de dotări pentru a atrage clienţii. Mai nou, bătălia se duce la capitolul aer din locuinţă, scrie Mansion Global, sistemele de aerisire şi filtrare performante urmând a deveni ceva obişnuit în construcţiile rezidenţiale până în 2030, cel puţin în SUA. Pentru a-i linişti pe cumpărători în privinţa calităţii aerului, dezvoltatorii implementează sisteme de aerisire care le permit locatarilor să aibă aer proaspăt în permanenţă, acesta fiind filtrat şi fiindu-i reglată umiditatea şi temperatura în funcţie de preferinţele lor. Aerul curat din casă costă, cei dornici să aibă dotările corespunzătoare în locuinţa lor cea nouă trebuind să plătească cel puţin 11 milioane de dolari, ca în cazul apartamentelor dintr-o mică clădire din Manhattan.

  • Care este motivul pentru care oamenii cumpără mai puţine apartamente de 120.000 de euro. Ce ne aşteaptă în anul următor pe piaţa imobiliară?

    La final de an, în cadrul celei mai recente ediţii a webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, am tras linie şi am decis să privim spre viitor. Ce rezervă 2021 în domeniul imobiliar? Ce tendinţe putem observa? Cum va fi influenţată piaţa proprietăţilor premium de TVA-ul de 5%? A răspuns la toate aceste întrebări Andreea Comşa, fondator şi CEO al Premier Estate Management.

    Cred că putem fi optimişti în ceea ce priveşte evoluţia pieţei imobiliare în 2021 – eu mă aştept la un an mai bun decât 2020, dar şi acesta a fost surprinzător de bun pentru condiţiile şi starea de incertitudine pe care le-am experimentat cu toţii”, descrie Andreea Comşa, fondator şi CEO al companiei Premier Estate Management, perspectivele sale pentru anul viitor.

    Uitându-se în urmă, spune despre 2020 că a fost pentru ea şi echipa sa un „roller coaster al emoţiilor”, dar care i-a ajutat să identifice şi oportunităţi: „În primăvară, în momentul în care au fost anunţate măsurile de lockdown, ne aflam în faţa unei situaţii cu totul aparte şi necunoscute şi nu ştiam ce va urma, orice antreprenor care a trebuit să îşi închidă businessul timp de câteva luni având în acelaşi timp costuri constante a trecut printr-o stare de nelinişte. Ulterior am fost surprinsă să văd că lucrurile şi-au revenit mai repede decât m-am aşteptat şi că au apărut chiar noi oportunităţi de business. Ne-am şi reinventat oarecum la nivel de companie, am câştigat în agilitate; până la urmă pot să spun că această perioadă a avut şi efectele ei pozitive. Cu toţii am trecut printr-o transformare, am analizat, am repriotiziat şi am pus lucrurile în perspectivă.”

    Andreea Comşa adaugă că, după perioada de 15 mai, când s-a terminat oficial starea de urgenţă, şi-au luat toate măsurile de siguranţă şi au revenit la birou, iar clienţii au reînceput şi ei să semneze contracte. „Mai mult decât atât, am fost solicitaţi de anumiţi dezvoltatori foarte mari, care aveau deja echipele lor interne, in-house, să le oferim consultanţă de marketing şi de vânzări. Aveau nevoie de o viziune nouă pentru a se adapta la contextul actual, prin urmare am dezvoltat acest tip de serviciu de consultanţă.”

    Referindu-se la întreaga piaţă, spune că una dintre principalele tendinţe care s-au desprins la nivelul acesteia este creşterea cererii de case cu aproximativ 30% faţă de perioada anterioară pandemiei. „Faptul că această cerere a crescut nu înseamnă că oamenii dintr-o dată îşi permit să cumpere case sau că sunt mai bogaţi, ci că, în loc să cumpere un apartament cu 100.000 de euro sau cu 120.000 de euro şi-au dat seama că este important să investească mai mult în calitatea vieţii lor, să cumpere o casă care este poziţionată puţin mai în afara Bucureştiului sau în zonele limitrofe, dar să aibă parte de confort, de suprafaţă, de grădină. Acest lockdown prin care am trecut cu toţii, chiar dacă a durat doar câteva luni, a determinat o schimbare în mindsetul tuturor şi efectele vor rămâne pe termen lung.”

    De asemenea, în afară de creşterea cererii pe acest tip de locuinţe, clienţii şi-au schimbat comportamentul şi în ceea ce priveşte apartamentele căutate – în cazul acestora au început să solicite suprafeţe din ce în ce mai mari.

    O altă tendinţă care a rezultat din această perioadă este scăderea cererii pe zona de chirii, ca urmare a faptului că studenţii nu mai vin în centrele universitare mari şi au rămas, în multe cazuri, acasă, în oraşele de provincie de unde provin; la fel şi expaţii, care s-au întors în ţările lor de origine şi, în cazul multora dintre ei, nu au mai revenit. În acest context, „competiţia pentru partea de închiriere a început să fie din ce în ce mai acerbă”, sesizează Andreea Comşa.

    Există apartamente suficient de mari pentru clienţii care şi-au mutat deseori birourile în locuinţe?

    TVA-ul de 5%, care va fi aplicat de anul viitor la un plafon care reprezintă echivalentul în lei al 140.000 de euro, va influenţa modul în care vor fi construite noile proiecte în continuare, în contextul în care limitările pe partea de TVA de 5% i-a determinat să construiască anterior apartamente mici.

    „În ultimii ani, legislaţia referitoare la aplicarea TVA-ului pentru achiziţiile imobiliare nu a ţinut pasul cu evoluţia costurilor de construcţie care au crescut galopant. Astfel, compromisul făcut în multe cazuri era micşorarea suprafeţelor apartamentelor. Diferenţa dintre 5% şi 19% este una importanta, iar modificarea plafonului permite accesul la o locuire de calitate superioară.”

    CEO-ul Premier Estate Management este de părere că în contextul majorării plafonului de TVA de 5%, de anul viitor, apartamentele cu trei – patru camere, care nu sunt foarte scumpe (având în vedere că un preţ de 140.000 de euro nu înseamnă chiar un apartament cu patru camere într-o zonă extraordinar de bună, dar înseamnă un apartament decent, precizează ea) să se poată vinde, iar proiectele noi vor începe să poată să includă un mix de apartamente cu o pondere mai mare de apartamente mari.

    În ceea ce priveşte scăderea semnificativă a preţurilor sau chiar „prăbuşirea” discutată în piaţă, Andreea Comşa răspunde: „Dacă această scădere nu a avut loc până acum, nu se va întâmpla nici anul viitor, când vom avea un cumul de efecte dat de majorarea plafonului aplicării cotei de TVA de 5% şi noile reglementări ale Programului Noua Casă. Chiar dacă au fost afectate anumite joburi, vor apărea altele noi, inclusiv în urma mutării producţiei din Asia înspre Europa, aşadar în contextul în care ne aşteptăm ca pandemia să fie ţinută sub control, piaţa imobiliară poate doar să aibă o evoluţie pozitivă”.

    Evoluţia pieţei va fi influenţată şi de modul în care reacţionăm la nivel psihologic lavestea vaccinului şi oferă ca exemplu în acest sens un comportament descris în presa internaţională după lockdown-ul din China: acolo, după ce s-a ieşit din starea de urgenţă, au crescut vânzările la toate produsele – la produsele de lux mai ales; potrivit unui articol citat de Andreea Comşa, retailerul de bijuterii Tiffany’s a vândut cu 50% mai mult decât până acum în China.

    „Psihologia umană este cea care ne împinge ca după un moment de frustrare, un an de frustrare în această situaţie, să avem tendinţa să compensăm lipsa resimţită. Aşadar, pentru anul viitor, eu nu previzionez neapărat creşteri ale preţurilor şi chiar nu recomand dezvoltatorilor ca această diferenţă de TVA de 5% să se reflecte într-o creştere a profitului, ci într-o creştere a calităţii şi a suprafeţei. Dacă tot poţi să beneficiezi de această facilitate fiscală mai relaxată, atunci construieşte apartamente mai mari şi mai frumoase – dacă cei mai mulţi dintre dezvoltatori sunt serioşi pot pune presiune şi pe ceilalţi să menţină acelaşi ritm fiindcă vorbim despre o competiţie acerbă.”

    Andreea Comşa observă că piaţa de lux nu a fost lovită într-un mod major – aşadar, pentru acest segment, lucrurile vor evolua în continuare. „Nu cred că vom avea creşteri de preţuri pe acest segment fiindcă oricum preţurile pe piaţa de lux sunt destul de mari – chiar dacă în alte ţări, rezidenţialul de lux are preţuri de cateva ori ori mai mari. Cred însă că, în prezent, există un echilibru între piaţa de lux şi cerere iar anii viitori vom vedea proiecte foarte frumoase, care vor redefini ideea de lux în Bucureşti.”

    Ea punctează şi că majorarea pragului de TVA nu a avut ca menire stimularea pieţei apartamentelor premium – ci ajutarea clienţilor care îşi doresc un apartament de trei camere sau de patru camere. „Să nu uităm că este o măsură care are o componentă socială, beneficiarii fiind cei care au nevoie să locuiască într-un apartament mai mare şi care nu puteau accesa proprietăţi noi decât dacă făceau anumite compromisuri majore – la suprafaţă, la zonă etc. Piaţa a crescut, costurile au crescut, lucrurile au avansat faţă de momentul lansării aplicării unui TVA de 5%, o adaptare la noile condiţii de piaţă era necesară. Eu cred ca preţurile nu vor creşte din simplul motiv că acest TVA se aplică la un plafon de 140.000 de euro. Avem posibilitatea de a cumpăra apartamente mai mari şi nu cred ca vorbim de o marjă de profit cu care să se joace dezvoltatorii.”

    Andreea Comşa este însă optimistă în ceea ce priveşte viitoarele proiecte. „Există mulţi dezvoltatori serioşi, care au fost implicaţi în acest demers de creştere a plafonului pentru TVA-ul de 5%, aceştia vor încerca să îşi vândă şi apartamentele cu suprafeţe mai mari, la acelaşi preţ pe metrul pătrat. Celor care doar vor vrea să profite de această diferenţă, ca să le crească lor marja de profit, dar să nu ofere plus valoare, le va fi dificil să justifice o diferenţă de preţ de 20.000 de euro pentru nimic în plus.”

    Preţurile nu vor scădea, argumentează CEO-ul Premier Estate Management, pe baza unor motive logice şi matematice. „Logic vorbind, anul viitor nu ar trebui să fie mai prost, ci doar mai bun. Eu sper că vom vedea o piaţă care se reaşează după acest an impredictibil, dezvoltatorii îşi vor continua proiectele, aşadar singura variantă în care ar mai creşte preţurile ar fi să crească preţurile de construcţie.”

    Prin urmare, CEO-ul Premier Estate Management nu vede o creştere de preţ pentru anul următor, ci mai degrabă o creştere a volumului de vânzare de apartamente şi de parcări. „Cred că, în ciuda pandemiei, avem o piaţă imobiliară sănătoasă. Ne aşteptăm ca o parte din cumpărători să fie în continuare foarte precauţi şi să îşi amâne decizia de cumpărare, dar odată ce pandemia va trece, să revină la planurile lor. Dacă totul va decurge conform cu informaţiile pe care le avem azi despre vaccinare, în a doua parte a anului ne aşteptăm la o revenire spectaculoasă a pieţei, iar la finalul anului viitor vom ajunge la concluzia că piaţa a mai crescut cu nişte procente.”

    De asemenea, ea anticipează că în contextul în care pandemia va fi ţinută sub control, şi băncile vor fi mult mai flexibile în acordarea de finanţări – şi acest element este cheie pentru anul viitor. „Eu nu mă bazez pe faptul că vor scădea preţurile, dar nici că vor creşte, ci că vom vorbi despre despre mai multe tranzacţii în care apartamentele mari vor avea o pondere ridicată.”

    De asemenea, ea consideră că există suficientă ofertă care să satisfacă această cerere – şi nu se referă doar la apartamentele care sunt finalizate, ci şi la proiectele care au fost anunţate anul acesta şi sunt în construcţie. „Cred că oferta acoperă foarte bine cererea în acest moment, pe toate segmentele – există ofertă pentru case şi cred că se va dezvolta tot mai mult pentru că această cerere îşi va continua trendul. Chiar dacă anul viitor ne întoarcem cumva treptat la viaţa normală – ideea de spaţiu nu va dispărea.”

    Nu identifică astfel schimbări majore în planurile dezvoltatorilor: „Au planuri, proiecte, pe care le vor duce la capăt, pe toate categoriile de preţ şi pe toate segmentele de proprietăţi există o oferta corespunzătoare”.

    Un nou tip de proiecte care s-a „născut” în pandemie este cel al reconversiilor unor clădiri de birouri în clădiri rezidenţiale – însă specialistul Premier Estate Management este de părere că nu putem vorbi încă despre o tendinţă în acest sens. „Nu cunosc clădiri de birouri operaţionale şi care să fie dintr-o dată transformate în rezidenţial pentru că o astfel de reconversie presupune un cost foarte mare. Chiar şi aşa apartamentele ar fi deja compromise pentru că nu pot să respecte toate cerinţele clienţilor. Este posibil să vorbim mai mult despre proiecte care au fost gândite iniţial pentru birouri şi care încă din faza de proiect, de autorizare, se pot schimba în rezidenţial.”

    În ceea ce priveşte apartamentele vechi existente pe piaţă, Andreea Comşa este de părere că acestea îşi vor pierde din valoare: „Poziţionarea a determinat faptul că apartamentele vechi au avut foarte mult timp preţuri pe metru pătrat mai mari decât apartamentele noi, în medie, sau au avut un preţ destul de similar. Cred că oamenii vor începe din ce în ce mai mult să migreze de la bloc vechi, la o construcţie nouă, chiar şi în aceeaşi zonă – dacă în Titan stă cineva în bloc vechi, va vrea să cumpere tot în Titan, într-un bloc nou. Astăzi, avantajul poziţionării nu mai este unul exclusiv al locuinţelor vechi, iar în cazul unui amplasament comparabil e greu să nu îţi doreşti un astfel de apartament când vezi ceea ce primeşti comparativ cu un apartament mai vechi.”

    Ce îi sfătuieşte pe oamenii care îşi caută o locuinţă?

    „Eu cred foarte mult în vorba – bate fierul cât e cald – dacă avem de la anul anumite facilităţi fiscale, TVA-ul de 5% se aplică pentru tranzacţiile de până în 140.000 de euro, Programul Prima Casă devine Noua Casă, băncile oferă finanţare, înseamnă că se îndeplinesc condiţiile şi contextul arată favorabil pentru a face acest pas. Unii cumpărători tot aşteaptă să scadă piaţă, dar realitatea arată că pe termen lung, preţurile bunurilor imobiliare cresc. Dacă îţi cauţi o locuinţă şi ai găsit ceva pe placul tău şi banca te finanţează, cumpără. Dacă preţurile vor scădea şi va fi o problemă în piaţă – va fi o problemă la nivel economic general – asta înseamnă că toţi vom trece printr-o recesiune şi chiar dacă preţurile sunt jos, puterea de cumpărare e şi ea scăzută, nici tu nu îţi vei mai permite să cumperi.”

    este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

     

    1. Care este tendinţa preţurilor în imobiliare pentru anul 2021 în ceea ce priveşte complexurile rezidenţiale?

    Preţurile se vor menţine, cu excepţia unor segmente care vor suferi mici corecţii. Nu văd un motiv economic pentru care să crească preţurile şi cred că în 2021 va creşte doar volumul de vânzări în aceste proiecte rezidenţiale. Pe măsură ce trec anii, dezvoltatorii învaţă din proiectele lor anterioare, integrează feedbackul din piaţă – am văzut dezvoltatorii care sunt la al doilea, al treilea, al cincilea proiect şi le fac din ce în ce mai frumoase, mai bune, mai eficiente, la un preţ similar pe metrul pătrat – cred că aceste proiecte vor răspunde din ce în ce mai bine nevoilor clienţilor. Cred, de asemenea, că vor creşte vânzările la apartamente noi care, pot să vină la pachet cu anumite facilităţi suplimentare – locuri de joacă pentru copii, spaţii verzi, magazine, sală de fitness etc.

     

    2. De ce să mai cumperi un apartament dacă preţurile acestora au crescut, iar valoarea chiriilor a scăzut, prin urmare nu mai obţii un randament bun, de 7%?

    Un randament de 7% nu se mai obţine atât de uşor ca acum câţiva ani. În general, lumea calculează randamentul brut, dar valoarea netă ajunge la 6% sau la 5,5%,  însemând că incluzi toate taxele pe care tu le ai de plătit ca proprietar, mobilarea si gradul de neocupare.

    Chiar şi aşa, şi dacă a scăzut randamentul – la apartamentele premium, de lux, randamentul este mai mic, în general, pentru că valoarea apartamentelor este mai mare, îşi menţin valoarea în timp, iar chiria nu poate să ţină pasul cu valoarea apartamentului respectiv – în general la premium nu prea vorbim despre randamente de 7%.

    Şi totuşi continuăm să avem randamente în medie mai mari decât aproape majoritatea ţărilor europene, occidentale, unde preţurile pe metru pătrat şi preţurile apartamentelor sunt foarte mari – deci în continuare investiţional, rezidenţialul este ofertant, chiar dacă chiriile mai fluctuează. Probabil de anul viitor şi piaţa chiriilor îşi revine treptat, iar peste doi ani va creşte şi mai mult. E normal ca piaţa chiriilor să aiba fluctuatii, dar în continuare cred că o achiziţie imobiliară pentru închiriere, chiar şi la un randament mai mic, este o investiţie mult mai sigură decât orice alt instrument financiar care are o mai mare volatilitate.

     

    3. Crezi că preţurile actuale sunt corecte?

    Preţul corect este acela la care se încheie o tranzacţie. Toată lumea consideră că preţurile sunt mari, dar apartamentele se vând, iar dezvoltatorii al căror business plan îl cunoaştem au un model matematic în spate.

    În ultimii ani au crescut mult preţurile de construcţie, costul achiziţiei terenurilor, dar au crescut şi veniturile. Preţurile apartamentelor însă nu au avut acelaşi ritm. În realitate, marjele de profit au scăzut în ultimii ani.

    În mare, la proiectele mari, profitul mediu este undeva de 20-25%, cu tot cu parcări subterane – însă vorbim despre o piaţă cu riscuri foarte mari, iar daca marja de profit nu ar rămâne atractivă, investitorii ar alege să plaseze banii in alte ţări sau în alte industrii.

     

    4. Care este strategia pe care ar trebui să o adopte agenţiile imobiliare în 2021, ţinând cont de anul atipic pe care îl traversăm?

    La finalul anului, când vom trage linie, vom vedea că nu a fost un an prost pentru nicio agenţie imobiliară. Probabil că pe office lucrurile au stat diferit, dar şi acolo au existat alte surse de venituri (property management ş.a.).

    Pentru anul viitor capacitatea de adaptabilitate este esenţială – pentru că în ultimii ani ne-am ocupat de foarte multe proiecte rezidenţiale, de proiecte mari care au presupus mult efort şi implicare pe partea de dezvoltare.

    În timpul pandemiei m-am gândit că trebuie să ne reinventăm – mi-am spus că dacă am strâns atât de multe cunoştinţe şi networking, de ce să nu ne extindem domeniile în care acţionăm, de exemplu promovarea terenurilor. Noi am dezvoltat foarte mult partea aceasta de consultanţă – adică dacă un dezvoltator are propria echipă de vânzări, noi venim cu partea de consultanţă şi stăm alături de ei prin sales şi marketing management şi ne place foarte mult şi acest lucru; întotdeauna poţi să te reinventezi, dar trebuie să fii acolo, prezent şi implicat şi să munceşti. Rezultatele vin şi anul viitor cei care se adaptează vor fi cei care vor încheia anul cu bine.

  • Dan Şucu: Creşterea pragului de TVA de 5% până la 140.000 de euro permite construcţia de apartamente mai mari. Noi deja modificăm proiectele

    ♦ Dan Şucu dezvoltă alături de Valentin Vişoiu de la Conarg proiectul rezidenţial Arcadia din zona Domenii care va avea un total de circa 800 de apartamente.

    Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care alături de Valentin Vişoiu de la Conarg dezvoltă proiectul Arcadia din zona Domenii din Capitală, spune că deja se lucrează la o adaptare a proiectelor imobiliare pentru a permite construcţia de apartamente mai mari. Şucu mai are de asemenea în proiect un complex imobiliar mixt în zona Circului de Stat din Bucureşti, care va include atât o componentă rezidenţială, cât şi un magazin de tip supermarket.

    „Acum lucrăm la autorizarea proiectului de la Circ. PUZ-ul este deja aprobat acolo şi suntem la faza de autorizare. Dar mai tot schimbăm conceptul, în funcţie de evoluţia pieţei. Ridicarea plafonului de TVA la 5% schimbă piaţa. Îţi permite să construieşti apartamente mai mari, să fii mai relaxat în relaţia cu clientul, să nu îl împingi către apartamente mici pentru a se încadra în preţ. Este un mare pas înainte ridicarea plafonului. Şi la Arcadia suntem în discuţii cu ajustări de proiect pentru faza a patra”, a explicat Dan Şucu.

    Dan Şucu a cumpărat anul trecut de la Alpha Bank un teren de 14.469 mp pe şoseaua Ştefan cel Mare, în apropiere de Circul de Stat şi Spitalul Colentina, vizavi de proiectul rezidenţial Central Park.

    Tranzacţia este evaluată la cel puţin 10 mil. euro, terenul fiind amplasat într-una dintre cele mai „fierbinţi“ zone ale Capitalei.

    În prezent Dan Şucu dezvoltă alături de Valentin Vişoiu de la Conarg proiectul rezidenţial Arcadia din zona Domenii care va avea un total de circa 800 de apartamente.

    În cadrul proiectului planul actual indică construcţia a patru blocuri cu 11 etaje şi două niveluri subterane, alături de o clădire cu un etaj plus două în subsol pentru un centru comercial.

    Potrivit proiectului, accesul pietonal se va face dinspre şoseaua Ştefan cel Mare, iar cel cu maşina dinspre strada dintre proiect şi Spitalul Colentina.

    Proiectul Arcadia Apartments, cu o valoare totală de 100 milioane euro, a fost lansat în 2017, iar prima clădire a fost livrată la începutul anului.

    Dan Şucu a vândut luna trecută către CTP, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre industriale şi logistice de pe piaţa locală, depozitele Mobexpert de la km 23, într-o tranzacţie estimată la 10-20 mil. euro. Banii obţinuţi în urma tranzacţiei urmează a fi investiţi în Mobexpert, în condiţiile în care proprietarul se aşteaptă la o creşterii a cererii de mobilă şi decoraţiuni.

    El are în plan extinderea spaţiilor de depozitare, dar nu în proprietate, ci închiriate. Pe de altă parte, el nu vinde şi depozitele din Tg Mureş, ci doar pe cele de la km 23 de lângă Bucureşti.

    În prezent Mobexpert operează 45.000 mp de depozite, în mai multe centre, iar din 2021 vor opera 50.000 mp în cadrul centrelor CTP.