BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Avertisment fără precedent de la şeful diplomaţiei europene: Războiul la scară largă nu mai este deloc o fantezie în Europa

    Europa trebuie să se pregătească pentru un potenţial război, pe măsură ce posibilitatea unui conflict mai larg pe continent „nu mai este o fantezie”, susţine şeful diplomaţiei europene, scrie FT.

    „Rusia ameninţă Europa” atât prin continuarea războiului din Ucraina cât şi a măsurile hibride luate împotriva statelor UE, a declarat Josep Borell.

    „Cu siguranţă războiul ne bate la uşă. Un conflict convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a adăugat acesta.

    Este pentru prima dată când reprezentantul UE explică atât de clar ameninţarea rusă după recentele avertismente ale liderilor militari din Europa de nord. Ministrul danez de externe a declarat în februarie că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO în 3-5 ani.

    Conflictul din Ucraina a scos la iveală problemele din industria de apărare europeană, dar şi a capabilităţilor militare.

    Totodată, există temerea că revenirea la Casa Albă a fostului preşedinte american Donald Trump ar putea conduce la retragea SUA din NATO.

  • Grupurile europene din domeniul apărării avertizează cu privire la dependenţa de bumbacul chinezesc utilizat în praful de puşcă

    Contractorii din domeniul european al apărării au avertizat că dependenţa de bumbacul chinezesc utilizat în praful de puşcă le ameninţă capacitatea de a-şi creşte producţia în condiţiile în care ţările occidentale fac eforturi pentru susţinerea armatei Ucrainei, relatează Financial Times.

  • Studiu IRES: Câţi români ar fugi din ţară şi câţi ar rămâne să lupte dacă România ar intra în război

    Un sondaj realizat de IRES în luna martie arată că 1 din 3 români chestionaţi este îngrijorat că ţara noastră ar putea fi implicată într-un conflict militar pe viitor, în timp ce 44% dintre bărbaţii intervievaţi au afirmat că nu se vor înrola în armată în cazul unui conflict NATO-Rusia, dar că vor rămâne în ţară. Pe de altă parte, 38% dintre ei s-ar înrola în armată pentru a apăra România.

    Persoanele participante la studiu consideră că dotarea tehnică a armatei şi cadrele militare se află la un nivel mediu, cu un scor de 5,2, respective 5,9, pe o scară de la 1 la 10.

    Îngrijorările românilor sporesc ideea de dotare a armatei pentru apărare

    În contextul în care la graniţa României se află în desfăşurare un război între Ucraina şi Rusia, 72% dintre românii care au luat parte la sondaj sunt de acord ca statul să aloce mai mulţi bani pentru industria apărării. Pe de altă parte, 68% dintre ei consideră că bugetul ar trebui alocat mai ales pentru dotarea tehnică a armatei.

    Armata – obligatorie sau nu?

    IRES arată că 44% dintre românii care au participat la studiu consideră că este mai bine ca armata să fie obligatorie. Totuşi, peste jumătate din respondenţi (54%) sunt de părere că armata ar trebui să fie bazată pe voluntariat, pentru ca aceasta să fie profesionistă.

    Apartenenţa României la NATO, un lucru bun

    Studiul a fost realizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de când România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar peste 80% dintre respondenţi consideră că intrarea ţării noastre la NATO constituie un lucru bun şi că România beneficiază de o apărare mai mare prin apartenenţa la Alianţă.

    Cu toate acestea, 59% dintre românii respondenţi sunt de părere că relaţia ţării noastre cu Rusia a început să se deterioreze gradual de la momentul aderării la NATO, iar pentru 51% dintre ei, statutul României de membru al Alianţei vine la pachet cu necesitatea de a cheltui mai mulţi bani pentru apărare.

    Totodată, 82% dintre persoanele intervievate sunt convinse că România va fi apărată de NATO în cazul în care va fi atacată, iar 62% dintre ei consideră că prezenţa militarilor NATO pe teritoriul României face ca ţara să fie mai sigură.

     

    Studiul a fost realizat în perioada 24-27 martie 2024, pe un eşantion de 1058 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, cu un nivel de studiu diferit şi din mai multe regiuni ale ţării.

    Studiul integral poate fi consultat AICI.

     

  • Şeful Rheinmetall îndeamnă liderii europeni să creeze campioni în domeniul tehnologiei de apărare

    Armin Papperger, şeful celui mai mare contractor militar al Germaniei, Rheinmetall, a îndemnat ţările europene să renunţe la preferinţa pentru campioni naţionali şi să clădească grupuri de apărare mai mari, mai specializate, care să concureze cu rivalii americani, notează Financial Times.

     

  • S-au trezit nemţii: Gigantul german de armament Rheinmetall cere liderilor Europei să creeze campioni europeni în domeniul tehnologiei de apărare

    Şeful celui mai mare contractor militar german Rheinmetall a îndemnat ţările europene să renunţe la preferinţa lor pentru „campionii naţionali” şi să construiască grupuri de apărare mai mari şi mai specializate pentru a concura cu rivalii americani, scrie Financial Times.

    Armin Papperger a mai spus într-un interviu că, dacă Europa doreşte o colaborare mai strânsă în domeniul apărării, ţările trebuie să se specializeze în diferite tipuri de tehnologie militară.

    „Nu are prea mult sens să preferăm un anume tip de tehnologie” doar din motive naţionaliste, a declarat el pentru Financial Times. „Aceasta este cea mai dificilă discuţie pe care o statele au la nivel guvernamental”.

    „Avem nevoie de companii mari în Europa” care să atingă un anumit standard de calitate, a adăugat bavarezul în vârstă de 61 de ani.

    Eforturile liderilor UE de a consolida cooperarea în domeniul apărării au fost împiedicate de fragmentarea industriei. Companiile europene de armament concurează între ele, bugetele militare sunt controlate la nivel naţional, iar ţările individuale sunt dornice să menţină controlul asupra lanţurilor de aprovizionare strategice, a uzinelor, a locurilor de muncă şi a avantajelor tehnologice.

    Un exemplu de cooperare transfrontalieră de succes este cel mai mare producător de rachete din Europa, MBDA, care este deţinut de BAE Systems din Marea Britanie şi de grupul aeronautic european Airbus, care deţin fiecare câte 37,5% din acţiuni, restul fiind deţinut de Leonardo din Italia.

    Graba Europei de a-şi remobiliza armatele a fost un avantaj pentru companii precum Rheinmetall, care produce, de asemenea, vehicule de luptă pentru infanterie, drone de luptă şi tunul cu ţeavă lisă care se află pe tancul Leopard 2.

  • Adrian Sârbu: Un guvern eficient reprezintă voinţa şi mandatul celor 18 milioane de votanţi / Trebuie să vedem încotro se îndreaptă lumea, România să devină o ţară avansată în apărare, învăţare şi economia verde

    Nemo: Te-am întrebat: În condiţiile revoluţiei tehnologice poţi avea acces la serviciile guvernamentale rapid şi nealterat prin intermediul e-platformelor asistate de inteligenţa artificială. Eşti de acord că funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid nevoile şi interesele legitime la costurile cele mai mici? Hai să vedem cum ai răspuns. 77% Da, 23% nu.

    Adrian Sârbu: Eu cred că în sectorul guvernamental trebuie să existe şapte funcţii. Şi cu excepţia funcţiei de apărare care, uite e a doua, probabil pentru România eu zic că mai mult de 300.000 n-am nevoie. Uite un guvern pe care trebuie să-l gândim noi… Cine vrea să gândească în ţara asta şi, ca să gândească cineva mandatat, trebuie să gândească toţi cei 18 milioane de votanţi “domnule, noi aşa vrem”. Vreau ca tot bugetul public să fie pe platforme digitale. Româniadat.com sau Româniadat.ro. Cine e asta? Platforma de guvernare a României. Şi ce face asta? Îmi livrează mie, Hofi, Nemo servicii şi produse pe care eu nu le pot cumpăra decât din sectorul public, pentru că sunt nerentabile, că vorbeam de profitabilitate în sectorul privat. Şi ce-mi livrează? În primul rând, îmi administrează banii din taxe şi impozite. Dar uite ce scrie acolo, funcţia de administrare buget. Ăla e un minister al bugetului şi ce înseamnă asta? De acolo, prin platformă, banii se dau dintr-un singur loc. Cum adică zice Hofi? “Bă, şi primarul nu mai poate să aloce bani?” Nu, el se ocupă de binele cetăţenilor şi banii îi alocă platforma, conform regulilor. Că dacă ai lucrat cu statul dai un raport şi tu cu ce preţuri ai lucrat, câte lucrări ai făcut, că te controlează cineva în numele statului.

    Deci funcţia de apărare am spus, o să vorbim mai mult, funcţia de dezvoltare şi protejare a resursei umane. Ce înseamnă asta? Să cresc poporul român. Adică să fie mai mulţi români, mai sănătoşi şi mai deştepţi.

    Care e principala mea preocupare? Să n-am oameni bolnavi.

    Deci ce fac eu? Politici să-mi ţin oamenii sănătoşi, că spune acolo protejarea resursei umane. Un minister ca ăsta într-o ţară se uită la fiecare om ca la o comoară, ca la un unicat.

    Uite a patra funcţie, funcţia de învăţare. Eu am o funcţie de învăţare pe care o reglementez şi o execută cei care sunt în business-ul de învăţare. Că mi-ai zis “domle, ce profit face şcoala?” Hofi, ştii care sunt unele dintre cele mai profitabile instituţii din lume? Universităţile mari. Eu vreau ca România să devină o ţară campioană în învăţare, avansată în învăţare.

    Hofi: Funcţia de planificare şi dezvoltare economica şi tehnologică.

    Adrian Sârbu: Nu există în România. Te-am întrebat. Avem Ministerul Cercetării, Ministerul Digitalizării, ministerul… Bă, nimic. Ce trebuie eu să am aici? Trebuie să mă uit, să văd unde merge lumea. Astăzi merge lumea către AI. Şi unde mai merge lumea? Către mâncare bio. Green Deal-ul ăsta este o oportunitate a secolului.

    La fel pentru mine faptul că încă mai am IT-işti. Şi ţi-am spus de la început. Domne, dacă ne rezolvăm apărarea, că aici suntem dezastru, că vine rusu peste mine şi zice “bravo, bravo”. Îmi spune ca bunicul lui “davai ceas, davai soţie, haraşo tovărăşie”.

    Nemo: Administrarea teritoriului.

    Adrian Sârbu: Deci, altă nenorocire a României. Ministerul de Interne, cu zeci de mii de milioane de primării de… noi nu mai trebuie să avem atâtea localităţi, măi, fraţilor, atâtea judeţe, atâtea comune. Şi mai e ministerul şapte, cel mai frumos minister. Cine îşi doreşte în România să lucreze la un minister, la ce minister îşi doreşte?

    Hofi: La Externe.

    Adrian Sârbu: Exact. Exact. Hai să mă fac ambasador, consul pe la d-astea culturale, centrele culturale, să nu fac nimic, să mă plâng toată ziua şi să trăiesc pe afară pe banii românilor. Nu mai am nevoie să am consuli. Consulii sunt responsabili să aducă bani negri cu servieta, să ducă şi să aducă. Şefii mari, şefii lor le dau bani să-i scoată din ţară cu servieta, că e diplomatică. Nu râde că e adevărat.  Şi când vin ei de acolo aduc… Pe vremuri ambasadorii, consuli, piloţii toţi aduceau ţigări, whisky, blugi, casetofoane, vide-urio şi le vindeau.

    Hofi: Eu nu mai pot…

    Adrian Sârbu: Ăsta era Ministerul de Externe, da, ăsta era Ministerul de Externe.

    Ştii pe ce lume trăieşti? Realizezi că trebuie să te trezeşti şi să-l tragi de mânecă pe ăla care îţi mănâncă banul, să te uiţi ce soluţie trebuie să găseşti pentru tine, pentru copilul tău?

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF- Aleph News:

    1. Ai fost de acord că bugetarii, 1,3 milioane:
    • sunt plătiţi din taxele şi contribuţiile tale
    • sunt selectaţi pe criterii politice, în funcţie de interesele partidelor şi nu pe competenţă şi profesionalism
    • îţi cheltuie banii după interesele lor, fără nicio posibilitate de control a mandatului din partea ta

    Eşti de acord că în instituţiile publice trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanţă şi practicile de angajare, de selectare a resursei umane şi a bunei administrări din companiile private şi corporaţii?

    DA- 73%

    NU- 27%

     

    2. În condiţiile revoluţiei tehnologice poţi avea acces la serviciile guvernamentale rapid şi nealterat prin intermediul e-platformelor asistate de inteligenţa artificială.

    Eşti de acord că funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid nevoile şi interesele legitime la costurile cele mai mici?

    DA- 77%

    NU – 23%

    3. Ai fost de acord că:

    • serviciul public trebuie să fie de cea mai înaltă competenţă
    • principalele funcţii publice trebuie alese direct
    • nimeni nu poate ocupa o funcţie publică mai mult de două mandate
    • într-o funcţie publică, cel care e ales trebuie să prezinte un proiect şi să raporteze anual executarea mandatului în faţa celui care l-a votat

    Eşti de acord ca atunci când ţi se cere să ocupi o funcţie publică de cel puţin un mandat?

    DA- 86%

    NU -14%

     

     

     

     

     

     

  • Ajutorul vine din Vest. Franţa şi Moldova au încheiat un acord de apărare pe fondul pericolului rusesc. Emanuel Macron: Vom menţine un sprijin neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova

    Franţa şi Republica Moldova au semnat acorduri de cooperare în domeniul apărării şi al cooperării economice, ca parte a eforturilor preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru ca ţările occidentale să sprijine Ucraina şi pe cei mai vulnerabili vecini ai săi împotriva agresiunii ruseşti, scrie Financial Times.

    Acordurile bilaterale convenite recent au fost încheiate la o săptămână după ce regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din Moldova a cerut ajutorul Moscovei, într-un apel care a avut ecou în cazul separatiştilor din regiunea ucraineană Donbas de est la începutul conflictului din 2014. În ultimele zile, oficialii ruşi au comparat conducerea proeuropeană a Republicii Moldova cu cea a Ucrainei.

    Războiul din Ucraina a avut repercusiuni grave asupra Moldovei, o ţară mică, fără ieşire la mare, care se învecinează cu Ucraina şi România şi care are relaţii tensionate cu Moscova de la un conflict secesionist din anii 1990. Invazia pe scară largă a Rusiei în ţara vecină a Moldovei a accelerat drumul spre vest a ţării, iar naţiunii i-a fost acordat statutul de candidat la UE alături de Ucraina în iunie 2022.

    „Astăzi, linia frontului este Ucraina în bătălia pentru Europa, pentru tot ceea ce ne este drag şi apărăm. Este în joc securitatea noastră comună. Dacă agresorul nu va fi oprit, el va continua să meargă, iar linia frontului va continua să se apropie. Mai aproape de noi. Mai aproape de voi.” a declarat joi, la Paris, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu

    Macron a promis că Franţa va menţine „un sprijin neclintit” pentru “independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială” a Republicii Moldova.

    Acordul de apărare include plasarea unui reprezentant militar francez în Republica Moldova, precum şi programe de instruire şi livrări de arme. Parisul s-a angajat, de asemenea, să investească în proiecte energetice, resurse naturale şi transport feroviar în Republica Moldova.

    Faptul că Macron se îndreaptă spre Moldova vine după ce luna trecută a declarat că nu ar trebui exclusă o desfăşurare de trupe occidentale în Ucraina – comentarii care au provocat respingeri rapide din partea aliaţilor săi din NATO.

    Cu toate acestea, preşedintele francez şi-a continuat eforturile diplomatice pentru a consolida sprijinul pentru Ucraina. În timpul unei vizite la Praga, marţi, el a declarat că Parisul se va alătura unei iniţiative conduse de Cehia pentru a cumpăra muniţie suplimentară pentru Kiev din ţări non-europene.

    Preşedintele ceh Petr Pavel a declarat că „o misiune de antrenament NATO în Ucraina nu ar reprezenta niciun fel de încălcare a dreptului internaţional”.

    Republica Moldova a început să negocieze un acord bilateral cu Franţa în 2022, dar finalizarea acestuia ar trebui privită în contextul „rolului de lider al Franţei în ceea ce priveşte necesitatea de a intensifica sprijinul pentru Ucraina”, a declarat fostul ministru de externe moldovean Nicu Popescu.

    „Moldova este, de asemenea, parte a acestui efort” a mai spus acesta.

    Republica Moldova este un stat neutru, iar capacitatea sa de a-şi consolida armata este limitată de resurse financiare foarte limitate. În decembrie, ţara a semnat un contract cu Franţa pentru achiziţionarea unui sistem radar de la Thales. De asemenea, anul trecut şi-a majorat bugetul pentru apărare cu 70%, ajungând la 85 de milioane de euro, precum şi a apelat la 40 de milioane de euro de la Fondul european pentru pace, un program de asistenţă financiară.

    Creşterea sprijinului francez pentru Moldova „ne arată că Europa înţelege în sfârşit că putem fi în siguranţă doar dacă vecinii noştri sunt în siguranţă”, a declarat Siegfried Mureşan, un deputat român care prezidează delegaţia Parlamentului European în Moldova.

    El a spus că apelul Transnistriei la ajutorul Rusiei a fost o reamintire a ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care Rusia ar câştiga în Ucraina. Dar situaţia este „mai stabilă decât suntem tentaţi să credem – atâta timp cât Ucraina ţine forţele ruseşti departe de Transnistria”, a adăugat el.

    După apelul Transnistriei, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat că Moldova riscă „să calce pe urmele regimului de la Kiev„

    El a acuzat guvernul de la Chişinău că „blochează tot ce este rusesc” şi că pune „presiuni economice serioase” asupra Transnistriei.

    Transnistria are o populaţie de mai puţin de o jumătate de milion de locuitori, dintre care aproximativ 200.000 sunt ruşi.Moscova a păstrat o bază militară cu aproximativ 1.300 de soldaţi pe teritoriu după ce rebelii pe care i-a susţinut la începutul anilor 1990 au declarat independenţa faţă de Chişinău în urma unui război secesionist.

    Preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit separat, marţi, cu Evghenia Guţuţu, guvernatorul Găgăuziei, o altă regiune pro-rusă din sudul Republicii Moldova, pentru a asculta plângerile acesteia cu privire la guvernul de la Chişinău.

    Forţele ruseşti ar putea prelua controlul asupra Transnistriei doar dacă ar ocupa portul ucrainean Odesa şi teritoriul din jur.Rusia a tras rachete şi drone asupra Odesa în repetate rânduri începând din 2022, inclusiv miercuri, când preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy se afla în vizită în oraş împreună cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, dar nu a încercat să ocupe oraşul.

     

  • Adrian Sârbu: Cine o să apere România? Dl. Iohannis, dl. Ciolacu? Dacă nu ştiai, o să o aperi tu şi cu mine

    Nemo: De 2 ani, Ucraina se apără în faţa agresiunii Rusiei. Astăzi războiul se apropie de graniţa României şi a NATO. În aceşti doi ani, este întrebarea, preşedintele României, comandantul suprem al armatei, şi Guvernul au planificat şi executat acţiunile care se impuneau pentru a asigura apărarea României în faţa unei eventuale invazii ruse? Uite ce ai răspuns tu şi toţi cei care ne-aţi urmărit: 77% NU. Covârşitor.

    Hofi: Asta înseamnă că, prima concluzie pe care putem să o tragem este că, cârdăşia PNL-PSD, inventată de Klaus Iohannis este o înfrângere catastrofală.

    Adrian Sârbu: Hai să vedem ce a făcut democrativa asta, ca România, total nepregătită în 22 februarie, dar total nepregătită să facă faţă unui atac rusesc mai mult de 12 ore.

    Nemo: Au dus bugetul la 95 de miliarde, de apărare, la 2,5% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cât au spus spectatorii noştri că îi trebuie României ca să se apere azi? 10% din PIB. De ce azi, la doi ani de la declanşarea războiului, care război avea 2 ani în spate de când era aşteptat, şi avea 8 ani de când fusese atacate Crimeea şi Donbas-ul. Conducătorii politici şi militari nu mi-au arătat niciun fel de interes, niciun fel de preocupare, niciun fel de plan. Ce s-a întâmplat cu armata noastră 10 ani? Ce s-a întâmplat cu doctrina noastră militară? Voi v-aţi uitat puţin pe strategia militară a României? Zice: „domne, noi stăm aici şi vin americanii, francezii, maidanezii, congolezii, vin să ne apere”. Ce treabă au ăştia să ne apere pe noi aici? Dar nu scrie nicăieri, dar nicăieri Nemo, cum mă apăr eu. Cine o să apere România? Dl. Iohannis, dl. Ciolacu? Dl. Ciucă este obligat că este militar, să vedem ce va face. Cine o să apere? Tu şi eu. Dacă nu ştiai cine apără România, va trebui să o aperi tu. Dar trebuie să fii pregătit şi, ca să ajungi să fii pregătit, trebuie să priveşti lucrurile cu ochii deschişi, să ştii pe ce lume trăieşti.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. De 2 ani, Ucraina se apără în faţa agresiunii Rusiei. Astăzi războiul se apropie de graniţa României şi a NATO. În aceşti doi ani, preşedintele României, comandantul suprem al armatei, şi Guvernul au planificat şi executat acţiunile care se impuneau pentru a asigura apărarea României în faţa unei eventuale invazii ruse?

    DA-23%

    NU- 77%

     

    1. Ungaria şi Turcia, ţări NATO, sprijină pe faţă Rusia în conflictul cu Ucraina şi au sabotat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO. În eventualitatea declanşării de către Rusia a unui conflict armat cu România, ţară NATO, devin Ungaria şi Turcia ameninţări reale pentru România şi NATO?

    DA-  49%

    NU – 51%

     La întrebarea dacă ar apăra România în cazul în care ar fi atacată, 62% dintre spectatorii şi citititorii Aleph Media, Mediafax şi ZF, printre care te numeri şi tu, au răspuns NU. Eşti pregătit să trăieşti într-un teritoriu anexat şi guvernat de Rusia lui Putin?

    DA- 23%

    NU- 77%

     

  • Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, vrea ca blocul european să încurajeze şi să subvenţioneze industria de apărare

    Bruxelles-ul ar trebui să încurajeze şi să subvenţioneze industria de apărare să majoreze producţia şi să se consolideze, după cum a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, într-un interviu FT.

    Ursula von der Leyen a explicat că Bruxelles-ul dezvoltă strategia pentru industria de apărare în timp ce se uită la modul în care statele europene s-au mobilizat pentru a încuraja producţia de vaccinuri împotriva Covid-19 sau pentru achiziţii comune de gaz natural.

    „Trebuie să cheltuim mai mult, trebuie să cheltuim mai bine, trebuie să cheltuim european”, a spus Ursula von der Leyen.

    Strategia europeană pentru încurajarea industriei de apărare ar trebui să fie propusă în luna februarie şi va avea nevoie de aprobarea statelor membre. O parte dintre acestea ar putea să se opună eforturilor pe care le face Comisia Europeană pentru a centraliza deciziile de investiţii în apărare.

    Nevoia de a investi mai mult în industria de apărare vine pe fondul unui context geopolitic tot mai complex, în care invazia ruşilor din Ucraina împlineşte doi ani şi în care perspectiva revenirii lui Donald Trump la conducerea SUA ridică mai multe semne de întrebare.

    „Avem o piaţă de apărare foarte fragmentată, iar asta trebuie să se schimbe. (…) Care este competenţa Comisiei? Este industria. Acesta este core-business-ul nostru”.

    La nivel global, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9% în 2023, ating un nivel record de 2.200 de trilioane de dolari, din care cheltuielile ţărilor membre NATO reprezintă aproximativ jumătate, potrivit unui raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).

    Dintr-o altă perspectivă, bugetele de apărare ale NATO, China, Rusia şi India reprezintă mai mult de 70% din cheltuielile militare, conform raportului.

    Mai mult, cheltuielile de apărare ale statelor NATO, excluzând SUA, au crescut cu 32% după ce Putin a invadat Crimeea în 2014.

    În ceea ce priveşte anul 2024, raportul IISS estimează că vom vedea o nouă creştere a cheltuielilor de apărare la nivel global.

    Thinktank-ul crede că lumea „a intrat într-o perioadă mai periculoasă în ultimele 12 luni”.

  • Efectul Trump: Bugetul de apărare al NATO ar urma să atingă un nou record anul acesta, în condiţiile în care statele membre se pregătesc pentru alegerea lui Trump în SUA şi cresc masiv cheltuielile militare

    Majoritatea statelor membre NATO vor atinge ţinta de cheltuieli pentru apărare a alianţei, în timp ce aceasta se pregăteşte pentru o viitoare agresiune a Rusiei, alături de o potenţială alegere a lui Donald Trump, scrie Financial Times.

    Optsprezece dintre cei 31 de membri ai alianţei militare conduse de SUA vor îndeplini obiectivul de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare în acest an, a declarat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg. Printre aceştia se numără pentru prima dată Germania, cea mai mare economie a Europei.

    Aceasta înseamnă că membrii europeni ai NATO vor cheltui împreună 380 de miliarde de dolari pentru apărare, o sumă record. „Facem progrese reale… Partenerii europeni au ajuns să poată cheltui mai mult pentru scopurile alianţei”, a declarat Stoltenberg.

    Această cifră este posibil să crească pe măsură ce bugetele sunt ajustate, potrivit a trei diplomaţi ai alianţei. „NATO se aşteaptă ca aproximativ două treimi dintre aliaţi să atingă 2% în 2024″, a declarat un oficial al alianţei.

    Cheltuielile NATO au crescut semnificativ după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar mandatul lui Trump în perioada 2017-21 a adus, de asemenea, o creştere semnificativă, în timp ce preşedintele american i-a hărţuit pe aliaţii săi europeni pentru că nu cheltuiesc suficient.

    În 2016, doar cinci ţări au atins obiectivul. În prezent, Polonia cheltuieşte 3,9% din PIB pentru apărare, devansând chiar SUA, cu 3,5%. Alte ţări, cum ar fi Spania, sunt în urmă, cheltuind puţin peste 1%.

    „Trebuie să ascultăm şi să luăm notă de următorul lucru: criticile pe care le auzim [din partea lui Trump] nu se referă în primul rând la NATO. Acestea vizează aliaţii NATO care nu cheltuiesc suficient”, a declarat miercuri Stoltenberg. „Şi, în esenţă, aceste critici reprezintă un punct de vedere valabil”.

    Declarat sceptic faţă de NATO, Trump – prezumtivul candidat republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie – a ameninţat anterior că se va retrage din alianţa militară care garantează apărarea şi securitatea Europei.

    Retorica sa a continuat în actuala cursă pentru Casa Albă. Liderii europeni au fost şocaţi săptămâna trecută când Trump a declarat la un miting de campanie că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivul.

    În timp ce Trump are o performanţă puternică în sondajele de opinie împotriva preşedintelui în exerciţiu Joe Biden, el provoacă din nou nelinişte la sediul NATO din Bruxelles.

    Potrivit diplomaţilor şi oficialilor europeni, continuarea traiectoriei de creştere a cheltuielilor a reprezentat primul punct dintr-o strategie de reţinere a lui Trump pe trei planuri.

    În al doilea rând, NATO trebuie să se concentra mai mult pe problemele pe care fostul preşedinte Trump le-a semnalat în trecut, cum ar fi limitarea Chinei sau combaterea terorismului. În cele din urmă, aliaţii înţeleg că trebuie să recurgă la compromisuri diplomatice pentru a-i câştiga admiraţia.