Tag: americani

  • Cum a apărut una dintre cele mai mari probleme ale lumii. Toţi bogaţii lumii au de suferit din acestă cauză, iar ţările care nu primeau străini îşi deschid graniţele pentru a o rezolva

    Angajatorii din SUA şi Europa se luptau cu o penurie de forţă de muncă şi înainte de pandemie, însă când BBC, Financial Times, The Wall Street Journal, The New York Times, The Atlantic, toată lumea bună a presei occidentale, îşi pun acum aceeaşi întrebare. Ştii că lucrurile au căpătat dimensiunile unei crize, iar răspunsurile şi soluţiile sunt greu de găsit. Deci, unde-au dispărut toţi muncitorii? (Where Did All the Workers Go?)

    Pentru SUA, The Wall Street Journal nu lasă loc de discuţii. Politicile economice  ale actualului preşedinte Joe Biden (bidenomics) au dus la apariţia unei penurii de forţă de lucru care loveşte economia. Politica editorială a WSJ este de a-l critica pe actualul preşedinte american şi de a-l sprijini pe fostul şef de stat Donald Trump. Publicaţia a plătit pentru acest lucru cu schimbări radicale în personalul editorial.

    The Economist a deschis mai recent discuţia şi are mai multe studii şi analize la dispoziţie pentru a-şi forma o părere. Revista porneşte de la cele mai recente informaţii despre piaţa muncii din SUA, cea mai mare economie a lumii. Datele deloc grozave publicate la începutul lunii întregesc o imagine globală cu penurii de angajaţi care au provocat ravagii în lanţurile de aprovizionare şi au afectat economia lumii. În SUA, doar 210.000 de locuri de muncă ocupate au fost adăugate la total în noiembrie, cu mai bine de jumătate sub aşteptările economiştilor. Rata de participare a forţei de muncă a Americii rămâne cu 1,5 puncte procentuale sub valoarea de referinţă de dinaintea pandemiei (în ciuda creşterii cu 0,2 puncte în luna anterioară, la 61,8%).

    Aceleaşi necazuri pe care le are America le are toată lumea occidentală. Marea Britanie a eliberat mii de vize de muncă temporare pentru şoferi de camioane străini, după ce lipsa acestor meseriaşi a provocat o criză la benzinării; Japonia – o ţară reticentă în a importa forţă de muncă străină – a semnalat că va primi mai mulţi imigranţi pentru a reduce penuria din diverse industrii.

    O luptă pentru angajaţi duce la creşterea salariilor şi bonusurilor de angajare, în special în sectoare precum transportul, construcţiile şi producţia. Deci, unde s-au dus muncitorii? Problemele existau şi înainte de pandemie. Scăderea ratei natalităţii în multe ţări bogate înseamnă că mai puţini oameni vor intra în cadrul forţei de muncă în următorii câţiva ani, comparativ cu ultimele decenii, în timp ce o proporţie mai mare dintre ei se vor pensiona. În Marea Britanie, Brexitul a alungat muncitorii străini pe care se bazau unele sectoare. Covid-19 a agravat aceste probleme.

    În timpul pandemiei, un număr record de persoane au părăsit câmpul muncii cu totul, ceea ce a îngreunat recrutarea de personal; alţii au profitat de ocazie pentru a schimba locul de muncă, ceea ce îngreunează păstrarea personalului. Primii analizaţi sunt cei care îşi părăsesc locul de muncă.

    Angajaţii mai în vârstă din unele ţări (în special America şi Marea Britanie) au considerat lockdownurile şi riscul de a contracta Covid-19 un semn că trebuie să se pensioneze anticipat. Pieţele de acţiuni prospere şi ajutoarele guvernamentale au ajutat la creşterea economiilor personale şi planurile de pensii. Alţii, între timp, şi-au pierdut locurile de muncă şi au văzut puţine oportunităţi de a se reintegra în câmpul muncii la 60 sau 70 de ani. Think-tankul Pew Research Center a descoperit că mai mult de jumătate dintre americanii cu vârste de 55 de ani şi peste s-au pensionat până în al treilea trimestru din 2021, o creştere faţă de ponderea de 48% cu doi ani mai devreme.


    În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească.


    O cohortă mai tânără, care şi-ar putea permite o pauză în carieră, pare să-şi fi schimbat priorităţile în pandemie. Sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor. Într-un sondaj realizat de Bill Schaninger şi colegii săi de la McKinsey, o companie de consultanţă, mai mult de jumătate dintre angajatorii din diverse sectoare au raportat plecări voluntare mai mari decât în anii precedenţi. Dintre angajaţii chestionaţi care au renunţat recent la locul de muncă, 36% au spus că au făcut acest lucru fără a avea asigurat următorul pachet de salarii. Aproape jumătate au citat îngrijirea familiei ca fiind un factor semnificativ. Acest lucru, la care se adaugă revenirea economiilor din recesiune, a creat o abundenţă de posturi vacante, pe alese. Bonusurile frumoase de angajare i-au încurajat şi pe angajaţi să schimbe rolurile.

    Oamenii părăsesc câmpul muncii din America în cifre record. În Marea Britanie, ponderea salariaţilor care şi-au schimbat poziţiile în al treilea trimestru a crescut la un nou record, de 3,2%. Acest lucru ar putea reflecta demisii acumulate şi care nu s-au efectuat la apogeul pandemiei, când oamenii au considerat că este prea riscant să schimbe locul de muncă. Însă există motive să credem că tendinţa de schimbare a locurilor de muncă ar putea fi aici pentru a rămâne mai mult timp. Munca de la distanţă deschide mai multe posturi pentru o listă mai largă de candidaţi. Iar angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total. Cele mai recente cifre din SUA sugerează că angajaţii îşi vor păstra noile puteri de negociere ceva timp. Pentru The Atlantic, cea mai completă explicaţie privind situaţia din SUA este că răspunsul politicii fiscale la pandemie, adică reduceri de taxe, cecuri, stimulente financiare, relaxarea condiţiilor ataşate creditului, moratorii la evacuări silite, a redus urgenţa de a căuta de lucru. Statele Unite au cheltuit mii de miliarde de dolari pentru a ajuta familiile să treacă peste îngheţul economic. Interdicţiile naţionale privind evacuarea silită din locuinţe au redus presiunea asupra chiriaşilor. Apoi, există creşterea record a economiilor la familiile care nu au plecat în vacanţă sau nu au profitat de diverse alte distracţii şi experienţe timp de mai bine de un an. Apoi oamenii ştiu că, dacă aşteaptă o lună sau trei, tot vor mai exista locuri de muncă la care să aplice. Văzând această imagine în întregime, mai mulţi americani simt clar că pot adopta o abordare mai relaxată în privinţa întoarcerii la muncă. Comparativ cu datele de dinainte de criză, de pe piaţa muncii din America lipsesc şapte milioane de oameni.


    Angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total.


    Financial Times a identificat libertatea financiară mai mare din SUA ca unul din factorii care stau la baza scăderii numărului de muncitori. Generozitatea ajutoarelor de şomaj pe timp de pandemie nu pare la prima vedere să aibă un rol aşa de mare deoarece acestea au expirat deja din septembrie fără schimbări notabile în rata de participare a forţei de muncă. Însă un sondaj efectuat de Indeed în rândul şomerilor a constatat că cei mai mulţi nu se grăbesc să îşi caute un loc de muncă – şi mulţi dintre ei au spus că acest lucru se datorează faptului că aveau o rezervă de economii acasă sau că un partener munceşte şi câştigă suficient. A existat, de asemenea, o scădere a numărului de americani care au mai mult de un loc de muncă – o problemă pentru angajatori, dar o tendinţă pozitivă care sugerează că majorările salariilor îi ajută să-şi plătească facturile. Cu toate acestea, sondajele arată şi că mulţi muncitori sunt încă descurajaţi de temerile legate de Covid şi de dificultăţile cu îngrijirea copiilor. În contrast puternic, în zona euro ocuparea forţei de muncă aproape că şi-a recâştigat nivelul de dinainte de pandemie, iar participarea forţei de muncă a revenit rapid, astfel încât în Franţa şi Spania este deja mai mare decât era înainte de criză. Deşi cererea în creştere începe să creeze presiuni, există încă multă forţă de muncă neangajată în blocul euro, participarea fiind în urmă în Italia şi multe ţări care suferă de un şomaj structural ridicat în rândul tinerilor – moştenirea crizei din 2008. UE nu a văzut niciun val de pensionări anticipate în timpul pandemiei, deoarece în multe ţări aceasta este deja norma.

    Dar Claus Vistesen, de la firma de consultanţă Pantheon Macroeconomics, spune că investitorii „speră acum că acest deficit poate fi transformat în potenţial”, mai ales în Italia, unde Mario Draghi face presiuni pentru reforma sistemului de pensii. În Marea Britanie, deşi penuria de forţă de muncă precede Brexitul, aceasta a fost, fără îndoială, exacerbată de oprirea bruscă a fluxurilor de oameni din UE. Criza de şoferi de camion, agravată de de refuzul est-europenilor de a se întoarce în Anglia după Brexit, reflectă şi faptul că şoferii localnici bătrâni au profitat de pandemie pentru a se retrage din câmpul muncii. Mulţi dintre ei primeau deja pensie.  În zona euro, deficitul de forţă de muncă este cel mai vizibil în Germania, care se baza anterior pe un flux constant de migranţi pentru a înlocui o populaţie îmbătrânită. În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească.


    Sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor.

  • Preţurile gazelor europene cresc în urma îngrijorărilor germane cu privire la conducta Nord Stream 2: „Dependenţa UE de gazele ruseşti va creşte dacă Nord Stream 2 va fi aprobată”

    Contractele futures pe gaze europene au crescut luni cu 11%, după ce, potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, conducta Nord Stream 2 nu poate fi permisă în forma sa actuală, deoarece nu respectă legislaţia UE, scrie Financial Times.

    Baerbock a declarat la ZDF TV că cele trei partide care alcătuiesc noul guvern german – social-democraţii, verzii şi liber-democraţii – au convenit că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia energetică a UE.

    „Aşa cum stau lucrurile în acest moment, această conductă nu poate fi aprobată pentru că nu îndeplineşte cerinţele legislaţiei europene în domeniul energiei”, a declarat ministrul german de externe.

    Situaţia de la graniţa cu Ucraina, unde Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldaţi, a fost „de asemenea un factor”, a spus Baerbock. „Ultimul guvern a discutat cu americanii că, dacă există creşteri de tensiune ulterioare, aceasta conductă nu poate fi aprobată”.

    Conducta a fost în fruntea listei atunci când oficialii americani au luat în considerare potenţialele sancţiuni pe care ţările occidentale le-ar putea aplica împotriva Rusiei.

    Comentariile lui Baerbock sugerează că poziţia Germaniei cu privire la Nord Stream 2 s-ar putea întări acum că Verzii, care s-au opus de multă vreme proiectului, sunt la conducerea ministerului de externe. Cu toate acestea, social-democraţii, partidul cancelarului Olaf Scholz, au susţinut în mod tradiţional conducta.

    Nord Stream 2, care este complet instalată, dar nu i s-a permis încă să înceapă operaţiunile, va dubla capacitatea rutelor submarine din Rusia către Europa. Criticii americani şi europeni ai proiectului spun că va creşte dependenţa UE de exporturile ruseşti de energie şi va permite Kremlinlului să facă presiuni asupra Ucrainei, căreia i se vor refuza taxe profitabile de tranzit de gaze dacă conducta va deveni operaţională.

    Contractele futures pe gaze naturale europene au crescut la cele mai ridicate niveluri de la începutul lunii octombrie. Valoarea de referinţă europeană pentru livrarea de gaze în ianuarie a crescut luni cu până la 11%, până la un maxim de 117,25 euro pe megawat-oră, în creştere de la 105,35 euro înregistrat vineri şi puţin sub nivelul record de 117,50 EUR/MWh în octombrie.

    Perioadele de vreme rece şi fluxurile stabile, dar slabe din Rusia către Europa de Vest au dus la o reducere accelerată a stocurilor de gaze. În toată Europa, instalaţiile de stocare a gazelor sunt acum pline cu doar 62,8%, cu peste 10% sub normele sezoniere. Dacă reducerile continuă la ritmurile actuale, nivelurile de stocare vor deveni extrem de scăzute până în martie/aprilie 2022. Analiştii spun că nu există o amânare evidentă pentru piaţa de gaz din Europa în afara unei ierni blânde.

    Conducta Nord Stream 2 poate intra în funcţiune numai după ce va fi aprobată de autorităţile de reglementare din Germania, Bundesnetzagentur sau Agenţia Federală de Reţea şi Comisia Europeană.

    Bundesnetzagentur a spus că va aproba conducta doar dacă operatorul este „organizat conform legii germane”. Nord Stream 2 va încerca să respecte cerinţa prin înfiinţarea unei filiale cu sediul în Germania care va deţine şi va opera partea din conductă care traversează teritoriul german.

     

  • Şomajul din Statele Unite scade la cel mai mic nivel din ultimii 52 de ani: Birourile de şomaj au înregistrat la începutul lunii decembrie 184.000 de cereri

    Noile cereri de indemnizaţie de şomaj din SUA au scăzut săptămâna trecută la cel mai jos nivel din ultimii 52 de ani, un semn al progresului în redresarea neuniformă a pieţei muncii, relatează Financial Times.

    Birourile de şomaj de stat au primit 184.000 de cereri de şomaj pe o bază ajustată sezonier în săptămâna încheiată pe 4 decembrie, cel mai scăzut nivel din 6 septembrie 1969, a declarat joi Departamentul Muncii din SUA.

    Aceasta a fost o scădere de 43.000 de cereri faţă de săptămâna precedentă, potrivit agenţiei guvernamentale.

    Economiştii au avertizat că datele sunt supuse fluctuaţiilor sezoniere în perioada vacanţei, fapt care poate distorsiona statisticile săptămânale.

    Cererile au scăzut cel mai mult în Virginia şi Carolina de Nord, potrivit cifrelor preliminare care nu sunt ajustate sezonier, în timp ce California, Texas sau New York au înregistrat în continuare creşteri rezonabile.

    În 27 noiembrie, 1,99 milioane de americani colectau în mod activ ajutoare de şomaj, în uşoară creştere faţă de 1,95 milioane înregistrate cu o săptămână mai devreme.

    Numărul concedierilor a încetinit pe măsură ce angajatorii concurează pentru a recruta şi păstra personalul, americanii părăsind locurile de muncă la niveluri istorice înalte, deoarece caută oportunităţi de muncă mai bune sau apelează la activităţi independente.

    Au existat 11 milioane de locuri de muncă deschise în SUA în octombrie, ultima lună pentru care sunt disponibile datele. Numărul evidenţiează dificultatea pe care o întâmpină companiile în ocuparea posturilor disponibile, deoarece preocupările legate de pandemie, responsabilităţile de îngrijire a copiilor şi alte probleme îi împiedică pe lucrători să se întoarcă în câmpul muncii.

    Ratele de participare s-au îmbunătăţit marginal luna trecută, ponderea persoanelor angajate sau în căutarea unui loc de muncă crescând la 61,8% în noiembrie. Ponderea este încă cu 1,5 puncte procentuale mai mică decât nivelul pre-pandemic, dar într-o creştere faţă de pragul din octombrie.

    Ritmul de creştere a salariilor a încetinit semnificativ în noiembrie, deşi au existat câştiguri „notabile” în serviciile profesionale şi de afaceri, transport şi depozitare, construcţii şi producţie, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Ocuparea forţei de muncă în retail a scăzut cu 20.000, în timp ce numărul locurilor de muncă în agrement a rămas constant.

    Cu toate acestea, rata şomajului a scăzut brusc la 4,2%, un semn al progresului în redresarea pieţei muncii din SUA, care va deschide calea pentru ca Rezerva Federală să accelereze retragerea stimulentelor sale monetare la reuniuniea politică de săptămâna viitoare.

     

  • Americanii vor avea parte de cel mai scump Crăciun

    Statele Unite s-ar putea confrunta cu cel mai scump Crăciun şi An Nou în acest an de la izbucnirea pandemiei, pe fondul creşterii puternice a inflaţiei şi dificultăţilor de ordin logistic, potrivit Global Times.

    Costurile ridicate ale transportului şi forţei de muncă vor continua să afecteze industriile, menţinând preţurile bunurilor de Crăciun la niveluri ridicate.

     

  • Americanii vor avea parte de cel mai scump Crăciun

    Statele Unite s-ar putea confrunta cu cel mai scump Crăciun şi An Nou în acest an de la izbucnirea pandemiei, pe fondul creşterii puternice a inflaţiei şi dificultăţilor de ordin logistic, potrivit Global Times.

    Costurile ridicate ale transportului şi forţei de muncă vor continua să afecteze industriile, menţinând preţurile bunurilor de Crăciun la niveluri ridicate.

     

  • Cei mai bogaţi cetăţeni americani omit impozitul pe proprietate şi provoacă un colaps de 50% a veniturilor IRS

    Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.

    Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.

    Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.

    Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.

    Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.

    Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.

    Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.

    În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.

    Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.

     

  • Cei mai bogaţi cetăţeni americani omit impozitul pe proprietate şi provoacă un colaps de 50% a veniturilor IRS

    Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.

    Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.

    Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.

    Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.

    Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.

    Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.

    Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.

    În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.

    Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.

     

  • Cum se manifestă în realitate înlocuirea angajaţilor din servicii cu tehnologia: Americanii încep să utilizeze coduri QR pentru costuri mai mici cu resursa umană

    Discuţiile din spaţiul public legate de înlocuirea angajaţilor cu roboţi tind să capete dimensiuni de tip SF de cele mai multe ori, însă soluţiile utilizate de companii sunt mult mai aproape de realitate şi se traduc uneori chiar şi prin banalul cod QR.

    Financial Times a scris despre Alexa Allamano, o antreprenoare din Washington, SUA, care deţine un magazine de bijuterii. Înainte de şocul generat în economie şi societate de criza sanitară, ea avea şi un angajat part-time care lucra în magazine pe partea de vânzări.

    Cu toate acestea, când magazinul s-a redeschis după mai multe luni în care restricţiile au forţat businessul să pună lacătul pe uşă, munca acelei persoane a fost preluată de tehnologia codurilor QR.

    Antreprenoarea şi-a regândit businessul, iar cei care ajung acum la magazine pot scana cu telefonul mobil codul QR de lângă fiecare produs despre care vor să afle mai multe informaţii şi pe care vor să îl cumpere.

    „Seamănă cu modul în care cumpărăm online, dar se întâmplă fizic în magazine”, a spus ea.

    Clienţii mai trec astăzi pragul magazinului doar pentru a ridica produsele comandate sau pentru consultanţă atunci când vine vorba de produse personalizate, iar Alexa Allamano lucrează singură şi nu mai are nevoie de alţi angajaţi.

    Oamenii care lucrează în facilităţi de producţie şi centre de distribuţie îşi fac griji deja de câţiva ani legat de modul în care angajatorii îi vor înlocui cu roboţi şi inteligenţă artificială, dar pandemia a scos la iveală şi o criză a angajaţilor din servicii.

    Aceştia abia acum se confruntă cu realitatea evoluţiei tehnologice şi cu posibilitatea ca instrumentele software să preia din sarcinile realizate de zeci de ani de angajaţii cu salarii mici din sectorul se servicii.

    Însă „ameninţarea” pentru ei nu vine în acest moment dinspre roboţi şi inteligenţă artificială, ci mai degrabă dinspre ceea ce considerăm a fi banalul cod QR.

    Multe restaurante au început să utilizeze coduri QR şi alte sisteme de gestiune pentru a prelua comenzile clienţilor, în timp ce magazinele alimentare încep să utilizeze din ce în ce mai mult case self-checkout care înlocuiesc casierii.

    Schimbarea din piaţă ar putea însemna că o parte dintre cele 1,7 milioane de joburi din industria ospitalităţii şi din cele 270.000 de joburi din retail pe care economia americană le-a pierdut din februarie 2020 până acum s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată.

  • Americanii fug după lux: Vânzările producătorului de bijuterii Pandora depăşesc nivelul dinaintea pandemiei pe măsură ce clienţii din SUA au început să cumpere tot mai mult

    ​Producătorul danez de bijuterii Pandora a anunţat astăzi că performanţele robuste înregistrate pe piaţa din SUA au generat o creştere rapidă a vânzărilor în al doilea trimestru, pe măsură ce piaţa din China a cunoscut o scădere, potrivit Reuters.

    Pandora vrea să îşi accelereze vânzările în cele mai mari două economii ale lumii, iar în acest moment vânzările totale din perioada aprilie-iunie sunt cu 7% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2019.  

    În SUA, vânzările trimestriale s-au dublat faţă de anul 2020, iar evoluţia faţă de anul 2019 prezintă o creştere de 63%, pe măsură ce programele guvernamentale şi campania de vaccinare alimentează atât vânzările de bunuri cât şi serviciile.

    Pandora a declarat că observă semne potrivit cărora câştigă o cotă de piaţă mai mare în SUA – cea mai mare piaţă de desfacere a danezilor – însă a avertizat că nivelul creşterii s-ar putea tempera în a doua jumătate a anului.

  • Unu din zece americani a investit în criptomonede în ultimul an. Prin ce se diferenţiază de investitorii din piaţa de capital

    Circa 13% din populaţia SUA a cumpărat sau vândut criptomonede în ultimul an, conform unui sondaj realizat de Universitatea din Chicago, citat de MarketWatch.

    Din totalul investitorilor, 41% sunt femei, 44% oameni de culoare, 35% câştigă mai puţin de 60.000 de dolari pe an şi 45% au studii superioare.

    Între timp, aproximativ 24% dintre americani au cumpărat sau vândut acţiuni în aceeaşi perioadă. Dintre aceşti investitori, 38% sunt femei, 35% oameni de culoare, 27% câştigă sub 60.000 de dolari pe an, iar 51% au studii superioare.

    De asemenea, investitorii în crypto sunt mai tineri decât investitorii pe bursă – vârsta medie a unui investitori în monede digitale este de 38 de ani, faţă de 47 pentru investitorii pieţei de capital.

    „Criptomonede deschid oportunităţi de investiţii pentru un grup mai divers de oameni, ceea ce este un lucru foarte bun. Va fi extrem de important ca aceşti investitori să aibă acces la informaţii relevante pe măsură ce iau decizii cu privire la aceste investiţii volatile”, spune Angela Fontes, vicepreşedintele departamentului de economie din cadrul Centrului Naţional de Cercetare al Universităţii din Chicago.

    Criptomonede s-au tranzacţionat slab în ultimele săptămâni în condiţiile în care investitorii se tem de răspândirea variantei Delta de Covid-19 şi creşterea tensiunilor dintre China şi Statele Unite.

    Pe deasupra, guvernul de la Beijing continuă să lanseze represalii asupra industriei crypto. În mai, autorităţile le-au interzis băncilor şi altor instituţii financiare terţe să mai ofere servicii asociate cu piaţa monedelor virtuale.