Tag: alimente

  • Degringoladă cu mâncarea României. Cine primeşte şi cine nu curentul ieftin în industria alimentară? Autorităţile dau din umeri, companiile sunt în blocaj: Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta

    ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista clară a CAEN-urilor companiilor care primesc energia la un preţ plafonat, dar nu a primit vreun răspuns până la închiderea ediţiei. ANRE spune că răspunsul este la Ministerul Economiei, Ministerul Economiei spune că rezolvarea dilemei e la Ministerul Energiei, Ministerul Energiei tace. În această ceaţă legislativă stă acum industria alimentară, un business de 12 mld. euro, cu 12.700 de firme şi 150.000 de salariaţi. Mai departe, aproape nimeni din economia României nu ştie acum cât va costa energia pentru 2023.

    „Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta. Se com­pen­sează 85% din media energiei consumate anul trecut. Am înţeles că va fi plafonat preţul la noi, dar încă nu am primit facturile. Nu ştiu cum se va aplica legea“, spune Mircea Todoran, acţionar, Mirdatod Prod, care deţine brandul Telemea de Ibăneşti.

    Potrivit OUG 119/2022 prin care se aplică măsuri de protecţie pentru clienţii finali de energie şi gaze valabile până în martie 2023, este asigurat un nivel de „maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclusă, pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 346/2004, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal“. Ordonanţa ale cărei prevederi se aplică de la 1 septembrie nu specifică în mod clar CAEN-urile de companii din industria alimentară care beneficiază de plafonare, lăsând loc la interpretări. Aceste companii sunt incluse în diviziunea CAEN 10 din care fac parte 12.700 de firme cu 150.000 de angajaţi.

    „Mă limitează statul să consum la fel ca anul trecut, iar cei de la UE îmi cer să cresc producţia, să fac angajări, pentru că am acce­sat fonduri europene“, mai spune Todoran. Dar totuşi acţionarul Mirdatod Prod pare că este inclus în schema de plafonare, în timp ce alţi jucători din in­dustria alimentară sunt în afara măsu­rilor. „Expur nu a avut plafonat preţul pentru energie. Preţul a crescut cu 140%“, au răs­puns reprezetanţii produ­cătorului de ulei Expur. Compania nu a explicat însă până la închiderea ediţiei de ce nu are preţul energiei plafonat sau dacă are în derulare un contract de furnizare a energiei la un preţ mai avantajos decât cel stabilit prin OUG 119.

    „Dacă eşti considerat în domeniul industriei alimentare, cu CAEN aferent, nu trebuie să fii şi IMM pentru a primi energia plafonată“, spun surse din cadrul unui furnizor de energie. Pe de altă parte, specialişti din domeniul energetic spun că neclarităţile sunt aşa de mari încât furnizorii chiar evită să trimită facturi, mai ales că sunt aşteptate noi modificări ale OUG 119. Mai departe, companiile vin în birourile consultanţilor pentru a afla dacă sunt sau nu eligibile pentru energia plafonată, în absenţa unor reguli clare.

    ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista CAEN-urilor care primesc energia la un preţ plafonat, dar nu a primit vreun răspuns până la închiderea ediţiei. „Referitor la solicitarea dumneavoastră, în vederea obţinerii codurilor CAEN a operatorilor la care faceţi referire, direcţia de specialitate din cadrul ANRE vă recomandă să vă adresaţi Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului“, au spus oficial reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituţie cheie în implementarea întregii scheme de sprijin prin facturi. Surse din cadrul ANRE spun însă lucrurile nu sunt clare nici măcar pentru instituţie în contextul în care OUG 119 nu specifică în mod clar CAEN-urile care primesc energia plafonată. Răspunsul de la Ministerul Economiei a fost următorul. „Solicitarea dumneavoastră excedează ariei de competenţă a Ministerului Economiei. Vă rugăm să vă adresaţi colegilor de la Ministerul Energiei: birou.presa@energie.gov.ro“, au răspuns cei de la biroul de presă al Ministerului Economiei. De la Ministerul Energiei nu a fost emis niciun comentariu până la închiderea ediţiei.

  • BNR: Rata inflaţiei va creşte peste prognozele din vară tendinţa alimentată de creşterile preţurilor alimentelor; nu se ştie care va fi impactul plafonării preţurilor la energie; scăderea consumului privat va avea o influenţă semnificativă în PIB în T3

    BNR a publicat joi după-amiază minuta şedintei Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale din 5 octombrie atunci când s-a decis majorarea dobânzii de referinţă de la 5,5% la 6,25%.

    Rata dobânzii lombar, la care se împrumută băncile de la BNR, a crescut de la 6,5% la 7,25%.

    BNR menţionează în minută că inflaţia actuală este peste prognozele din vară, iar creşterea preţului la produsele alimentare începe să se vadă.

    După o creştere economică peste aştepări în T1 şi T2, în T3 se va vedea o scădere a economiei din cauza reducerii consumului privat.

    BNR încă nu poate cuantifica ce impact va avea asupra inflaţiei eliminarea plafonărilor preţurilor la energie.

    BNR mai menţionează că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie şi iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

    Dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni mărindu-şi implicat ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei.

    BNR mai menţionează că se remarcă un punct de inflecţiune în dinamica creditării în sensul că creşterea dobânziilor a încetinit vizibil acordarea de credite.

     

    Mai jos aveţi minuta integrală a şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR din 5 octombrie:

    Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

    În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

    În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, depăşind marginal previziunile, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. S-a remarcat că noua creştere a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzând categoria LFO, al cărei impact a fost contrabalansat totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor – pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului –, precum şi de efecte de bază asociate evoluţiei preţurilor energiei.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în iulie-august, dar încetinit faţă de trimestrele anterioare, mărindu-se la 11,2 la sută în august, de la 9,8 la sută în iunie. Totodată, contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime şi energiei, în timp ce aportul segmentului mărfurilor nealimentare a rămas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evoluţiei în termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.

    În urma analizei, s-a convenit că ascensiunea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat din iulie-august este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, dar şi secetei extinse la nivel european din acest an, ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au fost potenţate şi în cursul verii de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de continuarea manifestării unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei a continuat să crească recent şi în Europa, precum şi în alte ţări dezvoltate, inclusiv la nivelul inflaţiei de bază, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului, evocând mărirea ratei anuale a inflaţiei în luna septembrie la 10 la sută în zona euro şi între 15 la sută şi 19 la sută în ţări vecine României.

    Au fost evidenţiate însă şi majorările mai estompate de dinamică consemnate în iulie-august de preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, pe seama decelerării creşterii preţurilor celor de folosinţă îndelungată, precum şi ajustările descendente suferite în ultimele luni de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici din industrie, comerţ şi construcţii, de la nivelurile foarte ridicate atinse anterior. S-au făcut, de asemenea, referiri la expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari, care s-au mărit doar foarte uşor în acest interval, dar în condiţiile plasării lor deasupra intervalului ţintei, precum şi la tendinţa tot mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de creşterea valorii negative a dinamicii salariului mediu net real în debutul trimestrului III.

    În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II faţă de precedentele trei luni – la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută –, dar mult mai puţin decât s-a anticipat. S-a concluzionat că evoluţia face probabilă o nouă creştere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar aşteptărilor.

    Şi creşterea în termeni anuali a PIB a continuat să depăşească semnificativ previziunile, decelerând doar uşor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul anterior. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor, în timp ce contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei, secundară ca mărime, s-a diminuat vizibil faţă de trimestrul precedent, iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor, au observat membrii Consiliului.

    Totodată, exportul net a redevenit puternic contracţionist, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au diminuat totuşi dinamica anuală în trimestrul II – mai pronunţat în cazul celui din urmă –, pe fondul atenuării marginale a decalajului nefavorabil dintre dinamica preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, dar şi cu aportul ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare. Dimensiunea şi ritmul de adâncire a deficitului extern rămân însă deosebit de îngrijorătoare, chiar dacă, în ultima perioadă, acestea sunt atribuibile în bună măsură înrăutăţirii raportului de schimb şi acţiunii unor factori conjuncturali, resimţite acut şi în alte economii europene, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului.

    În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie-iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar prelungirea scăderii ratei şomajului, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită în cursul trimestrului II de restrângerea uşoară a ratei locurilor de muncă vacante, în premieră pentru ultimele şase trimestre. Totodată, dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni, mărindu-şi implicit ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei, evoluţie acompaniată însă de o nouă accelerare a creşterii în termeni anuali a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, ca efect al accentuării considerabile a pierderilor de productivitate, pe fondul crizei energetice ce afectează activitatea industrială autohtonă şi pe cea a partenerilor comerciali.

    În acelaşi timp, s-a remarcat că cele mai recente sondaje de specialitate indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă consemnată de la finele anului 2020, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. Această conjunctură – implicând o probabilă atenuare a gradului de tensionare a pieţei muncii în semestrul II din acest an –, este de natură să frâneze creşterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat, chiar şi în condiţiile actualelor rate mai înalte ale inflaţiei, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

    Totodată, s-a reiterat că dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

    În discuţiile referitoare la condiţiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au stabilizat în perioada recentă marginal deasupra valorilor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări descendente înregistrate în august, pe fondul deciziei de politică monetară a BNR şi al semnalelor transmise de banca centrală în acest context. S-a remarcat, totodată, că randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial în septembrie descreşterile consemnate în precedentele două luni, urmând o traiectorie moderat ascendentă, în linie cu evoluţiile din economii dezvoltate şi din regiune, în contextul semnalelor/deciziilor băncilor centrale majore privind continuarea întăririi ferme a politicii monetare, asociate cu o creştere a aversiunii globale faţă de risc. Rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, şi ca efect al măririi IRCC în debutul trimestrului III, iar cea aferentă depozitelor noi la termen a continuat să avanseze alert, inclusiv pe segmentul populaţiei, nivelul ei real rămânând totuşi semnificativ negativ, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

    În această conjunctură, dar şi pe fondul epuizării acţiunii sezoniere din vară a unor factori interni, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, iar în raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a depreciat, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale, au arătat membrii Consiliului. Totodată, s-a convenit că riscuri la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului – cu potenţiale consecinţe asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din nivelul şi tendinţa dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi dintr-o eventuală deteriorare suplimentară a percepţiei de risc asupra pieţelor financiare din regiune, în contextul escaladării războiului din Ucraina. Influenţe de sens opus sunt totuşi de aşteptat din restrângerea diferenţialului ratei dobânzii pe termen scurt, în condiţiile cvasi-stopării creşterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune, au susţinut unii membri ai Consiliului.

    Totodată a fost evidenţiată inflexiunea recentă produsă în evoluţia dinamicii anuale de două cifre a creditului acordat sectorului privat. Astfel, după o ascensiune cvasi-continuă de aproape doi ani, aceasta a început să se reducă gradual în debutul semestrului II, coborând la 15,9 la sută în august, de la 17,5 la sută în iunie, în principal ca urmare accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei, pe seama evoluţiilor de pe ambele segmente majore – populaţie şi societăţi nefinanciare –, chiar şi în condiţiile unui aport uşor crescut al programelor guvernamentale. Drept urmare, ponderea creditului în monedă naţională în total s-a redus marginal, la 71,8 la sută în august, de la 72,0 la sută la jumătatea anului.

    În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreştere uşoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III şi intrarea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar uşor sub punctul central al ţintei la finele orizontului prognozei.

    Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinanţii majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică –, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaţioniste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind şi recenta prelungire a schemei de plafonare a preţurilor carburanţilor.

    S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.

    S-a convenit, totodată, că impactul exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili rămâne dificil de previzionat şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul secetei din acest an, fiind totuşi posibile şi corecţii descendente relativ mai pronunţate ale cotaţiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum şi ameliorări ceva mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare.

    În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creşterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate –, însă după un avans mult peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul II. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere mai pronunţată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere uşoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

    Potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, este de aşteptat ca evoluţia consumului privat să frâneze însă semnificativ creşterea anuală a PIB în trimestrul III şi ca influenţele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului. În acelaşi timp, din partea exportului net este posibilă o contribuţie negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat doar marginal variaţia anuală în luna iulie, iar importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Acestea au avut însă drept consecinţă reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deteriorare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună.

    Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

    Incertitudini şi riscuri majore rămân însă asociate şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populaţiei şi firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an.

    Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectaţiilor inflaţioniste, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice, având în vedere şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

    Totodată, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută, de la 5,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută, de la 6,50 la sută şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”

     

     

  • Pensiunile renunţă la a servi masa şi iau în calcul concedieri ca să facă faţă costurilor în creştere

    Costurile în creştere pun presiune pe proprietarii pensiunilor care se gândesc să renunţe la a mai oferi servicii de masă pentru a putea face faţă cheltuielilor. Mai mult, în situaţiile în care cheltuielile vor fi prea mari, sunt luate în calcul şi concedieri de personal.

    „Toţi vom fi nevoiţi să reducem costurile. Noi am optat deja să nu mai facem anumite produse alimentare, cuptoarele consumă foarte mult. Am investit şi într-un sistem de iluminat al camerelor pe bază de cartele, cum sunt în hoteluri. Ne gândim să renunţăm la oferirea serviciilor de masă, să lăsăm doar micul dejun. Dacă vor fi probleme mari, lumea o să recurgă la concedieri, altă soluţie nu există, dar nu cred că se va ajunge la aşa ceva, noi vom încerca să ne ţinem angajaţii“, spune Bogdan Apetri, proprietatul Kaban Boutique din Vatra Dornei.

    Creşterea costurilor şi presiunea asupra pensiunilor vin şi după o vară în care rezervările au fost mai puţine faţă de anii anteriori. Anul acesta, preţurile la cazare au fost majorate de unele pensiuni cu 10-15%, însă alte pensiuni au ales să scumpească doar serviciile de masă, în timp ce câteva nu au majorat deloc preţurile.

  • Cum justifică retailerii şi producătorii scumpirile de 30-50% la alimente? Aruncă vina de la unii la alţii şi recunosc „în cor“ că e şi o componentă speculativă la mijloc

    Alimentele s-au scumpit cu 30-50% în doar un an, iar retailerii şi producătorii aruncă vina de la unii la alţii. Toţi recunosc însă că e şi o componentă speculativă la mijloc.

    „Unele materii prime nu au nicio treabă cu războiul din Ucraina, eu zic că este o speculă generalizată“, spunea recent Ioan Stânea, fondatorul Pan Food, unul dintre cei mai mari jucători locali de pe piaţa de dulciuri.

    Producătorul de dulciuri a majorat în ultimul an preţurile cu circa 25%, însă costurile cu materiile prime s-au dublat sau chiar triplat.

    „Am avut probleme cu retailerii în sensul în care ei nu au acceptat scumpiri.“

    De partea cealaltă a baricadei însă, retailerii vorbesc şi ei de scumpiri speculative şi spun că negociază dur orice majorare de preţ de la raft, afirmând că românii nu pot suporta scumpiri prea mari sau prea dese.

    Andrei Bica, CFO al Profi, completează că este o „luptă“ constantă cu furnizorii, care în continuare majorează preţurile în acelaşi ritm ca şi până acum. Unii dintre ei vorbesc despre o posibilă lipsă a materiilor prime în viitor şi încearcă să capitalizeze acum.

     

  • Noi reguli pentru etichetarea alimentelor ambalate ca fiind “sănătoase” în SUA

    Modificările propuse pentru etichetarea alimentelor vin în ziua primului summit al Casei Albe privind foametea, nutriţia şi sănătatea din ultimii 50 de ani.

    Conform noii propuneri, produsele ambalate vor putea purta eticheta “sănătos” cu condiţia ca acestea să conţină o anumită cantitate de alimente din cel puţin una dintre grupele, recomandate de actualele orientări dietetice, cu limite specificate privind grăsimile saturate, sodiul şi zaharurile adăugate, notează Reuters.

    Mai mult de 80% din populaţia americană nu a consumat suficiente legume, fructe şi lactate, consumând în acelaşi timp cantităţi nesănătoase de zaharuri adăugate, grăsimi saturate şi sodiu în alimentaţia lor, a declarat FDA.

    “Este posibil ca prea mulţi oameni să nu ştie ce reprezintă o hrană sănătoasă. Măsura luată de FDA va ajuta la educarea mai multor americani”, a declarat secretarul american pentru sănătate şi sănătate publică Xavier Becerra.

    De asemenea, agenţia a precizat că doreşte să conceapă un logo pe care producătorii să îl afişeze pe produsele care îndeplinesc criteriile de sănătate ale FDA, pentru a-i ajuta pe consumatori să identifice şi să aleagă cu uşurinţă produsele potrivite.

  • Producătorii europeni de legume avertizează cu privire la viitoare penurii

    În regiunile de nord şi vest ale Europei, producătorii de legume se gândesc să-şi suspende activităţile din cauza impactului financiar al crizei energiei, ameninţând în continuare aprovizionarea cu alimente, potrivit Reuters. Scumpirea energiei şi gazelor va afecta culturile din serele încălzite, cât şi recoltele ce trebuie ţinute la rece.

  • Guvernul ungar prelungeşte plafonarea preţurilor alimentelor şi carburanţilor

    Guvernul Ungariei a decis prelungirea măsurilor de plafonare a preţurilor la alimente de bază şi carburanţi, relatează Budapest Business Journal. Măsurile, ce urmau să expire pe 1 octombrie, vor fi prelungite până la finalul acestui an.

    De asemenea, măsura de îngheţare a dobânzilor creditelor ipotecare este prelungită cu 6 luni, până la finalul lunii iunie 2023.

     

  • Mereu ai făcut greşit cumpărăturile în supermarket! Raionul „secret” unde alimentele sunt cu până la 50% mai ieftine

    Nu este uşor să găseşti modalităţi de a economisi bani la cumpărăturile săptămânale, dar încă mai poţi găsi chilipiruri dacă ştii unde să cauţi.
    Cele mai multe supermarketuri au un raion „secret”, plin de alimente de bază care sunt, de obicei, mai ieftine decât în alte părţi ale magazinului.
    Raionul „secret” din supermarket-uri unde alimentele sunt cu până la 50% mai ieftine.
    Orice supermarket are un raion „secret”, plin de alimente de bază care sunt, de obicei, mai ieftine decât în alte părţi ale magazinului.

    Raioanele cu produse alimentare din întreaga lume au, de obicei, opţiuni la preţuri foarte avantajoase pentru ierburi şi condimente, precum şi produse esenţiale, cum ar fi conservele de roşii şi năut, la costuri mai mici.

    Articolele găsite în acest raion sunt în esenţă aceleaşi, doar că sunt etichetate puţin diferit şi cu mărci cu care suntem mai puţin familiarizaţi. Dar cei mai mulţi dintre noi se fac vinovaţi de faptul că ratează acest raion „ascuns” atunci când fac cumpărăturile săptămânale.

    Iar în condiţiile în care costul cumpărăturilor din supermarket a crescut cu 11,6%, experţii în consum spun că economiile din acest raion nu ar trebui să fie neglijate.

    „Raionul de produse alimentare din întreaga lume – deşi oferă mărci deosebite şi rafinate, este în mod regulat trecut cu vederea ca fiind un loc care nu este în totalitate relevant pentru cumpărăturile tale specifice. Cu toate acestea, dacă scopul este de a economisi bani, aceasta este o mentalitate pe care ar trebui să o revizuieşti.”

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cum a transformat un tată problema de sănătate a fiului său în ceva pozitiv. El a reuşit chiar să facă o afacere pornită de la nevoile acestuia

    Fără carne, fără lapte, fără ouă, fără făină albă şi fără zahăr. Aşa arată meniul localului Dumbrawa, pe care Marius Indrieş l-a deschis în Oradea în urmă cu un an şi jumătate, din dorinţa de a urma o dietă cât se poate de curată. Mulţi ajung să se întrebe cu ce opţiuni alimentare a rămas, după eliminarea atâtor ingrediente, însă Marius spune că variantele nu sunt deloc puţine.

    O problemă de sănătate a primului său copil în 2016, pe vremea când avea doi ani, l-a condus pe Marius către abordarea unei diete raw vegane. „Trebuie să recunosc, la început a fost greu să gătesc fără carne, ca să nu mai amintesc de lapte, ouă, pâine din făină albă, fără zahăr”, îşi aminteşte Marius Indrieş, în vârstă de 36 de ani.

    Pe măsură ce timpul a trecut, spune că a tot găsit variante, că a început să se simtă mai bine, ba chiar, cu deserturi raw vegane în rucsac, a reuşit să parcurgă un traseu de aproape 10.000 de kilometri cu bicicleta. Şi a găsit, în acelaşi timp, şi energie pentru a lucra la proiectul Dumbrawa. „Este pentru cei care doresc să facă o schimbare în viaţa lor, a familiei lor. Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.” Tot ce se găseşte în meniul Dumbrawa este preparat de Marius şi de soţia lui. El se ocupă de deserturi, iar partenera lui – de preparatele culinare. Niciunul nu are experienţă în domeniu, niciunul nu a mai lucrat pe această nişă şi nu are nici cursuri de profil la bază. Sunt autodidacţi, iar ideile de meniuri le creează tot pe cont propriu.

    Pentru a pune pe picioare localul din Oradea au investit aproape 30.000 de euro. „Am deschis în martie 2021 ca laborator de prăjituri, cu o medie de trei clienţi pe zi.În formatul actual, de mic bistro vegan, suntem din decembrie 2021. În lunile octombrie şi noiembrie am avut închis pentru modificări aduse spaţiului plus aşteptarea avizelor necesare.” Aşa că astăzi, în meniul Dumbrawa, se regăsesc preparate diverse, de la ovăz la burgeri. O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă-cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei. Carnea, laptele, ouăle, făina albă şi zahărul nu-şi găsesc locul în niciunul dintre preparate. „Cred că undeva la 50-60% dintre clienţii noştri sunt cei cu diverse probleme de sănătate, intoleranţa la lactoză fiind cea mai comună problemă. Problemele sunt fie ale lor, fie ale celor din jurul lor sau din familie. Restul clienţilor îl reprezintă cei care mai ţin post, în vreme ce alţii încearcă produsele şi revin pentru că le plac. Alţii vin doar pentru supe creme, de exemplu”, spune Marius Indrieş despre clientela de la Dumbrawa. Din această toamnă, businessul se concentrează pe livrările la domiciliu, prin intermediul platformelor de profil, în vreme ce un alt plan are în vedere diversificarea meniului în ceea ce priveşte oferta de mâncare. „Vedem o cerere pe partea aceasta şi vrem să profităm de acest lucru.” Fiind încă la început, Dumbrawa nu este, deocamdată, un business care să se susţină singur de la o lună la alta. Unele luni vin cu rezultate mai bune, altele cu vânzari mai slabe, însă Marius Indrieş şi soţia lui îl văd crescând în viitor.

    Marius Indrieş, fondator, Dumbrawa: „Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.”

    O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Petra Handmade in Romania – brand de genţi şi obiecte vestimentare (Bucureşti)

    Fondatoare: Rodica Ţîrdă şi Ramona Leescu

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 2.500 de euro

    Prezenţă: online

    Bubuland – mobilier pentru copii (Sibiu)

    Fondatori: Alexandra şi Andrei Deac

    Investiţie iniţială: 140.000 de lei
    (28.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 200.000 de lei (40.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Viewtopia – unitate de cazare (Munţii Apuseni)

    Fondatori: Dina şi Florin Tuns

    Prezenţă: Valea Drăganului, judeţul Cluj

    Clear Mind – clinică integrată de psihologie a sănătăţii (Ploieşti)

    Fondatoare: Alexandra Militaru

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în Ploieşti şi online

    Caf’tory – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Ramona şi Alexandru Gheorghe

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Arcului de Triumf din Bucureşti



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Proiectul vaucerelor sociale: Statul injectează 3 mld. lei în consum, iar suma ajunge tot în conturile marilor reţele şi lanţuri de restaurante. Ministerul Investiţiilor: „Românii au cerut afilierea lanţurilor mari în program.“

    Proiectul vaucerelor sociale lansat de guvern în prima parte a acestui an, menit să ofere persoanelor cu venituri mici un sprijin într-o perioadă de inflaţie record, ajunge să rotunjească cu 3 mld. lei tot veniturile marilor reţele şi lanţuri de restaurante.

    Toţi retailerii mari, dar şi lanţurile de fast-food internaţionale figurează pe listele unităţilor de unde 2,5 milioane de români cu venituri mici îşi pot cumpăra produse alimentare sau mese calde.

    „Cred că acest tip de proiect ar fi trebuit să meargă către micii jucători din comerţ, să fie gândit pentru ca ei să aibă de câştigat, altfel banii vor intra în buzunarele marilor reţele“, spune Attila David, de profesie inginer, care a deschis în Cluj Max von Bier, un magazin ce vinde bere, dar şi alte produse – inclusiv alimentare – aduse din Germania.

    În total, pe listele celor trei emitenţi de carduri sociale – Sodexo, Up România şi Edenred, sunt înscrise circa 20.000 de magazine şi restaurante.

    „Numeroşi beneficiari de tichete sociale pentru produse alimentare au solicitat afilierea supermarketurilor, invocând preţurile avantajoase şi diversitatea de produse oferite“, spun reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.