BusinessMagazin

Tag: Alianta

  • Obama cere Congresului un miliard de dolari pentru a sprijini aliaţii din Europa Centrală şi de Est

     “De la începutul lunii martie, Statele Unite au acţionat, atât bilateral cât şi în cadrul NATO, pentru a-i reasigura pe aliaţii noştri, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, de angajamentul nostru solemn faţă de securitatea lor şi faţă de integritatea lor teritorială. O prezenţă americană permanentă, terestră, aeriană şi navală, în regiune, în special în Europa Centrală şi de Est, este o măsură necesară şi adecvată de sprijin pentru aliaţii care au contribuit la operaţiunile Alianţei în Afganistan şi în alte părţi şi care sunt în prezent profund îngrijoraţi” de anexarea Crimeei de către Rusia şi de alte acţiuni provocatoare la adresa Ucrainei, precizează Casa Albă.

    Potrivit sursei citate, banii ceruţi de preşedinte Congresului vor fi folosiţi în următorul an pentru a creşte capacitatea forţelor NATO de a face faţă oricăror ameninţări şi activităţi destabilizatoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce în politica românească

    Condiţiile imposibile puse de Udrea au darul să scutească PMP de umilinţa de a fi refuzat la negocierile pentru “dreapta unită”, din moment ce refuzul vine anticipat de la PMP, dar în acelaşi timp suflă şi în pânzele PNL-PDL, care au nevoie să se poziţioneze clar ca alternativă atât la “dreapta băsistă”, cât şi la PSD, pentru a evita astfel soarta ARD din 2012 (foto), care a fost respinsă de electorat tocmai pentru că a fost percepută drept o încercare de asigurare a continuităţii regimului PDL-Băsescu.

    Deocamdată, PNL şi PDL încearcă, la fel ca şi PSD, să împingă cât mai mult către toamnă desemnarea unui candidat comun la prezidenţiale, din moment ce Vasile Blaga a anunţat că momentul deciziei privind fuziunea celor două partide va avea loc “cel mai târziu la 1 septembrie”. Scorul la prezidenţiale al candidatului PMP, Cristian Diaconescu, şi eficienţa susţinerii de către PMP a celui mai bine plasat candidat al dreptei în turul al doilea vor decide însă care va fi rolul după alegeri al partidului condus de Elena Udrea – adică dacă PMP, ca reprezentant declarat al unui electorat al lui Traian Băsescu estimat de tabăra acestuia la 15-20%, va putea să-şi joace rolul de arbitru al puterii până în 2016 sau chiar să participe la o formulă de guvernare până atunci.

    Ne amintim, în acest sens, că proiectul partidului “Albă-ca-Zăpada”, imaginat de consilierul Sebastian Lăzăroiu şi a cărui ultimă încarnare este PMP, avea ca reper partidul ceh TOP 09, format în 2009 de un grup de politicieni desprinşi din partidul creştin-democrat. Cu o platformă care insista pe anticorupţie şi înnoirea dreptei, TOP 09 a intrat în parlament la alegerile din 2010, obţinând aproape 17% din voturi. Rezultatul a propulsat noul partid pe locul al treilea în parlament şi l-a situat în postura de arbitru al puterii: TOP 09 s-a aliat cu fostul partid de guvernământ de dreapta, civic-democraţii, căruia i-a permis astfel să asigure continuitatea puterii, chit că alegerile fuseseră câştigate de socialişti.

  • Ponta: Vom discuta cu cei de la PPDD, pentru că nu avem altă soluţie de a avea majoritate în ţară

     ”Dacă putem să facem – şi o să discutăm azi – alianţe cu PPDD pentru a păstra majorităţile, le vom face, şi vom discuta cu cei de la PPDD pentru că nu avem altă soluţie de a avea majoritate şi important este să încercăm proiectele de la nivel naţional şi cele de la nivel local să le ducem mai departe, în ciuda acestei schimbări de situaţie”, a spus Ponta.

    Ponta a mai spus că e important ca PSD să decidă la nivel local ce alianţe face.

    ”Noi am candidat în 2012 în USL, am spus poporului că îi scăpăm de PDL şi i-am scăpat, în 39 de judeţe din 41 i-am scăpat de PDL şi uite că s-a întors PDL pe uşa din dos. Cu PNL împreună vor iarăşi toţi ăia pe care i-am dat noi jos în 2012 să fie la guvernare locală”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia PSD pentru prezidenţiale: tragerea de timp

    Vicele pesedist Dan Şova a justificat amânarea de către premierul Victor Ponta a unui anunţ privind propria sa candidatură prin răspunderea sa în Guvern, cu argumentul că o campanie electorală declanşată prematur ar putea să “ameninţe stabilitatea economică a ţării”.

    Sugestia lui Şova nu are în vedere ceea ce se întâmplă de obicei în anii cu alegeri, adică prudenţa sporită a comunităţii financiare faţă de eternul pericol al cheltuielilor bugetare cu scop electoral, ci mai curând avertismentul emis de deputatul Viorel Hrebenciuc, care justifica nevoia de întărire a majorităţii guvernamentale cu PPDD prin previziunea că “luna septembrie va fi o lună de foc, pentru că se va încerca atacarea guvernului Ponta”.

    De altfel, aceste cheltuieli, evident utile din perspectiva consolidării lui Ponta în sondaje, deja se arată la orizont, odată cu anunţul referitor la un pachet de măsuri pentru 2015 incluzând majorarea salariilor, creşterea pensiilor, a indemnizaţiilor şi a alocaţiilor pentru copii şi introducerea venitului minim de inserţie, care va înlocui mai multe tipuri de ajutoare sociale.

    Până atunci însă, Ponta mai poate da oricât de multe interviuri în care se arată dispus, dar nu decis să candideze, oferind astfel PSD ocazia să testeze în opinia publică, fie şi pentru scurt timp, oricât de multe nume se arată dispuse să înmulţească “pool”-ul potenţialilor candidaţi ai partidului sau în numele partidului pentru funcţiile de preşedinte şi/sau de premier: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Călin Popescu-Tăriceanu, George Maior…

    Volatilitatea situaţiei politice de după europarlamentare s-a văzut nu numai în evoluţia variantelor de alianţă a partidelor de dreapta, ci şi în tentativele PSD de a-şi consolida puterea în teritoriu, ca efect al consemnului către reprezentanţii PNL de a ieşi peste tot din alianţele locale cu PSD.

    Premierul Victor Ponta a încercat singura combinaţie rămasă neîncercată până acum, cea cu fostul inamic PPDD, avansând chiar ideea ca preşedinta partidului, Simona Man, să preia postul de minister pentru românii din diaspora. Ulterior, din cauza opoziţiei ferme a UDMR faţă de cooptarea la guvernare a PPDD, PSD a bătut în retragere, rămânând să formeze doar majorităţi în teritoriu cu

  • Piperea şi Asociaţii: Pensiile aviatorilor, inclusiv a lui Adrian Iovan, recâştigate în instanţă

     Potrivit unui comunicat din partea casei de avocatură, în anii 2010 – 2011, succesiv, Guvernul a tăiat pensiile aviatorilor, reducându-le cu o pondere ce a variat între 60 şi 97 la sută.

    Astfel, au fost emise decizii de recalculare a pensiilor a mii de foşti aviatori, în baza Legii nr. 119/2010, care, potrivit casei de avocatură, este “contrară CEDO, deci inaplicabilă”.

    Aceste decizii au fost atacate in instanţă de o alianţă procesuală gestionată de Piperea şi Asociaţii, iar Curtea de Apel Bucureşti a admis irevocabil contestaţia, repunându-i în drepturile lor iniţiale pe pensionarii aviatori.

    Guvernul a emis atunci un nou act normativ – Ordonanţa de Urgenţă nr. 59/2011 – prin care a revizuit pensiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se dansează cadrilul cu Iohannis

    Pe atunci, Blaga declara că scopul PDL este să câştige alegerile din 2016 şi funcţia de premier, urmând ca PNL, dacă va dori, să se alăture atunci la guvernare. În martie 2014, Blaga repeta că obiectivul principal al PDL este revenirea la guvernare, adăugând doar în subsidiar că partidul vrea să câştige şi prezidenţialele prin Cătălin Predoiu şi că după europarlamentare şi-ar dori o unificare a dreptei în jurul PDL. Jocul strâmt al politicii de la noi face ca în prezent să se confirme deja şi perspectiva celor două mari blocuri politice care ar urma să-şi dispute guvernarea în 2016, şi cea de fuziune prin absorbţie a PDL de către PNL.

    Pe frontul prezidenţialelor, în schimb, poziţia mai bună în sondaje şi iuţeala de mână cu care Klaus Iohannis a determinat demisia şi retragerea candidaturii la prezidenţiale a lui Crin Antonescu l-au propulsat pe primarul Sibiului drept cel mai probabil candidat al PNL-PDL la prezidenţiale. Tot jocul strâmt al politicii de la noi asigură şi aici continuitatea ironică a ideilor: vechiul “proiect Iohannis” cu care PSD-PNL-PC voiau să câştige în 2009 prezidenţialele contra lui Traian Băsescu şi să formeze guvernul e reciclat acum de PNL-PDL pentru câştigarea prezidenţialelor contra lui Victor Ponta.

    Deşi pe atunci persoana fizică Iohannis urma să fie pus premier, iar acum ar urma să fie preşedinte, noul “proiect Iohannis” are exact acelaşi conţinut ca în 2009, respectiv de simplu magnet menit să ţină captiv electoratul convins că “trebuie făcut totul ca să nu iasă preşedinte X” şi să atragă şi electoratul îndeajuns de indecis încât să nu fie convins din prima de respectivul slogan.

  • Clinicile şi asiguratorii îşi dau mâna ca să le ia pacienţilor banii de şpagă pentru medici

    În primăvara anului trecut, Groupama şi Generali (în parteneriat cu Regina Maria şi, respectiv, MedLife) au lansat o ofertă prin care, în schimbul a 10-20 de euro pe lună, să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat. Era primul astfel de serviciu lansat în România, un parteneriat între cele două părţi, datorat de lipsa de progrese în domeniul asigurărilor de sănătate, pe măsură ce statul a întârziat să definească un pachet minim de servicii gratuite în sectorul public şi, deci, limitarea celor oferite în prezent.

    Până în prezent, abonamentul de sănătate a fost singurul instrument de marketing şi mijloc prin care clinicile au putut obţine venituri suplimentare, mizând pe obligativitatea legală a firmelor de a efectua controlul anual de medicină a muncii în rândul angajaţilor. Asigurările private de sănătate reprezintă circa 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, după cum arată datele Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012. Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, datorită cadrului legislativ prielnic trasat de autorităţi.

    Piaţa românească de asigurări de sănătate ajunge la 20 de milioane de euro, iar cea a asigurărilor de viaţă, care nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, este cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după cum reiese dintr-un studiu de anul trecut al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial.

    Groupama Asigurări raporta la sfârşitul lunii aprilie 2014, la un an de la intrarea pe piaţa de asigurări de sănătate, un portofoliu de aproximativ 30.000 de asiguraţi, companii, IMM-uri şi persoane fizice. Groupama a accesat acest segment prin asigurarea medicală integrală, un produs oferit în parteneriat cu lanţul de clinici şi spitale Regina Maria. Printre cele mai mari companii ai căror angajaţi beneficiază deja de acest pachet se numără Auchan, Orange România, FrieslandCampina şi Dacia-Renault Group. Principalii vizaţi sunt pacienţii care deja se tratau în mediul privat, peste un milion anual.

    „Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi cu ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top”, spunea în momentul lansării Ovidiu Racoveanu, atunci membru al directoratului companiei de asigurări Generali, în prezent health and corporate director la Asirom. „Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte, este cetăţeanul care nu e dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice”, ilustra Zahal Levy, preşedintele asigurătorului MediHelp International, felul cum sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    Plăţile informale din sistemul sanitar sunt estimate de Banca Mondială la câteva sute de milioane de euro anual. Noul produs lansat este unul conceput pentru intervenţii chirurgicale şi spitalizare şi nu pentru ambulatoriu, cum se întâmplă în cazul abonamentelor pe care le oferă în prezent clinicile – „este o inversare faţă de produsele de asigurări deja existente”. „Noul produs este şi un pariu pe care trebuie să-l ţinem. Neexistând la momentul de faţă astfel de vânzări, clienţii cărora ne adresăm sunt relativ puţini”, explica Racoveanu, care miza pe asocierea brandurilor companiilor pentru a ajunge la cât mai mulţi clienţi.

    Un studiu recent arată faptul că, în România, sănătatea implică o serie de costuri chiar şi pentru persoanele care contribuie la sistemul de asigurări sociale, circa jumătate dintre respondenţi declarând că au fost nevoiţi să cheltuie în jur de 850 de lei în perioada unei spitalizări. Persoanele care nu plătesc contribuţii la asigurările sociale de sănătate trebuie să suporte costuri zilnice care pornesc de la 100 lei şi ajung chiar şi la 1.000 de lei pentru internarea în secţiile de anestezie şi terapie intensivă ale spitalelor de stat.

    Obiectivul clinicilor şi asigurătorilor pentru primul an ar fi de câteva mii de clienţi, iar curajul lansării este totuşi temperat de un optimism moderat. „Un astfel de domeniu nu poate fi dezvoltat singur de un asigurător şi un operator privat. Este un produs care trebuie cultivat către populaţie şi va dura încă mulţi ani până când asigurările de sănătate vor deveni un produs uzual”, spune Mihail Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. Oficialii de la Regina Maria susţin că produsul lansat anul trecut este singura combinaţie viabilă între know how-ul şi infrastructura pe care o pot pune la dispoziţie operatorii privaţi şi sistemul de asigurare a unui risc pe care îl poate acoperi doar o companie de asigurări.

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.

     

  • Antonescu se retrage din cursa pentru preşedinţie, Udrea pune condiţii pentru alianţa cu PNL şi PDL

    “Consider că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Nu pot să nu ţin cont de aceste lucruri. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente. Conştient că este urgent ca unificarea dreptei să aibă loc, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României!”, scrie Antonescu pe Facebook.

    “Am condus PNL vreme de 5 ani, o perioadă grea, care a adus foarte multe provocări. Cred că am realizat lucruri importante în această perioadă. În 2009, atunci când exista o coaliţie parlamentară mamut Băsescu-PD-PSD, PNL a asigurat funcţia Opoziţiei. Am decis ca în cazul în care PNL nu atinge pragul de 20% să demisionez pentru că această neatingere înseamnă nevoia unui nou lider. Am spus acest lucru şi l-am făcut. Am menţinut ca interimar Preşedinţia partidului pentru ca negocierile de aderare a PNL la PPE să fie finalizate şi să demarăm un proces de reconstrucţie a dreptei, în care PNL să fie lider de proiect”, arată Antonescu.

    PNL a obţinut la europarlamentare un scor de 15%, sub ţinta de 20-25% dată ca posibilă înainte de Antonescu. Ca atare, mai întâi vicepreşedintele Klaus Iohannis, apoi preşedintele Crin Antonescu şi-au anunţat demisiile. Congresul PNL, care va alege un nou şef al partidului şi un nou vicepreşedinte după demisia lui Crin Antonescu, respectiv a lui Klaus Iohannis, şi va împuternici noua conducere să negocieze cu PDL un candidat pentru prezidenţiale, va avea loc la finele lunii iunie.

    Iohannis este, până acum, singurul penelist care şi-a anunţat candidatura pentru şefia partidului, o funcţie care îl situează în cea mai bună poziţie spre a fi nominalizat drept candidat comun al PNL şi PDL pentru alegerile prezidenţiale. În toate sondajele de opinie de până acum, Iohannis este creditat cu şanse mai mari decât Crin Antonescu în faţa lui Victor Ponta, în timp ce candidaţii sau potenţialii candidaţi ai altor partide de dreapta (Cătălin Predoiu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Elena Udrea) au şanse mult mai mici.

    Anunţul lui Antonescu vine la două zile după ce declarase la B1 TV că poate să fie candidat la preşedinţia României şi să câştige alegerile. “Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu – candidat la preşedinţie. În baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL”, a spus atunci ex-liderul PNL.

    În acelaşi timp, tot pe Facebook, Elena Udrea, membru al Partidului Mişcarea Populară, anunţă că orice participare a PMP la o alianţă a dreptei menită să-l învingă în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta nu se poate face în niciun caz prin “topire” (fuziunea sau absorbţia partidului în viitoarea alianţă PNL-PDL ori într-unul dintre aceste partide), ci doar pe cont propriu: “PMP este un proiect politic independent şi de sine stătător care doreşte continuarea procesului de reformă şi modernizare a României început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004. Dintr-o asemenea perspectivă, nu se poate vorbi despre posibilitatea unei “topiri” în PNL sau în PDL. Deci, participarea noastră la proiectul unitar nu va însemna o fuziune cu vreunul dintre cele două partide”.

    În acelaşi timp, Udrea pune condiţii pentru participarea PMP la o astfel de alianţă a dreptei. “Partidul Mişcarea Populară doreşte să participe la un proiect unitar de centru-dreapta care să propună un candidat în stare să-l învingă la prezidenţialele din această toamnă pe Victor Ponta şi să oprească baronizarea şi pesedizarea României. Acest lucru va fi posibil în măsura în care şi celelalte partide de pe zona de dreapta a eşichierului politic vor accepta ca principii fundamentale independenţa Justiţiei, lupta împotriva corupţiei, garantarea statului de drept, o linie politică pro-occidentală, continuarea procesului de integrare europeană şi depolitizarea instituţiilor statului”, notează Udrea.

    PMP a obţinut la europarlamentare 6,21% din voturi. PNL şi PDL, care doresc să formeze până la alegeri o alianţă electorală spre a susţine un candidat comun contra candidatului PSD-PC-UNPR, au obţinut 15%, respectiv 12,23%.

  • Rezultate finale ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Cum se împart mandatele

     De la ora 17.00, la parterul Sălii Palatului, unde se află şi sediul BEC, va avea loc evenimentul de înmânare a certificatelor constatatoare a alegerii candidaţilor declaraţi aleşi.

    BEC a anunţat luni ultimele rezultate parţiale, după centralizarea datelor din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

    Astfel, conform acestor rezultate parţiale, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,60 % din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 15 %, PDL cu 12,23 %, independentul Mircea Diaconu cu 6,81 %, UDMR cu 6,30 % şi PMP cu 6,21 %.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro