Tag: Afganistan

  • Decapitată la 14 ani fiindcă a refuzat să se mărite

    Gaistina, studentă, a fost ucisă în districtul Imam Sahib din provincia Kunduz. Fata plecase să ia apă, când a fost acostată de cei doi bărbaţi, care i-au tăiat capul. Sângerosul eveniment a fost relatat de ziarele locale şi confirmat de reprezentanţii Amnesty International pentru BBC, care au explicat că mobilul crimei a fost legat de faptul că fata şi părinţii ei au refuzat căsătoria propusă de unul dintre ucigaşi. Ulterior, ambii ucigaşi au fost arestaţi.

    Crima a avut loc cu doar o zi înainte de introducerea în congresul SUA, miercuri, a Afghan Women and Girls’ Security Promotion Act, o reglementare propusă de un republican şi de o democrată, prin care se cere guvernului american să ia măsuri de protecţie a femeilor şi a fetelor din Afganistan, având în vedere apropiata plecare a armatei SUA din această ţară.

    Decapitarea Gaistinei a fost al 15-lea atac mortal asupra unei femei înregistrat în provincia Kunduz în 2012, potrivit Amnesty International. În octombrie, unei tinere i-a fost tăiat gâtul fiindcă a refuzat să lucreze ca prostituată.

  • Ce decizii a luat CSAT în şedinţa de luni

    Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.

    Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.

    Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.

    CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.

    Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.

  • Smart Secrets: cât plăteşte România pentru avioanele NATO?

    Cele 14 ţări implicate sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite. Avioanele, fabricate de firma americană Northrop Grumann, vor fi folosite la culegerea de informaţii terestre, după cum a explicat preşedintele Traian Băsescu, şi costă 3 mld. euro, dar suma ce îi revine României n-a fost precizată.

    În Germania, ţară participantă la acelaşi program (Allied Ground Surveillance, care va începe în 2015 şi va avea principala bază în Italia), suma care va fi alocată pentru achiziţia avioanelor nu numai că a fost dezvăluită, dar a fost şi supusă aprobării comisiei pentru buget a parlamentului. Berlinul va contribui, prin urmare, cu 483 mil. euro, iar unii parlamentari au protestat, conform unor surse citate de Reuters, pentru majorarea participaţiei germane, faţă de o sumă de 400 mil. euro prevăzută iniţial.

    Nici suma cu care ar urma să contribuie România din 2015 în Afganistan n-ar fi trebuit să fie dezvăluită, a susţinut preşedintele, deşi ministrul de externe Andrei Marga a spus deja că e vorba de 500.000 de dolari. Motivul invocat de Traian Băsescu a fost că “nu vreau ca statele cu contribuţii mai mari sau cărora li se cer contribuţii mai mari să se întrebe de ce dă România doar atât”.

  • Efectele a peste 10 ani de război în Afganistan: Bogaţii scot anual din ţară dublul bugetului de stat în valize

    Într-un interviu, viceguvernatorul băncii centrale Khan Afzal Hadawal a afirmat că încrederea în economie a scăzut atât de puternic în peste un deceniu de război încât banii sunt scoşi masiv din ţară în valize şi alte bagaje, fiind duşi în regiuni mai sigure, precum Dubai.

    Economia afgană este puternic dependentă de ajutoarele străine şi de producţia de opiu. Afganistan este cel mai mare producător de opiu din lume.

    În biroul său, în clădirea dărăpănată a băncii centrale din centrul capitalei Kabul, Hadawal s-a arătat puţin încrezător în limita de 20.000 de dolari recent impusă de stat pentru sumele care pot fi scoase din ţară.

    Planurile SUA de a se retrage din Afganistan produc nervozitate în rândul oficialilor precum Hadawal, notează Reuters. Autorităţile americane vor să aducă în locul trupelor, care se pregătesc să se retragă la sfârşitul anului 2014, consilieri şi posibil trupe speciale. Controlul securităţii, esenţiale pentru economie, va reveni astfel trupelor afgane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel nu este sigură dacă trupele germane din Afganistan vor fi retrase până în 2014

    Situaţia actuală nu permite să spunem că “astăzi ne putem retrage de aici. De aceea, nu pot spune nici că vom reuşi până în 2013/2014”, a declarat Merkel, potrivit agenţiei germane DPA, care este autorizată să o însoţească în această călătorie în Afganistan. Procesul de reconciliere politică din Afganistan, în special cu talibanii, a înregistrat câteva progrese, dar nu încă până în punctul în care pot fi retrase trupele ISAF (Forţa internaţională a NATO), potrivit cancelarului german. Merkel a invitat Guvernul afgan să accelereze acest proces.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România îşi va reduce din 2013 trupele din Afganistan

    “La ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan”, a afirmat Băsescu.

    Preşedintele se întâlneşte luni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Poul Nyrup Rasmussen, în vederea pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai. România are circa 2.000 de militari staţionaţi în Afganistan.

    Un subiect pe care Băsescu îl va discuta cu secretarul general al NATO este conceptul de “Smart Defence”. România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO, însă conceptul de “Smart Defence” deschide şi posibilitatea ca mai multe state dintr-o zonă să asigure capacităţile aeriene necesare pentru patrularea aeriană pe timp de pace şi pentru intervenţii în afara teritoriului. “Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză”, a explicat preşedintele. Spre exemplu, pentru Europa de Est s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.

    De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică. “Avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale”, a spus şeful statului.

    În ceea ce priveşte instalarea elementelor de scut antirachetă la Deveselu, “progresăm în definitivarea aranjamentelor legale”, a anunţat preşedintele. În afara ratificării acordului sunt însă o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are, din 2005, 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la jumătatea anului. “Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu”, a conchis Băsescu.

  • Pe ce cheltuieşte banii Pentagonul

    Explicaţia reducerii provine din retragerea trupelor din Irak (încheiată în decembrie 2011) şi din Afganistan, de unde deja au plecat peste 10.000 de militari din 100.000. Dintr-un buget total al apărării de 531 mld. dolari, cheltuielile pentru operaţiunile militare din străinătate în acest an sunt de 115 mld. dolari, având ca ţintă principală consolidarea forţelor de apărare în raport cu Iranul, China şi Coreea de Nord, în timp ce în 2013 vor fi reduse la 88 mld. dolari.

    Planul este de natură să sporească avantajul electoral al preşedintelui Obama, întrucât satisface şi cererile democraţilor de reducere a bugetului apărării, şi dorinţa republicanilor ca America să nu devină vulnerabilă pe plan militar.

  • Rânjiţi, vă rog! Animale rare surprinse cu camera ascunsă (GALERIE FOTO)

    Astfel de camere instalate au reuşit să înregistreze, de pildă, în partea din Afganistan a lanţului muntos Hindukuş un animal considerat dispărut de prin părţile locului, leopardul persan (Panthera pardus saxicolor). Leopardul a fost surprins dezvelindu-şi colţii într-un rânjet ameninţător la adresa camerei, iar imaginile dovedesc faptul că membrii speciei sale dispun de suficientă hrană pentru a continua să trăiască acolo, lucru îmbucurător pentru autorităţi, care se temeau de impactul conflictelor armate asupra faunei ţării.

    S-au mai înregistrat, tot graţie camerelor ascunse instalate în zone muntoase greu accesibile din America de Sud sau Africa, şi vulpi, lupi, râşi, tapiri sau furnicari, scrie OurAmazingPlanet – dar, din păcate, şi braconieri veniţi să vâneze animalele respective.

    Animale rare surprinse cu camera ascunsă (GALERIE FOTO)

    Foto: Discovery, Livescience.com

  • IMAGINILE TERORII: Momentul în care peste 50 de oameni au murit şi alţi 150 au fost răniţi – GALERIE FOTO

    Cel puţin 54 de persoane au fost ucise şi alte 150 au fost rănite marţi, la Kabul, în atentatul-sinucigaş care a vizat o procesiune şiită, de sărbătoarea Ashura, a anunţat Ministerul afgan al Sănătăţii.

    “Cincizeci şi patru de persoane au murit şi alte 150 au fost rănite”, a declarat marţi Ghulam Sakhi Kargar Noorughli, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IMAGINILE TERORII: Momentul în care peste 50 de oameni au murit şi alţi 150 au fost răniţi – GALERIE FOTO

    Cel puţin 54 de persoane au fost ucise şi alte 150 au fost rănite marţi, la Kabul, în atentatul-sinucigaş care a vizat o procesiune şiită, de sărbătoarea Ashura, a anunţat Ministerul afgan al Sănătăţii.

    “Cincizeci şi patru de persoane au murit şi alte 150 au fost rănite”, a declarat marţi Ghulam Sakhi Kargar Noorughli, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro