BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Povestea antreprenorului român care mizează totul pe România. La început şi-a deschis un business cu care voia să aducă pe mesele românilor produse 100% locale de pe vremea bunicilor, acum pariază pe o nouă afacere cu iz istoric unde vrea să reînvie un celebru conac românesc pentru un scop inedit VIDEO

    Antreprenorul Marius Tudosiei, fondatorul businessului Băcănia Veche, care aduce în prim plan produse 100% româneşti de pe vremea bunicilor , a cumpărat conacul Oteteleşanu, din comuna Grădinari, judeţul Giurgiu, clădire care datează încă de la începutul anilor 1900.

     „Clădirea se află într-o stare de degradare avansată, este stabilizată, nu o să cadă în următorii ani. Planul nostru este să refacem clădirea aşa cum a fost la momentul deschiderii, interiorul să aibă facilităţi de 2024, dar exteriorul să fie aşa cum era la început“, spune Marius Tudosiei, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

    Antreprenorul îşi doreşte să refacă clădirea şi să transforme spaţiul într-un loc destinat petrecerii timpului liber şi a evenimentelor.

    „Vreau să fie o destinaţie pentru bucureşteni pentru petrecerea timpului liber, toată curtea conacului are 15.000 de metri pătraţi. Este poziţionat pe malul Argeşului, într-o zonă accesibilă. Am vrea să fie un loc în care oamenii să vină la picnicuri, la brunch-uri, la evenimente tematice“, mai spune el.

  • Cum s-a transformat Dracula în plan de business?

    La fel cum Dracula a devenit un simbol etern al României, o poveste bine spusă poate cuceri lumea – chiar şi în business. Cu Stoker Wines, americanii au adus o nouă dimensiune celebrei legende, capitalizând trecutul, dar oferind şi României o nouă şansă de a-şi face cunoscute comorile vinicole la nivel internaţional.

    În timp ce noaptea cădea peste munţii Transilvaniei, în aerul rece al toamnei aburi respiraţi de oaspeţi adunaţi în faţa Castelului Bran se amestecau cu ceaţa, creând o atmosferă de poveste. Un spectacol de lumini roşii intense a transformat castelul într-o scenă de groază gotică, în timp ce o statuie masivă a unei trăsuri cu un cal se profila în umbră, evocând imagini din epoci de demult. Pe zidurile înalte ale castelului, un mesaj părea să prindă viaţă: „Vinuri care spun o poveste.” Era începutul unei seri care promitea să aducă împreună trecutul misterios şi viitorul ambiţios al… unei noi poveşti de business. 

    Nu ai prea des ocazia să vezi Castelul Bran scăldat în întunericul mistic al nopţii, decât poate dacă ai fost unul dintre invitaţii privilegiaţi la aşa-zisa petrecere privată organizată de Elon Musk în urmă cu doi ani. De data aceasta, însă, alţi americani, la fel de ambiţioşi, au venit să transforme castelul într-o scenă ideală pentru lansarea lor de afaceri. Stoker Wines, noul proiect vinicol inspirat de legendarul scriitor Bram Stoker, se lansa în forţă, iar evenimentul părea mai degrabă o punere în scenă hollywoodiană decât o simplă degustare de vinuri.

    Dansatori cu focul, un ghid costumat ca Dracula şi perdele de catifea care fluturau în vânt au făcut ca întreaga seară să fie un spectacol în sine, exact aşa cum le place americanilor. De altfel, acesta pare să fie mesajul pe care şi-au propus să îl transmită fondatorii brandului Stoker Wines: Dacre Stoker, stră-stră-nepotul cunoscutului autor Bram Stoker, precum şi Kay Larkin, misterioasa investitoare americană, fostă vicepreşedinte a Goldman Sachs. Fiecare etichetă ilustrează o scenă din celebrul roman al lui Bram Stoker, iar această idee a fost pilonul central al discursului lui Kay Larkin, cofondatoarea Stoker Wines. 

    Îmbrăcată într-un costum de echitaţie medieval, mereu cu zâmbetul pe buze şi abordarea specific americană, Kay a explicat filosofia din spatele afacerii: „S-ar putea spune că, la Stoker Wines, abordăm vinificaţia într-un mod similar cu cel al celebrului nostru patron spiritual, autorul Bram Stoker, care a combinat trăsăturile specifice ale oamenilor pentru a obţine personajele perfecte în romanele sale”. În timp ce oaspeţii degustau vinul în faţa impunătorului Castel Bran, Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker şi cofondator al brandului, a explicat viziunea din spatele acestui proiect: „Suntem entuziasmaţi să lansăm Stoker Wines în România, unde legătura cu Bram Stoker a rămas puternică şi captivantă, deşi au trecut 127 de ani de la apariţia romanului Dracula.

    Ne dorim să creăm vinuri care să reflecte calitatea podgoriilor din Ceptura de Jos şi să ofere o incursiune autentică în atmosfera plină de mister şi învăluită de tradiţie din jurul Castelului Bran şi a regiunii Transilvania, promovând totodată un turism responsabil legat de legenda contelui Dracula. Dacă Dracula a fost primul dar pe care familia Stoker l-a oferit României, Stoker Wines este cu siguranţă al doilea.”


    „Ceea ce facem ţine de moştenirea lui Stoker şi despre poporul român. Cred că, în calitate de investitor american, ceea ce respect şi apreciez cel mai mult este viziunea capitalistă a României.“ – Kay Larkin, cofondator, Stoker Wines

    În faţa jurnaliştilor, antreprenorilor români şi invitaţilor, mulţi dintre ei de peste ocean, Kay a vorbit despre cum povestea lui Dracula trebuie să fie nu doar continuată, ci şi capitalizată într-un mod care aduce valoare atât României, cât şi celor care investesc în istoria sa: „Ceea ce facem ţine de moştenirea lui Stoker şi despre poporul român. Cred că, în calitate de investitor american, ceea ce respect şi apreciez cel mai mult este viziunea capitalistă a României. Să vezi cum s-a schimbat ţara în ultimele trei decenii este fantastic – dezvoltarea voastră a fost foarte rapidă.” Stoker Wines nu este doar o afacere cu vinuri; este o poveste care s-a reîntors acasă, la Bran. Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker, a decis acum un deceniu să readucă la lumină moştenirea literară a familiei sale. „Dacre a ridicat din nou torţa strămoşului său, iar acum, prin Stoker Wines, vrem să facem mai mult decât vinuri. Vrem să creăm o platformă pentru conştientizare globală despre patrimoniul românesc”, a explicat Kay. Pe lângă vinurile lor exclusiviste, Stoker Wines vrea să contribuie la transformarea industriei de ospitalitate şi turism din România. „Am analizat atent cu ce produs şi ce infrastructură am putea contribui. Credem că este vorba despre turism, de ospitalitate şi, de asemenea, un pilon important este vinul. Industria vinului din România este fantastică. În trecut nu erau multe oportunităţi de export, fiind consumat mai ales de români. Peisajul s-a schimbat şi credem că putem ajuta să devenim un catalizator care să aducă mai mult decât pe noi înşine”, a adăugat Kay. Când a fost întrebată de ce românii nu şi-au capitalizat suficient de bine brandurile naţionale, Kay a răspuns cu eleganţă: „Dracula a fost un cadou, un brand pe care Stoker l-a oferit României. Cred că aveţi mulţi antreprenori incredibili în România. Cred cu adevărat. Abilitatea de a merge la nivel global se învaţă şi este foarte nouă. Cu o infuzie suplimentară de capital, pe lângă granturile UE, cred că ţara poate prospera cu adevărat. Credem că putem aduce lumină în acest sens. Mai este nevoie de infrastructură şi de lucruri de bază, dar credem că putem ajuta la asta, iar vinurile Stoker sunt doar o parte din ceea ce va deveni Stoker.”

    Compania Stoker Wines LLC a fost cofondată de Dacre Stoker şi Kay Larkin în urma achiziţiei de anul trecut a Cramelor Rotenberg. Stoker Wines s-a lansat în toamna aceasta cu două vinuri: un Merlot din 2018 şi un Rosé din 2023, ambele produse în regiunea Dealu Mare, una dintre cele mai fertile zone viticole din România. Cu ambiţia de a extinde prezenţa vinurilor până în SUA, Marea Britanie şi Irlanda până la sfârşitul anului 2025, Kay Larkin a subliniat misiunea lor: „Cele două vinuri din colecţia Stoker Wines vor fi disponibile în curând pe întreg teritoriul României, iar până la sfârşitul anului 2025 ne propunem să ne extindem în SUA, Marea Britanie şi Irlanda. Ne dorim să colaborăm cu alte afaceri din zonă şi să le sprijinim în mod real, pentru a contribui la promovarea patrimoniului viticol, gastronomic şi cultural al României la nivel internaţional.” Ambiţiile pentru brandul Stoker nu se limitează doar la vinuri. „Am anunţat şi lansarea Stoker Media. Vor fi proiecte media, dar vrem să investim şi în unităţi de cazare în regiunile Dealu Mare, Braşov şi alte zone. Credem că există multe oportunităţi aici, este o ţară frumoasă cu oameni minunaţi”, a spus Kay. Deşi a ajuns în România pentru prima dată abia în 2023, Kay Larkin are o istorie îndelungată ce o leagă de ţara noastră. Îşi aminteşte că a citit romanul Dracula la 11 ani, iar această experienţă i-a influenţat tot parcursul vieţii. Şi-a scris lucrarea de licenţă despre Vlad Ţepeş, fiind îndrumată de Radu Florescu şi Raymond McNally, renumiţii istorici care au popularizat mitul lui Dracula. „Radu Florescu şi Raymond McNally au fost primii care au sugerat că Vlad Ţepeş era un erou naţional şi au ridicat întrebarea dacă Bram Stoker s-a inspirat din el pentru a crea Dracula. Ei au fost mentorii mei timp de un an la Boston College, în 1995”, a povestit Kay. După ce l-a cunoscut pe Dacre Stoker cu câţiva ani în urmă, Kay a decis să se implice activ în acest proiect, mai ales în timpul pandemiei. Cariera ei impresionantă – fost CFO la o firmă de investiţii a unui family office din America şi vicepreşedinte la Goldman Sachs – a pregătit-o pentru această provocare.  „În ciuda complexităţii lansării şi a numeroaselor detalii logistice, evenimentul a fost o demonstraţie a talentului americanilor de a spune o poveste şi de a construi o afacere solidă pe fundaţia istoriei. „Îmi place ziua mea, nu este uşor de găsit un echilibru. Îţi ia ceva timp, dar simt că echipa pe care o formăm este cu adevărat extraordinară. Avem abilităţi foarte diverse pe care încercăm să le organizăm”, a spus Kay. Echipa sa include specialişti din diverse domenii, fiecare contribuind cu expertiza proprie. „Construim această echipă cu toţi aceşti oameni cu abilităţi unice, şi sperăm să oferim o platformă unde fiecare să strălucească. Asta e o parte importantă din ceea ce cred că americanii sunt buni să facă. Suntem foarte buni la a rezolva puzzle-uri. Şi dacă pui laolaltă toate piesele diferite ale puzzle-ului…”, a adăugat ea, zâmbind cu optimism.  

    „Ne dorim să creăm vinuri care să reflecte calitatea podgoriilor din Ceptura de Jos şi să ofere o incursiune autentică în atmosfera plină de mister şi învăluită de tradiţie din jurul Castelului Bran şi a regiunii Transilvania, promovând totodată un turism responsabil legat de legenda contelui Dracula.“ – Dacre Stoker, cofondator Stoker Wines

  • Ce spune şeful unei companii de curierat despre cheia succesului în afaceri: Creşterea unui business cere multă muncă şi investiţii constante

    Dezvoltarea unei afaceri nu este un proces rapid sau uşor, din contra, implică foarte multă muncă din partea echipei şi a partenerilor de business, dar şi investiţii constante. Astfel, fiecare leu investit şi fiecare oră de efort adăugată devin pietre de temelie ale unui succes construit pe termen lung, consideră Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de curierat.

    “Creşterea unui business este foarte scumpă. Implică foarte multă muncă din partea tuturor angajaţilor şi a partenerilor. În spatele nostru (Sameday Group-n. red.) există peste 400 de antreprenori, care ajută zi de zi în funcţionarea ecosistemului nostru. Creşterea este scumpă şi din perspectiva banilor pe care trebuie să-i atragem, să-I investim. Trebuie să existe planuri de business extrem de solide mai ales când vorbim de sume mari”.

    Pentru 2024, compania estimează o creştere de 40% a veniturilor, până la 1,2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna poziţionarea jucătorului din curierat în liga miliardarilor în lei.

    Estimarea este făcută pentru veniturile de pe piaţa locală, nu la nivelul grupului, Sameday fiind prezent şi în Bulgaria şi Ungaria.

    “În ultimii 16 ani, am crescut peste 50% an/an. Secretul companiilor care reuşesc să rămână dinamice este să continue să înşire oamenii din jurul lor, comunităţiile în care îşi fac businessurile, clienţii”, adaugă Lucian Baltaru.

    Compania şi-a început activitatea în 2007, cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro, bani puşi pe masă de Octavian Bădescu, partenerul de business al antreprenorului. Un moment decisiv în istoria businessului a venit la un deceniu distanţă, în primăvara anului 2017, când eMAG a anunţat preluarea unui procent de 80% din companie, achiziţionând pachetul majoritar deţinut de Octavian Bădescu, restul de 20% din acţiuni fiind deţinute la vremea respectivă de Lucian Baltaru.

    Între timp, în 2022 Dante Internaţional, compania din spatele eMAG, a ajuns la o participaţie de 93,3% din Delivery Solutions, compania care operează serviciul de curierat Sameday, după conversia unor împrumuturi de 90 mil. lei, potrivit ZF.

    Anul acesta, Sameday a investit peste 60 de milioane de euro în extinderea şi optimizarea operaţiunilor din România, Ungaria şi Bulgaria. Unul dintre cele mai importante segmente în care compania a pus bani a fost reţeaua de out of home, în special easyboxurile.

    Circa 30 de milioane de euro au fost investite în reţeaua de easyboxuri. Într-un an, compania a adăugat 2.000 de lockere în cele trei ţări, ajungând astfel la 5.000 de easyboxuri în România, 1.100 în Ungaria şi 900 în Bulgaria.

    “În 2018, ne-am asumat un drum în care am început să construim o infrastructură nouă de livrare – easybox, o infrastructură extrem de scumpă, dar care schimbă fundamentul curieratului traditional într-unul mult mai sustenabil, cu productivitate crecută de 7-8 ori şi fără de care industria noastră nu s-ar mai fi putut dezvolta. Am reuşit să convingem investitorul din spatele Sameday să investească în această idee. Conceptul de easybox l-am exportat şi pe alte pieţe. Dezvoltăm exact aceeaşi infrastructură în Bulgaria, Ungaria şi alte ţări în care vrem să mergem, şi practic legăm această infrastructură ca şi cum nu există graniţă între ţări”, spune Lucian Baltaru.

    Investiţiile în tehnologia generative AI reprezintă un alt pilon esential în strategia de dezvoltare a businessului. Astfel, şeful Sameday consideră acest aspect esenţial în păstrarea competitivităţii în piaţă şi explorarea de noi frontiere în industrie.

    “O componentă importantă în strategia noastră de business este să investim în generative AI, în următorii cinci ani. Folosim deja generative AI în zona de suport software pentru scris cod simplu în partea de dezvoltare”, a mai spus Lucian Baltaru.

     


     

     

  • Cum a ajuns o firmă de transport din Alba Iulia la afaceri de 80 mil. lei cu 300 de autocare şi microbuze care transportă zilnic 30.000 de muncitori la fabricile din Braşov, Cluj-Napoca, Sebeş şi alte oraşe

    ♦ Compania Livio Dario din Alba Iulia este al treilea cel mai dinamic transportator din piaţă în 2023, arată datele din anuarul ZF Cele mai dinamice companii din România, care a apărut ieri pe piaţă.

    Compania Livio Dario, din Alba Iulia, al treilea cel mai dinamic transportator din piaţă după avansul cifrei de afaceri de anul trecut, transportă zilnic 30.000 de muncitori pentru fabricile şi multinaţionalele cu care lucrează în mai multe judeţe din ţară.

    „Am început să facem transport cu un microbuz şi apoi cu mai multe pentru fabrica de melci Pomarom din Alba Iulia şi Parom din Petreşti (Alba) şi ulterior pentru mai multe fabrici. Acum am ajuns la o flotă de 300 de autocare şi microbuze“, a spus pentru ZF Aurel Poptean, proprietarul Livio Dario, care a pus bazele companiei în 1998. Anul trecut, compania a finalizat cu o cifră de afaceri de 60 mil. lei, în creştere cu 54% faţă de anul anterior, ceea ce o plasează pe locul trei în topul celor mai dinamici transportatori, potrivit anuarului ZF Cele mai dinamice companii din România.

    Transportatorul, cu 287 de angajaţi anul trecut efectuează curse regulate, curse speciale pe bază de contracte, dar şi curse ocazionale. Mai mult, Livio Dario deţine trasee judeţene, curse regulate, în tot judeţul Alba şi are contracte cu cele mai mari fabrici din judeţ, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    „Transportăm 30.000 de muncitori români, dar şi sri-lankezi sau nepalezi zilnic dus-întors către fabricile şi multinaţionalele cu care lucrăm. Lucrăm cu companii precum Bosch din Cluj, Autoliv, Schaeffler din Braşov şi STC/STA din Sebeş, cu mai multe multinaţionale“.

    El spune că cele mai multe curse cu muncitori sunt pe o rază de 50 de kilometri. Compania are curse regulate pe Cluj, Braşov, Lugoj, Reşita şi Caransebeş.

    Cea mai mare investiţie a fost realizată în urmă cu doi ani, când compania a cumpărat 100 de microbuze şi auto­care pentru a dezvolta parcul auto. Microbuzele şi autoca­rele marca Mercedes Benz au capacitate de transport cuprinsă între 16 şi 68 de locuri, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Compania are şi autogară în Alba Iulia.

    Pentru acest an, antreprenorul estimează că Livio Dario va atinge pragul de 80 de milioane de lei cifră de afaceri, în creştere cu două cifre faţă de anul anterior.

    Datele din topul celor mai dinamici transportatori arată creşteri cuprinse între 27% şi 64% şi companii care datorită investiţiilor au reuşit să se remarce în sectorul lor de activitate. În top au intrat atât transportatori rutieri de mărfuri (locul întâi şi doi) dar şi transportatori de pasageri pe curse interne şi internaţionale, curieri, operatori feroviari de mărfuri şi chiar operatori pe Dunăre, ceea ce arată că în toate sectoarele de transport a existat potenţial de dezvoltare

    Transporturile reprezintă singurul sector din economie, în afară de IT, care are o balanţă pe excedent, un plus de 5,98 miliarde de euro anul trecut, această ramură fiind de altfel şi cel mai mare contributor la balanţa pozitivă a serviciilor, arată datele de la BNR. Practic, anul trecut, ramura de transporturi a contribuit cu aproape jumătate la excedentul balanţei serviciilor, arată calculele ZF pe baza datelor publice.

    În topul celor mai dinamici transportatori s-a clasat pe primul loc compania TN Logistika SK din Piteşti (judeţul Argeş), parte a grupului Torello, ce are ca activitate transportul rutier de mărfuri în toată Europa, dar are operaţiuni şi în logistică şi distribuţie. Anul trecut, compania a ajuns la afaceri de 82 milioane de lei, în creştere cu 64% faţă de anul anterior şi la 367 de angajaţi. Însă profitul a scăzut la 349.000 de lei, arată datele publice.

     

     

  • GALA CEO AWARDS 2024: BUSINESS Magazin a sărbătorit 20 de ani de poveşti în afaceri şi a premiat lideri care au devenit modele în businessul românesc

    BUSINESS Magazin a organizat Gala CEO Awards 2024, unde am sărbătorit atât aniversarea de 20 de ani de revistă, cât şi, aşa cum facem mereu în luna octombrie, admiraţia în afacerile româneşti. Evenimentul a abordat teme precum valorificarea capitalului uman, importanţa educaţiei şi cercetării, precum şi necesitatea sprijinului pentru antreprenoriat. Într-un mediu de afaceri tot mai competitiv, România trebuie să facă tranziţia de la producţie către inovaţie şi creaţie locală, aşa cum au concluzionat în discursurile de la începutul evenimentului Dan Şucu, fondatorul şi proprietarul Mobexpert, şi Iulian Stanciu, preşedintele eMAG. Ei au oferit o perspectivă personală asupra evoluţiei economiei româneşti în ultimele două decenii. Dan Şucu a subliniat că, în 2004, a fost pentru prima dată când a simţit stabilitate şi predictibilitate în mediul de afaceri, ceea ce i-a permis să planifice pe termen lung. De cealaltă parte, Iulian Stanciu şi-a amintit că acea perioadă a reprezentat începutul său în afaceri, evidenţiind importanţa efortului personal în construcţia unei cariere de succes.

    Ce urmează pentru următorii 20 de ani de business românesc? Pe măsură ce discuţia a avansat, cei doi lideri şi-au exprimat optimismul pentru viitorul României şi pentru următoarele două decenii de business. Dan Şucu a insistat pe nevoia de a face tranziţia de la „produs în România” la „creat în România”, explicând că „valoarea adăugată majoră vine din creaţie, nu doar din producţie”. Stanciu, la rândul său, a subliniat importanţa educaţiei şi antreprenoriatului în dezvoltarea viitoare a economiei: „Creşterea economică nu va mai veni doar din producţie, ci din inovaţie şi valoare adăugată. Pentru asta avem nevoie de educaţie, de cercetare şi de sprijin pentru antreprenori.”

    La finalul evenimentului, au fost acordate premii pentru oamenii de afaceri prezenţi în catalogul „100 Cei Mai Admiraţi CEO din România”, pe care îl vom lansa în curând, în semn de recunoaştere a contribuţiilor lor în diverse domenii. Printre laureaţi s-au numărat: Laura Ţeposu, CEO Libris.ro, cu premiul „Ai carte, ai business” – leadership în retailul de carte şi educaţie online; Alessio Menegazzo, CEO PPC România, cu premiul pentru „Energia viitorului”; Gabriela Nistor, CEO Salt Bank, cu premiul „Banca fără frontiere” – inovaţie şi transformare digitală în sectorul bancar; Ionuţ Negoiţă, CEO, HILS Development, cu Premiul pentru dezvoltarea de comunităţi sustenabile în estul Bucureştiului; Dr. Wargha Enayati, Preşedinte Executiv Enayati Medical City, cu premiul „Oraşul sănătăţii” – pionierat în proiecte medicale integrate; Alexandru Stânean, CEO Teraplast, cu premiul „Constructorii viitorului”; Cristina Ivasuc, director general Sabon România, cu premiul „Parfumul succesului” – excelenţă în retail de produse de îngrijire; Mihnea Şerbănescu, General Manager Cushman & Wakefield Echinox, Premiul pentru performanţă în consultanţă imobiliară; Alexandra Dinovici, director general Glovo România, Premiul Reţeta câştigătoare în ecuaţia comandă / livrare şi Dragoş Pavăl, Preşedinte şi Fondator Dedeman, cu premiul „Cel mai admirat CEO din România”, ediţia 2024. De asemenea, au fost acordate premii speciale lui Gabor Olajos, Country Managing Director Pluxee România şi Bulgaria, cu premiul „Pluxee pentru viitor” – inovaţie în soluţii de plăţi şi beneficii; Alexandru Bonea, CEO Meta Estate Trust, cu Premiul „Tânărul vizionar al investiţiilor imobiliare” – leadership şi inovaţie în real estate; Andrei Brumaru, CEO, Carmistin, cu Premiul „Gustul succesului” – contribuţie în industria alimentară şi agricultură şi Gilles Ballot, CEO Carrefour România, Premiul pentru leadership în comerţul modern.


     

     

     

     

  • Ţara care se scufundă în beznă. Criza economică a explodat, iar acum milioane de oameni au rămas fără curent electric, apă, medicamente şi alte resurse vitale. Şcolile şi micile afaceri s-au închis, iar oamenii au început să se revolte

    Guvernul comunist al Cubei se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa de la prăbuşirea URSS din 1991. Ţara este măcinată de o criză energetică fără precedent, suprapusă peste o penurie severă de alimente, combustibil, apă şi medicamente, rezultatul unei prăbuşiri economice de amploare, scrie Financial Times.

    „Guvernul cubanez şi partidul comunist se confruntă cu cea mai gravă criză de la căderea Uniunii Sovietice, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Guvernul este falit, şi nu mai poate să importe suficiente alimente sau combustibil” a declarat Bill LeoGrande, cercetător la American University din Washington.

    Reţeaua naţională de electricitate a cedat de patru ori în ultimele patru zile, lăsând cea mai mare parte a ţării, inclusiv capitala Havana, fără curent electric. Locuitorii au fost nevoiţi să care găleţi cu apă din cisterne sau fântâni până la casele lor şi să stea la coadă ore întregi pentru pâine şi alte produse esenţiale. Şcolile şi micile businessuri s-au închis temporar, în timp oamenii furioşi au ieşit pe străzi pentru a protesta.

    Într-o încercare de calma spiritele, preşedintele Miguel Díaz-Canel a apărut duminică seara la televiziunea de stat îmbrăcat în uniformă militară pentru a avertiza cubanezii să nu ia parte la „vandalism”.

    În timp ce autorităţile cubaneze se străduiau să reconecteze reţeaua electrică învechită a ţării, un uragan de categoria unu s-a abătut asupra estului insulei, provocând ploi abundente şi vânturi puternice în zonă, exacerbând problemele deja existente.

    Criza energetică survine într-un moment periculos pentru Cuba, care se chinuie să asigure populaţiei resurse vitale, precum alimente, apă şi colectarea gunoiului, şi ale cărei economie a fost afectată de cererea turistică slabă şi de sancţiunile severe ale SUA.

    Cubanezii sunt obişnuiţi cu penele de curent, însă problema a devenit din ce în ce mai gravă , întreruperile de patru ore fiind o caracteristică obişnuită a vieţii în Havana, în timp ce în mediul rural acestea durează adesea mai mult de 12 ore pe zi.

    Într-un discurs adresat naţiunii săptămâna trecută, prim-ministrul Manuel Marrero a declarat că ţara nu îşi mai poate permite să cumpere suficient combustibil de pe piaţa internaţională pentru a produce energia de care are nevoie.

    Livrările din partea aliaţilor internaţionali ai Cubei nu compensează deficitul. Venezuela a redus considerabil livrările de petrol către Cuba în ultimii ani şi, deşi Rusia a crescut livrările de ţiţei, acestea nu sunt suficiente pentru a alimenta insula. China instalează panouri solare pe insulă, dar acesta este un proiect pe termen lung, care nu rezolvă criza din prezent.

    Mai mult, guvernul nu a reuşit să întreţină centralele electrice din epoca sovietică şi nu a implementat pe deplin reformele promise, orientate spre piaţă, care ar putea ajuta la tranziţia către o economie mai deschisă.

    Embargoul american este sursa penuriei de combustibil. Administraţia Biden a păstrat în vigoare toate măsurile economimce luate împotriva Cubei în era Trump, care, potrivit economiştilor, împiedică miliarde de dolari să intre în conturile statului în fiecare an.

    Embargoul american a privat statul cubanez de „„apacitatea de a face multe lucruri, inclusiv de a importa piese de schimb şi combustibil pentru producţia de electricitate”, a declarat Fulton Armstrong, un fost ofiţer naţional de informaţii al SUA pentru America Latină.

    Analiştii spun că, pentru a asigura o aprovizionare cu energie sustenabilă , Cuba trebuie să înlocuiască centralele electrice din era sovietică, majoritatea fiind vechi de aproape o jumătate de secol.

    „Soluţia este o reformă radicală şi investiţii externe”, a declarat Ricardo Torres, cercetător la Centrul pentru studii latino-americane de la American University.

     

     

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume. Tinerii au întâmpinat cele mai mari probleme cu birocraţia şi lucratul cu statul

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

     

  • (P) Vrei canale noi de vânzare pentru afacerea ta? Încearcă un marketplace!

    Într-o lume în care comerţul online devine tot mai popular, marketplace-urile au devenit un canal esenţial pentru vânzători şi cumpărători deopotrivă. Un marketplace este o platformă online unde diferiţi vânzători îşi pot oferi produsele sau serviciile, permiţând cumpărătorilor să compare şi să achiziţioneze dintr-o gamă largă de oferte. Aceste platforme au revoluţionat modul în care se desfăşoară comerţul electronic şi au deschis noi oportunităţi pentru afacerile de toate dimensiunile.

    Ce este un Marketplace?

    Un marketplace este o platformă online care găzduieşte mai mulţi vânzători şi le oferă posibilitatea de a-şi lista produsele sau serviciile. Exemple cunoscute includ platforme globale precum Amazon, eBay, Etsy, dar şi marketplace-uri locale sau regionale. Aceste platforme permit consumatorilor să acceseze o varietate largă de produse, de la articole de uz zilnic până la produse specializate sau personalizate.

    Avantajele unui Marketplace pentru Vânzători

    Marketplace-urile oferă numeroase beneficii pentru vânzători, de la accesul la un public larg până la reducerea costurilor de marketing. Aceste avantaje fac ca tot mai multe afaceri să îşi deschidă conturi şi să îşi listeze produsele pe astfel de platforme.

    1. Acces la un Public Mai Larg

    Una dintre cele mai mari atracţii pentru vânzători este accesul la un public extins. Pe o platformă de tip marketplace, vânzătorii beneficiază de un flux constant de vizitatori care caută activ produse. Aceasta reduce nevoia de investiţii mari în campanii de publicitate şi marketing, deoarece platforma atrage deja un volum considerabil de trafic.

    Prin listarea pe un marketplace, un vânzător mic poate ajunge la milioane de potenţiali clienţi din întreaga lume, fără să fie nevoit să investească în propriul site web sau în promovare intensă. Platformele mari au deja infrastructura necesară pentru a atrage clienţi şi pentru a gestiona comenzile.

    2. Reducerea Costurilor Operative

    Vânzările pe un marketplace pot reduce semnificativ costurile operative. Vânzătorii nu trebuie să se ocupe de dezvoltarea şi mentenanţa unui magazin online propriu sau să gestioneze servere şi infrastructură de plată. Majoritatea marketplace-urilor oferă suport pentru tranzacţii, logistică şi chiar soluţii de gestionare a stocurilor, ceea ce permite vânzătorilor să se concentreze pe aspectele esenţiale ale afacerii lor.

    De asemenea, marketplace-urile oferă adesea instrumente integrate pentru gestionarea comenzilor, facturilor şi rapoartelor de vânzări, facilitând astfel administrarea afacerii fără costuri suplimentare semnificative.

    3. Încredere şi Reputaţie

    Un alt avantaj major este faptul că marketplace-urile consacrate vin cu o reputaţie solidă şi un nivel ridicat de încredere din partea consumatorilor. Atunci când un cumpărător achiziţionează produse printr-o platformă recunoscută, cum ar fi Amazon, este mai puţin reticent, deoarece ştie că platforma oferă garanţii, politici de returnare şi asistenţă pentru clienţi.

    Acest nivel de încredere poate ajuta vânzătorii să atragă clienţi noi, mai ales dacă sunt noi pe piaţă şi nu au încă un renume puternic. În plus, review-urile şi ratingurile de pe marketplace joacă un rol crucial în construirea reputaţiei unui vânzător, ceea ce poate duce la creşterea vânzărilor.

    4. Logistică şi Expediere Simplificate

    Multe marketplace-uri mari oferă soluţii de logistică integrate.Acest lucru nu doar că economiseşte timp şi resurse, dar asigură şi livrări rapide, ceea ce este esenţial în comerţul electronic.

    Această infrastructură logistică robustă permite vânzătorilor să concureze la nivel global fără a fi nevoiţi să îşi dezvolte propriile soluţii complexe de livrare.

    5. Analiză şi Date pentru Optimizare

    Un alt avantaj al vânzării pe marketplace-uri este accesul la date şi analize detaliate privind comportamentul cumpărătorilor şi performanţa vânzărilor. Majoritatea platformelor oferă rapoarte detaliate despre produse, trafic, conversii şi alte aspecte relevante. Aceste date sunt esenţiale pentru optimizarea strategiilor de vânzare, ajustarea preţurilor şi îmbunătăţirea listărilor de produse.

    Accesul la astfel de informaţii permite vânzătorilor să ia decizii informate şi să îşi ajusteze strategiile pentru a creşte vânzările şi profitabilitatea.

    Cu o strategie bine planificată şi o atenţie la detalii, marketplace-urile pot deveni un canal de vânzare extrem de profitabil şi eficient pentru orice afacere şi îţi pot oferi acces la noi audienţe!

     

  • Rio Tinto face istorie cu achiziţia Arcadium Lithium: O tranzacţie de 6,7 miliarde de dolari care rescrie viitorul industriei vehiculelor electrice

    Rio Tinto a convenit să achiziţioneze Arcadium Lithium pentru 6,7 miliarde de dolari în numerar, într-o tranzacţie care subliniază modul în care companiile miniere se pregătesc pentru expansiunea pieţei vehiculelor electrice, conform Financial Times.

    Grupul anglo-australian a anunţat că va plăti 5,85 dolari pe acţiune, reprezentând o primă de 90% faţă de preţul de închidere al Arcadium din 4 octombrie. Aceasta este cea mai mare achiziţie de litiu realizată vreodată şi va face din Rio Tinto al treilea cel mai mare producător de litiu din lume.

    Jakob Stausholm, directorul executiv al Rio Tinto, a declarat că această tranzacţie va crea „o afacere de top în sectorul litiului, alături de operaţiunile noastre de succes din aluminiu şi cupru, pentru a sprijini tranziţia energetică necesară”.

    Preţurile litiului au scăzut semnificativ în acest an, din cauza unei oferte excedentare şi a unei cereri sub aşteptări din partea industriei vehiculelor electrice. Acţiunile Arcadium au pierdut peste 40% din valoare de la începutul anului.

    Cu toate acestea, Stausholm a subliniat că achiziţia este o mişcare „anticiclică” şi rămâne încrezător că litiul va continua să fie o piaţă „atractivă şi cu o creştere ridicată” pe termen lung.

    Paul Graves, directorul executiv al Arcadium Lithium, a afirmat: „Credem că aceasta este o ofertă convingătoare în numerar, care reflectă o valoare deplină şi echitabilă pe termen lung pentru afacerea noastră şi, în acelaşi timp, reduce riscurile acţionarilor noştri legate de implementarea portofoliului nostru de dezvoltare şi de volatilitatea pieţei.”

    Compania rezultată din această fuziune va produce litiu în Argentina, Australia şi Canada, având totodată operaţiuni semnificative de prelucrare în Quebec.

  • Afacerile primelor zece companii din Topul Naţional al Firmelor realizat de CCIR au atins 270 mld. euro în 2023, iar profitul din exploatare a depăşit 25 mld. euro

    Cifra de afaceri cumulată a companiilor clasate pe primele zece locuri în Topul Naţional al Firmelor realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a fost de 270,56 miliarde de euro în 2023, în timp ce profitul din exploatare al acestor companiilor a însumat 25,55 miliarde euro.

    Ponderea profitului din cifra de afaceri a reprezentat 9,4% din cifra totală de afaceri, în timp ce numărul total de salariaţi al companiilor clasate pe primele zece poziţii a fost de 1.342.380.

    Clasamentul Topul Naţional al Firmelor se realizează pe baza datelor raportate de companii privind cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.

    Datele clasamentului TNF 2024 realizat de CCIR arată că cele mai semnificative domenii, ca pondere, după numărul de companii incluse în top zece, sunt: industria (34,7%) şi serviciile (28,56%), urmate de comerţ (20,71%), agricultură, silvicultură şi pescuit (5,07%), construcţii (4,77%), cercetare-dezvoltare şi high-tech (3,72%), turism (2,41%).

    În funcţie de cifra de afaceri, comerţul are o pondere de 45,1% din cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (33,23%) şi servicii (11,56%).

    Cele mai profitabile companii sunt în domeniul industrie, cu un profit de 42,42% din profitul total şi o pondere a profitului de 12% din cifra de afaceri a companiilor acest sector economic.

    La realizarea clasamentului TNF 2024 au fost analizate 866.601 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România.

    Topul Naţional al Firmelor 2024 prezintă cele mai performante companii din şapte domenii de activitate: industrie; servicii; comerţ; turism; cercetare-dezvoltare şi high-tech; agricultură, silvicultură şi pescuit; construcţii.