BusinessMagazin

Tag: actionari

  • Hidroelectrica, cu un pas mai aproape de listarea la bursă: compania de stat îşi cheamă acţionarii pentru a aproba achiziţionarea de servicii de asistenţă juridică pentru o ofertă publică

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai valoroasă compania a statului român, convoacă acţionarii pe 12 decembrie pentru a aproba printre altele achiziţionarea unor servicii pentru procedura de ofertă publică, se arată în convocatorul publicat pe site-ul companiei.

    “Aprobarea achiziţionării de Hidroelectrica a unor servicii avocaţiale de consultanţă şi asistenţă juridică ale unui consultant juridic internaţional care va înteprinde toate măsurile necesare în scopul îndeplinirii cerinţelor impuse pe pieţe de capital în legătură cu procedura de ofertă publică prevăzută de H.G nr. 1066/2013 cu modificările şi completările ulterioare”, se arată la punctul 9 al convocatorului.

    Astfel, compania evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la circa 21 miliarde de lei este cu un pas mai aproape de intrarea pe piaţa de capital în contextul în care Guvernul PNL, cel care prin intermediul Ministerului Economiei şi al Energiei are 80% din capitalul companiei, scrie în programul de guvernare că unul dintre obiectivele noului executiv este cel legat de listarea acestei companii.

  • Fondul de investiţii Cerberus, unul dintre cei mai investitori ai Deutsche Bank, vrea să îl dea jos pe Paul Achleitner, preşedintele băncii

    Investitorul american Cerberus şi-a pierdut încrederea în Paul Achleitner, preşedintele Deutsche Bank, şi cere ca acesta să fie înlocuit, potrivit surselor citate de FT.

    Dorinţa pentru o schimbare a regimului de conducere este exprimată din ce în ce mai vehement de când Deutsche Bank a renunţat în luna aprilie la o potenţială fuziune cu Commerzbank.

    Cerberus este al treilea cel mai mare acţionar al Deutsche Bank, cu o participaţie de 3%, şi al doilea cel mai mare acţionar al Commerzbank. Nemulţumirile sunt accentuate de faptul că Paul Achleitner s-a opus tranzacţiei.

    În acelaşi timp, şi ceilalţi acţionari mari ai Deutsche Bank – doi membri ai familiei regale din Qatar, fonduri gestionate de Doug Braunstein, fostul executiv al JPMorgan Chase şi gigantul manager de active BlackRock – prezintă din ce în ce mai multe nemulţumiri legate de perspectivele lui Achleitner la conducerea băncii.

    De când Achleitner a preluat conducerea băncii în 2012, banca a acumulat piederi de peste 10 miliarde de euro, a concediat trei executivi şi a cheltuit 83 milioane euro cu plăţi compensatorii oferite pentru un număr de 17 executivi care au părăsit banca.

     

  • Black Friday: eMAG se aşteaptă la vânzări de jumătate de miliard de lei

    În ceea ce priveşte clienţii, Stanciu spune că estimările arată că evenimentul va aduce 60.000 de persoane care nu mai cumpăraseră de la eMAG. Retailerul şi-a propus să livreze 99% dintre comenzi până pe data de 28 noiembrie, fiind făcute mai multe investiţii importante în acest sens. Anul trecut, 94% dintre comenzi au fost livrate în primele două săptămâni.
     
    Pentru Black Friday, eMAG a pregătit un stoc valoric de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 500 mil. lei în stocuri ale comercianţilor din marketplace, a adăugat Stanciu.
     
    Valoarea medie a reducerilor va fi de 34-35%, iar raportul dintre plăţile cu cardul şi plăţile ramburs ar urma să fie 40%/60%.
     
    Ca nivel al vânzărilor, a explicat Iulian Stanciu, Black Friday echivalează cu o lună normală din timpul anului, excluzând decembrie.
     
    Jumătate dintre cei care au plătit cu cardul anul trecut au ales varianta ratelor fără dobândă, iar CEO-ul eMAG se aşteaptă ca lucrurile să stea la fel şi anul acesta.
     
    Cel mai scump produs comercializat de eMAG de Black Friday este un Ferrari GTC 4 Lusso redus cu 45.000 de euro (de la 308.000 euro la 263.000 euro).
     
    Pentru eveniment, retailerul a mai pregătit 70.000 de televizoare smart, 120.000 de smartphone-uri, 22.000 de laptopuri, 21.000 de frigidere, 15.000 de maşini de spălat, peste 200.000 de electrocasnice mici, 300.000 de produse de fashion, 400.000 de produse pentru casă şi grădină sau 50.000 de echipamente sportive.
     
    Clienţii eMAG vor mai putea achiziţiona, printre altele, vouchere Blue Air reduse la 50%, bilete la evenimente sportive, excursii exotice, lingouri de aur sau experienţe inedite, precum o călătorie cu balonul.

  • Cine este miliardarul ceh Petr Kellner, noul proprietar al ProTV

    Miliardarul ceh Petr Kellner, 55 ani, a devenit noul proprietar al Pro TV, cel mai mare canal de televiziune din România, după ce acesta a cumpărat întreg grupul Central European Media Enterprise (CME) de la gigantul american AT&T, într-o tranzacţie de 2,1 miliarde de dolari. Kellner este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere estimată de Forbes la peste 15 miliarde dolari, şi a cumpărat prin vehiculul său de investiţii PPF întreg grupul CME, principalul acţionar al Pro TV, care cuprinde 30 de televiziuni în România, Cehia, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia.
    „Comitetul special al boardului, împreună cu consilierii noştri, a condus un proces extins de revizuire a alternativelor pe care le are CME, ceea ce a însemnat implicarea mai multor parteneri strategici şi financiari. Anunţul de astăzi de vânzare a CME către PPF reafirmă angajamentul nostru în a livra valoare pentru acţionari“, a spus John Billock, preşedinte al boardului CME, după anunţarea tranzacţiei.
    Miliardarul ceh Petr Kellner, ieşit de pe băncile facultăţii în Praga cu o diplomă în economie, şi-a pus bazele averii la începutul anilor ’90 vânzând produse de birotică şi papetărie. Mai târziu, el a reuşit să prindă „lozul cel mare” în timpul privatizărilor şi a cumpărat cel mai mare asigurător din Cehia.
    Astăzi, PPF controlează mai multe companii din sectoare diferite, printre care compania financiară cu activităţi în sectorul nonbancar Home Credit, ce operează în zece pieţe. Cu active de peste 49 miliarde dolari şi un profit net de peste 950 milioane dolari în 2018, vehiculul de investiţii PPF controlează peste 20 de companii, printre care PPF Banka (bancă), Air Bank (bancă), PPF Real Estate Holding, PPF Life Insurance (asigurări de viaţă – Rusia), ClearBank (bancă), Telenor CEE (operator telecom cu circa 9 milioane de clienţi).
    În cadrul tranzacţiei cu CME, PPF s-a înţeles să plătească cu 30% mai mult decât valoarea din piaţă a acţiunilor CME din primăvară, când grupul de televiziuni a anunţat că evaluează mai multe alternative pentru viitorul companiei.
    CME şi-a început activitatea la începutul anilor ’90, compania fiind fondată de antreprenorul american Ronald Lauder, fost ambasador al SUA în Austria şi fiul celei care a creat celebrul brand de cosmetice Estee Lauder.
    În România, Ronald Lauder s-a asociat în anii ’90 cu antreprenorul român Adrian Sârbu, cel care a creat Pro TV. Adrian Sârbu a ieşit total din CME şi din Pro TV în 2013.
    Grupul CME este controlat de AT&T după o tranzacţie ulterioară pe piaţa din SUA, în cadrul căreia acesta a fost preluat de la Time Warner.
    În 2018 veniturile nete ale CME au fost de 703 mld. dolari, cu un profit operaţional de 222 mld. dolari. Canalele de televiziune din România ale grupului au avut venituri de 201 mld. dolari, cu un profit operaţional de 85,7 mld. dolari.
    CME i-a avut consultanţi financiari în această tranzacţie pe Allen & Company şi Bank of America Merrill Lynch, iar ca consultant juridic pe Convington & Burling LLP.
    „Achiziţia CME cu acti­vele sale media în cinci ţări europene va completa şi va consolida în continuare operaţiunile noastre de telecomunicaţii din Europa Centrală şi de Est. Dorim să valorificăm sinergiile naturale dintre crearea de conţinut şi distribuţia acestuia, cu scopul de a dezvolta în continuare afacerile noastre de teleco­municaţii şi mass-media. CME este o organizaţie sănătoasă şi bine condusă şi nu intenţionăm să aducem modificări semnificative la nivelul operaţiunilor sale“, a comentat Peter Kellner anunţul privind achiziţia CME.
    Consultantul financiar al PPF în această tranzacţie a fost banca de investiţii americană JPMorgan, iar consultant juridic a fost casa de avocatură White & Case LLP.
    Băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale au fost consultanţi în atragerea finanţării, iar împrumutul de 1,15 miliarde euro a fost dat de băncile BNP Paribas, Credit Agricole CIB, Credit Suisse, HSBC, Société Générale şi UniCredit.
    În ultimii ani, PPF s-a axat în România pe tranzacţii imobiliare, cumpărând două clădiri de birouri de lângă guvern – Metropolis şi Crystal Tower.
    Întrebat de Business Magazin care sunt planurile miliardarului ceh cu activele CME, în special cu cele din România, şi dacă are în vedere vânzarea unora dintre ele, PPF transmite că „nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor”.
    „Procesul de achiziţie a CME este abia la început. Va mai dura câteva luni până când procesul va fi complet şi PPF va controla companiile CME. Însă PPF consideră că businessul CME este sănătos, bine gestionat şi că nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor. Vom proceda aşa cum facem mereu, vom analiza performanţa, vom adăuga expertiză acolo unde este nevoie, dar nu a fost niciodată stilul PPF să schimbăm totul”, transmite compania controlată de Petr Kellner, la solicitarea Business Magazin.
    Reprezentanţii PPF au adăugat că activele CME vor avea un rol important în portofoliul lor şi că vor continua să dezvolte businessul media.
    „Achiziţia CME este o oportunitate unică de investiţii într-unul dintre cei mai mari producători de conţinut din regiunea Europei Centrale şi de Est. Cumpărăm o companie media sănătoasă şi bine gestionată, cu o cotă de piaţă ridicată, cu audienţă, şi intenţionăm să dezvoltăm în continuare businessul, care va avea un rol important în portofoliul nostru.”

  • Surpriză: Cum a reuşit miliardarul ceh Daniel Kretinsky să devină pas cu pas cel mai mare acţionar al gigantului Metro

    Miliardardul ceh Daniel Kretinsky a reuşit să îşi majoreze participaţia în gigantul de retail Metro la 29,99%, la doar două luni după ce board-ul companiei a respins o altă ofertă de 5,8 miliarde de euro a sa, în încercarea de a-l împiedica, potrivit FT.

    EP Global Commerce, vehiculul de investiţii controlat de Kretinsky şi de omul de afaceri slovac Patrik Tkac, a anunţat joi că a exercitat o opţiune prin care cumpără 44,95 milioane acţiuni Metro de la alt acţionar major, Haniel. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice încă.

    Tranzacţia va transforma EP Global Commerce, care deţinea anterior o participaţie de 17,52% în Metro, în cel mai mare acţionar al grupului german. Vehiculul de investiţii a anunţat că este momentul să îşi asigure „o reprezentanţie corespunzătoare” în boad-ul de supraveghere al Metro.

    „Majorarea participaţiei subliniază angajamentul EP Global Commerce faţă de Metro AG ca investitor strategic responsabil”, adaugă grupul controlat de Kretinsky.

    Această tranzacţie este lovitura finală într-un şir de deal-uri şi tranzacţii care i-au conturat lui Kretinsky o reputaţie de afacerist de top în Europa. După ce s-a concentrat iniţial pe achiziţia activelor nedorite din sectorul de energie din Europa, miliardarul ceh şi-a extins spectrul de interese înspre media – unde deţine Europa FM – şi retail.

    Anul trecut a cumpărat o participaţie în compania din spatele cotidianului francez Le Monde – prin vehiculul de investiţii în media Czech Media Invest – iar în ultimele două luni a cumpărat pas cu pas participaţii mici în Casino, un grup francez de retail, şi în compania germană de media ProSieben.

    Cunoscutul miliardar ceh este patronul clubului de fotbal Sparta Praga şi a devenit cunoscut în special pentru tranzacţiile cu active din energie în Germania, Italia şi Marea Britanie, prin intermediul EPH, un grup fondat de el în 2009.

    Majorarea participaţiei în Metro vine după o perioadă lungă în care grupul şi-a transformat modelul de retail.

    După ce a renunţat la magazinele Kaufhof în 2015 şi a reorganizat operaţiunile din retailul cu electronice în 2017, a vândut circa 80% din subsidiarele de desfacere din China luna aceasta către Wumei Technology Group, într-o tranzacţie de 1 miliard de euro. În acelaşi timp, Metro este în negocieri petnru vânzarea lanţului de supermarketuri Rea.

    EP Global Commerce ajunge foarte aproape de pragul de 30% din acţiuni, moment în care este obligat de regulile de guvernanţă corporativă din Germania să facă o ofertă pentru preluarea integrală a Metro. EP Global Commerce spune că are opţiunea de a mai cumpăra acţiuni de la Haniel, dar nu a dat de înţeles când şi dacă o va mai face.

    Obligaţia prin lege să facă o ofertă de preluare ar întâmpina interesele lui Kretinsky, care a exercitat această intenţie ca ofertă oficială anul acesta, dar a fost respins de board-ul companiei. De atunci încă, EP Global Commerce a anunţat că şi-ar fi securizat deja o modalitate de a ajunge la 31% din acţiuni, prin opţiuni şi angajamente irevocabile.

    Metro a generat venituri globale de 36,5 miliarde euro în anul fiscal 2018, o scădere cu 1,6% faţă de anul anterior, în timp ce profitul înainte de taxe a scăzut cu 10,9% la 568 milioane euro.

     

     

     

  • Andrei Pascu, acţionar al Cooperativei Agricole Rodagria: Am introdus linii de procesare pentru uscarea fructelor, îngheţată şi sucuri de fructe

    Andrei Pascu, acţionar al Cooperativei Agricole Rodagria, înfiinţată în 2017 în Ogoru, judeţul Călăraşi, afirmă că au introdus linii de procesare pentru uscarea fructelor, îngheţată şi sucuri de fructe.

    ”Ne concentrăm pe producţie în proporţie de 60% – 70% şi 30% – 40% pe procesare. Pentru produsele care cad la sortare am introdus linii de procesare pentru uscarea fructelor, îngheţată şi sucuri de fructe. Distribuim în toate supermarketurile, inclusiv în magazine de colţ, independent administrate. Folosim decontaminare naturală, nu folosim produse chimice. Avem camere şi camioane cu atmosferă controlată. Suntem atenţi la fiecare aspect”, a declarat Andrei Pascu în cadrul conferinţei ZF Agribusiness 2019.

    El spune că Rodagria funcţionează pe baza a cinci strategii: comunicare, asociere, educaţie, tehnologie şi minimalizarea pierderilor.

    ”Comunicăm cu supermarketurile săptămânal şi cu consumatorul final o dată pe an. Partea de comunicare este foarte importantă. A doua este asocierea, suntem cinci membri din zona de fructe moi şi cireşe. Partea a treia este cea de educaţie. Noi investim timp, energie şi bani pentru a educa inginerii, ne implicăm foarte intens, mergem până în şcoli şi licee agricole. A patra strategie este cea a tehnologiei, funcţionăm cu un sistem computerizat, totul este concentrat în un computer. Ultima strategie este minimalizarea de pierderi”, a adăugat Andrei Pascu.

    Rodagria produce fructe, pe care le co­mer­cializează doar la nivel naţional, exclusiv în supermarketuri. Totodată, cooperativa produce şi legume şi cereale în cantităţi mici.

     

    Alte declaraţii:

    • Suntem un grup 100% independent, inclusiv din punct de vedere al energiei. Totul este suprafaţa protejată.
    • Am trecut la agricultura bio din motive personale şi economice. Este foarte uşor să crezi în un produs bio.
    • Distribuim în toate supermarketurile, inclusiv în magazine de colţ, independent administrate.

     

  • Cozmin Guşă revine în politică. Acţionarul Realitatea TV s-a reînscris în partidul unde a debutat, PSD

    ”Prieteni vechi, proiecte noi, muncă în echipă. #1pentrutoti #ReusimImpreuna #CozminGusa #PaulStanescu”, a scris Dan Tudorache pe Facebook. El a postat şi o fotografie în care apare alături de Cozmin Guşă şi de Paul Stănescu.
     
    La secţiunea comentarii Tudorache a postat şi o fotografie cu adeziunea lui Cozmin Guşă, datată 28 octombrie 2019.
     
    Cozmin Guşă a fost secretar general al PSD între 2001 şi 2003, în timpul guvernării Adrian Năstase.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernanţa corporativă, spiritul unei companii

    Guvernanţa corporativă înseamnă în primul rând responsabilitatea faţă de angajaţi, faţă de acţionari şi faţă de consumatori, iar implementarea acesteia creează valoare adăugată oricărei companii, fie aceasta listată sau netranzacţionabilă, consideră Ludo Van der Heyden, profesor de guvernanţă corporativă la Institut Européan d’Administration des Affaires (INSEAD), una dintre cele mai bune şcoli de afaceri din lume.„Guvernanţa corporativă este spiritul unei companii, şi nu forma acesteia.

    Dacă ceva merge greşit, cine răspunde? Boardul, conducerea. Guvernanţa este despre a fi bun sau a fi rău. Vrem să fim răi sau buni? Guvernanţa este despre a asigura că businessul este bun”, explică profesorul Ludo Van der Heyden într-un interviu acordat Business MAGAZIN. El a fost recent în Bucureşti pentru a participa la o conferinţă organizată de BVB şi MedLife şi la care s-a discutat despre bunele practici în guvernanţă corporativă.

    Guvernanţa corporativă defineşte setul de relaţii dintre conducerea executivă a companiei, administratori şi acţionari şi propune în acest sens criterii şi standarde prin care sunt duse la îndeplinire obiectivele financiare, reputaţionale şi investiţionale ale companiei.
    Împărţirea clară a responsabilităţii între conducerea executivă şi administratori, comitete independente şi profesioniste de supervizare a rezultatelor financiare şi de remunerare, stimularea managementului prin opţiuni pe acţiuni, publicarea rezultatelor financiare trimestriale pe site-urile companiilor de stat sunt exemple de paşi specifici pentru îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă coporativă în România.

    „Una dintre caracteristicile guvernanţei corporative este umilirea publică. De exemplu, dacă ai fost în conducerea unei companii care falimentează, atunci toată această conducere trebuie să fie recunoscută pentru acest faliment. Dacă eşti membru al unui board care a avut de două ori la rând problema falimentului, atunci ar trebui să primeşti un cartonaş roşu, la fel ca în fotbal”, spune profesorul.

    Pentru companiile listate, orice investitor la bursă, indiferent de numărul de acţiuni pe care îl deţine, este proprietar pe o părticică din acea companie. „Bunele practici de guvernanţă corporativă sunt o asigurare că investitorii îşi recuperează banii. Cu toate acestea avantajul companiilor private este că are acţionari. Pe de altă parte, în cazul companiilor de stat există birocraţie”, adaugă profesorul.

    „Munca în echipă” reprezintă una dintre caracteristicile principale ale guvernanţei corporative întrucât antreprenorii unei companii au nevoie de consultanţă, fie de la companii specializate, fie chiar de la ceilalţi proprietari. Însă profesorul consideră că un antreprenor individual trebuie eliminat, în sensul în care o companie este mult mai sănătoasă dacă are mai mulţi proprietari.

    „Pentru ca o companie să crească, antreprenorul trebuie să fie «eliminat» la un moment dat al dezvoltării. Atunci când eşti un singur antreprenor eşti izolat. Majoritatea inovaţiei într-o companie este realizată de doi sau mai mulţi antreprenori. Când sunt cel puţin doi antreprenori, ai cu cine să te consulţi, dar când eşti singur, poţi face greşeli. Pe măsură ce compania creşte, lucrurile vor deveni mai complicate.”

  • În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc

    După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.

    Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.

    „Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.

    Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.

    După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.

    „De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.

    Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă. 

  • Revoluţie în lumea corporate americană: unii dintre cei mai mari lideri din business spun că responsabilitatea companiilor ar trebui să fie şi faţă de angajaţi, clienţi şi societate, nu doar faţă de acţionari

    Liderii unora dintre cele mai puternice companii din SUA au atacat vechiul principiu al lumii corporate americane care spune că deciziile ar trebui luate pentru a oferi tot ce este mai bun doar acţionarilor, scrie The Wall Street Journal.

    Business Roundtable, asociaţia executivilor multora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi-a schimbat enunţul privind “scopul unei companii”. Astfel, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat  profit pentru acţionari, ci liderii din business ar trebui să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.

    Este o schimbare de filozofie majoră pentru asociaţie, în care sunt membri directori executivi ai zeci de companii mari precum Amazon, Apple, Bank of America, BlackRock, BP, IBM,  Chevron, Citigroup, Exxon, Morgan Stanley, Coca-Cola, Pepsi, Procter & Gamble, Wallmart, Whirpool, S&P, Pfizer, Motorola, Mastercard şi KPMG. Grupul, condus de James Dimon, CEO-ul JPMorgan, este o voce puternică la Washington pentru interesele business-ului american. Business Roundtable reprezintă industri de top din SUA, de la giganţii de tehnologie la producători industriali şi jucătorii de pe pieţele financiare. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro