BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Clujeanul care vrea să cucerească Bucureştiul

    „Antreprenorul clujean Răzvan Cuc a preluat master franciza RE/MAX în 2013 de la Adrian Sischin, cel care a adus pentru prima dată în România în 2007 modelul reţelei de agenţii imobiliare americane. Încă de la preluarea afacerii, Cuc şi-a stabilit obiective ambiţioase pe care le-a îndeplinit parţial. Un ţel care s-a dovedit a fi dificil de atins a fost intrarea pe piaţa din Bucureşti: „Penetrarea pieţei din Capitală a fost mai grea decât am crezut, iar acum în Bucureşti avem doar unul, doi reprezentanţi. Ce-i drept, avem şi un  „handicap“, anume că suntem localizaţi, aici, în Cluj“, recunoaşte Cuc. El speră ca în 2016 să mai adauge un membru echipei din Bucureşti şi menţionează că „şi din experienţa altor ţări unde este prezentă RE/MAX, pieţele mari se cuceresc din exterior. Mai întâi cucerim pieţele mici apoi pe cea principală. Este un proces lung. Trei ani de existenţă, cât avem noi, la scara procesului de maturizare a unei reţele imobiliare, este puţin. Inerţia de start este mare.“

    Răzvan Cuc a intrat în lumea afacerilor încă din anii ’90, iar din 1999 a pus, alături de fratele său, Tudor, bazele retailerului de telefonie mobilă Plus GSM, pe care l-a vândut în 2008 către fondul de investiţii spaniol GED pentru câteva milioane de euro; acum, este prins de mrejele sectorului imobiliar. „Am pornit în afacere alături de soţia mea, care făcea asta de 15 ani (deţinea agenţia de imobiliare Grup de Lux, care s-a transformat în RE/MAX Grup de Lux – n.r.). Eu am venit din alt business, unde am construit o reţea, şi am încercat să refac acelaşi model şi în afacerea ei. Însă după un an de încercări mi-am dat seama că industria nu este normată şi că este foarte greu să dezvolţi un concept pe care să-l poţi multiplica“, explică Răzvan Cuc. Acest lucru l-a determinat pe antreprenorul clujean să ia în considerare preluarea unui model testat în dimeniul imobiliar, iar franciza RE/MAX s-a dovedit a fi exact modelul pe care îl căuta; doi ani mai târziu, în 2013, a preluat masterfranciza pentru România. RE/MAX a încheiat anul trecut cu 15 birouri în ţară, 101 agenţi şi comisioane de un milion de euro, mizând în 2016 pe creştere; astfel, previziunile pentru anul în curs vizează ca reţeaua să ajungă la 24 de birouri, 165 de agenţi şi comisioane de 1,5 milioane euro. „De vreo trei ani suntem RE/MAX în România şi ne ocupăm de dezvoltarea reţelei. Avem un plan, obiective destul de clare, măsurate. Urmează să deschidem alte patru francize în curând. Suntem în proces de pregătire. Prima va fi pe 1 iulie în Timişoara, apoi august tot Timişoara şi în septembrie la Iaşi“, povesteşte Cuc, care adaugă că pentru anul în curs evoluţia a mers conform planului. „Mergem pe extindere şi păstrăm trendul ascendent.“

    RE/MAX este lider mondial în real estate, fiind franciza numărul unu la nivel global pe acest segment; compania a fost înfiinţată în 1973 în Denver şi are birouri în aproximativ 100 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX are activităţi în 33 de ţări, cu peste 1.500 birouri şi 15.000 de agenţi. Implementarea francizelor în fiecare ţară în parte are specificul său, mai ales datorită faptului că „legislaţia nu este unitară în acest domeniu şi sunt diferenţe destul de mari de la o ţară la alta“. El adaugă că nici situaţia agenţilor imobiliari nu este ideală, din cauza faptului că oricine poate pătrunde în acest domeniu. „Oricine poate fi, peste noapte, agent imobiliar. Nu are nevoie de traininguri, de certificări sau cursuri. Acesta este un lucru rău. Continuăm să lucrăm după liberul arbitru, fără să existe linii clare de respectat. De exemplu, nimeni nu ştie câţi agenţi imobiliari sunt în România. Probabil că este ultima dintre profesiile liberale din România care se află în situaţia asta“, spune Cuc.

    Pentru a sistematiza şi eficientiza munca agenţilor, RE/MAX are pus la punct un sistem de training-uri, cursuri, atât pentru agenţi cât şi pentru proprietarii de franciză, aşa-numiţii „broker owner“, care sunt entităţi economice independente, îşi gestionează independent activitatea şi au, între obiectivele clare, recrutarea de agenţi, potrivit lui Cuc. „Noi oferim pachete educaţionale pentru proprietari cât şi pentru agenţii care tranzacţionează: 150 de ore de curs pentru agent şi peste 200 de ore pentru proprietarii de franciză. În plus, se ţin module de coaching în interiorul biroului de care aparţin.“

    Agenţii RE/MAX sunt plătiţi doar pe baza unui comision; nu sunt angajaţi, ci asociaţi cu franciza respectivă şi sunt remuneraţi cu 50% din comisioanele generate – care pot ajunge chiar până la 80%, caz în care agentul are şi obligaţii financiare faţă de biroul la care este asociat. În ce priveşte tipul de persoane pe care îi caută RE/MAX pentru a deveni agenţi, aceştia sunt persoanele cu „spirit antreprenorial“. Mai cu seamă în managementul unei asemenea francize este importantă doza de spirit antreprenorial, iar Răzvan Cuc menţionează că „acest tip de afacere este făcut pentru mulţi, dar nu pentru oricine“.

    Piaţa imobiliară românească a crescut cu 10% în 2015, comparativ cu anul precedent, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul tranzacţiilor realizate, potrivit unui studiu al companiei, iar antreprenorul clujean previzionează ca acest trend ascendent să continue şi în 2016. „Am umblat în ultimii doi ani prin oraşele din ţară pentru a înţelege pieţele imobiliare din România. Am observat că peste tot se construieşte şi se vede un interes al dezvoltatorilor de a construi şi de a vinde, şi un interes al clienţilor de a-şi achiziţiona locuinţe. Piaţa imobiliară se află într-un moment bun“, consideră el. Cuc se fereşte să preconizeze cum va arăta piaţa în următorii ani spunând că „nu ştiu dacă e cineva în ţară care poate prezice cum o să meargă piaţa, însă ar trebui să meargă înainte în felul acesta nişte anişori“.  În acest context, RE/MAX România a intermediat anul trecut circa 300 de tranzacţii, în valoare totală de 19 milioane de euro, şi a încasat comisioane de aproximativ un milion de euro. Aproape 80% din tranzacţii au fost vânzări, iar restul închirieri; 80% din proprietăţile tranzacţionate au fost pe segmentul rezidenţial, 15% pe segmentul office şi comerciale, iar 5% terenuri, potrivit Ziarului Financiar.

    Bucureştiul rămâne în continuare piaţa numărul unu din România, dar oraşul natal al lui Cuc, Clujul, creşte mult; în acest moment „Clujul are o medie de preţ pe metrul pătrat uşor mai mare ca Bucureştiul. Capitala are vârfuri mai mari, volume mai mari, dar Clujul este poate cea mai scumpă piaţă, în medie, din România în prezent“.

    La nivelul întregii ţări, apartamentele vechi încă sunt foarte dezirabile datorită locaţiei centrale, însă „tinerii din centrele economice mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi preferă locucuinţe în construcţii noi“. Cu toate acestea, creşte şi numărul tranzacţiilor de închiriere: „darea în plată îngreunează accesul la finanţare, iar tinerii care nu au posibilitatea de a da un avans de 30-40% vor rămâne chiriaşi“.

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • Povestea indianului care a studiat în patru ţări şi a creat un conglomerat de miliarde de dolari

    J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.

    Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.

    După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean  indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.

    Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.

    A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.

    J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.

    Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.

     J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.

  • …Şi-au rămas doar 36

    Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.

    Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit).

    Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziţia Băncii Româneşti de către Bancpost.

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacţia de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operaţiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunţată finalizarea tranzacţiei, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni.

    Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.

    Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curăţată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR şi BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creşterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.

    Unul dintre artizanii tranzacţiei cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiţii Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare şi politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj şi tot el a fost cel care a mediat tranzacţia, prin intermediul firmei Vienna Capital.

    Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 şi deruat până la sfârşitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.

    Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piaţă urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piaţa financiară locală, Banca Transilvania s-a detaşat anul trecut, raportând un câştig net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

    Şi britanicii de la RBS au plecat de pe piaţa românească, după numai şase ani de prezenţă, perioadă în care nu au făcut decât să-şi reducă în mod constant expunerea locală şi să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacţii globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.

  • Cum se toacă banii din programele de sănătate: medicamente pentru morţi şi achiziţii ilegale

     De asemenea, CNAS a validat eliberarea de medicamente în valoare de 63.000 de lei, pentru pacienţi care erau decedaţi la data eliberării din farmacii a respectivelor medicamente. În acelaşi document se arată şi faptul că unităţile sanitare au achiziţionat materiale sanitare şi medicamente peste stocurile necesare şi că preţurile de achiziţie au fost diferite de la o unitate la alta, deşi produsele proveneau de la acelaşi furnizor. Raportul Curţii de Conturi menţionează şi lipsa de implicare a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte controlul implementării Programelor Naţionale de Sănătate pentru diabet şi boli rare, deşi aceasta este una dintre principalele atribuţii ale sale. În total, cheltuielile nejustificate se ridică la 9.424.000 de lei, informează Gândul.

    Raportul Curţii de Conturi pentru perioada 2012-2014, întocmit în urma analizării activităţii Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a unui număr de 21 de Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), în cadrul programului naţional de diabet zaharat, arată că în perioada 2012-2014 au apărut cheltuieli nelegale în valoare estimată de 9.424.000 lei.

    Astfel, medici care nu beneficiază de specializarea necesară prescrierii de reţete pentru afecţiuni diabetice au eliberat reţete în valoare de aproximativ 3.551.000 de lei.

    Aceste reţete au fost validate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), contrar legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portughezii sunt îngrijoraţi că spaniolii pun stăpânire pe sistemul lor bancar

    Banco BPI va fi cea de-a treia bancă portugheză vândută în ultimele luni dacă oferta CaixaBank pentru aceasta va avea succes, scrie Wall Street Journal.

    Mulţi legislatori, oameni de afaceri şi comentatori influenţi din Portugalia sunt însă nemulţumiţi. Motivul? Cei care fac achiziţiile sunt spanioli. Reacţia portughezilor arată cum abordările naţionaliste pot ridica obstacole în calea tranzacţi­ilor din sectorul financiar, reprezentând în acelaşi timp o ameninţare la adresa eforturilor Băncii Centrale Europene de a promova fuziunile cross-border pentru consolidarea sistemului bancar al blocului monetar. Neoficial, BCE susţine achiziţiile de bănci portugheze de către rivale din Spania, acestea putând contribui la accelerarea curăţării sistemului bancar al Portugaliei, potrivit unor surse familiare cu situaţia.

    Mai multe dintre băncile portugheze au primit ajutor de stat în 2012, însă multe se confruntă în continuare cu profitabilitate scăzută, credite neperformante şi capital slab.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Miliarde din cer? Opţiunea „Bani din elicopter” are din ce în ce mai mulţi fani

     După ce peste 600 de reduceri de rate ale dobânzii şi achiziţii de active de 12.000 de miliarde de dolari efectuate de la declanşarea crizei financiare nu au reuşit să mişte rata inflaţiei suficient de mult, băncile centrale ar putea fi nevoite să păşească şi mai adânc într-un teritoriu necunoscut, scrie Bloomberg. Soluţia salvatoare ar putea fi o strategie cunoscută drept „bani din elicopter”, propusă pentru prima dată de laureatul premiului Nobel Milton Friedman. În ultimele două săptămâni, economişti ai Citigroup, HSBC Holdings şi Commerzbank au publicat cu toţii rapoarte destinate investitorilor pe această temă, în timp ce titanul fondurilor de hedging Ray Dalio crede că ideea are potenţial. Oficialii Băncii Centrale Europene discută deja cu privire la ceea ce preşedintele băncii Mario Draghi caracterizează drept „un concept foarte interesant”.

    „Nu ştim cu siguranţă dacă «banii din elicopter» va fi următoarea opţiune, dar subiectul este adus din ce în ce mai des adus în discuţie”, afirmă Gabriel Stein, economist la Oxford Economics. „Probabilitatea ca această opţiune să fie implementată sub o anumită formă undeva este destul de ridicată.”

    Teoria, niciodată abordată de o economie modernă importantă, priveşte fuzionarea politicilor monetară şi fiscală. Guvernele în criză de lichiditate vând titluri de datorie pe termen scurt direct către băncile central locale pentru bani nou tipăriţi care sunt apoi injectaţi direct în economie prin intermediul unor reduceri de taxe sau programe de cheltuieli. Intermediarii obişnuiţi, cum sunt băncile, sunt ocoliţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Booksharing.ro, din pasiune pentru cărţi

    Dragoş Holban are 36 de ani, a terminat Facultatea de Informatică din Iaşi şi de 8 ani lucrează ca programator web. Colega sa Cristina Vulpe, de 30 de ani, a terminat medicina veterinară şi istorie la Iaşi; de doi ani lucrează în marketing online. Ei sunt cei care se ocupă, zi de zi, de Booksharing.ro, o comunitate online destinată iubitorilor de carte.

    „De când am început să învăţ programare web, caut idei de proiecte pe care să le realizez pe cont propriu. Am început cu un joc online în urmă cu 8 ani, de care nu am avut timp să mă ocup aşa cum mi-ar fi plăcut”, povesteşte Dragoş Holban, fondatorul Booksharing.ro. „Prin acest proiect încerc să rezolv o nevoie a iubitorilor de carte, şi anume cea de a face loc în bibliotecă pentru noile achiziţii şi, de ce nu, aceea de a citi ceva nou cu o investiţie cât mai mică. Promovarea site-ului a fost făcută în principal pe Facebook, prin prieteni şi puţin Adwords. Ca investiţie, nu a depăşit încă 1.000 lei, dar e foarte aproape”, spune Dragoş Holban.

    Care este însă motivul pentru care cineva ar alege Booksharing.ro? Avantajul faţă de schimbul clasic, de 1 la 1, explică echipa Booksharing, este că nu trebuie să găseşti pe cineva care să vrea cărţile tale şi, în acelaşi timp, să aibă ceva ce îţi doreşti tu. Făcând schimb în cadrul comunităţii, ai la dispoziţie mult mai multe cărţi din care să alegi şi fiecare va găsi pe site cărţi care să-i placă.
    Cum funcţionează, aşadar, platforma Booksharing.ro? Pentru a cere cărţi de la alţii, utilizatorii trebuie să câştige puncte pe care le vor folosi pentru a primi cărţi gratis de la alţi utilizatori. Punctele în cauză se câştigă atunci când utilizatorul adaugă volume pe care vrea să le dea altora; fiecare carte adăugată îi va aduce 0,25 puncte. Un alt mod de a obţine punctele este să răspundă unei cereri de la un alt cititor: fiecare carte trimisă îi va aduce 1 punct. Există însă şi limite: utilizatorul poate cere maxim dublul cărţilor pe care le oferă. De exemplu, dacă acesta va da 2 cărţi, va putea primi 4. La început, după adăugarea primelor 4 cărţi şi, implicit, atribuirea primului punct, utilizatorul va putea cere o singură carte.

    „În urmă cu aproximativ jumătate de an mi-a venit ideea care a dus la realizarea site-ului Booksharing.ro. Am început să lucrez la el în timpul liber şi «lansarea» oficială a fost numai după o lună, în noiembrie 2015. M-am inspirat şi din alte site-uri similare existente în SUA care oferă funcţionalităţi asemănătoare.” Unul dintre site-urile de care vorbeşte Dragoş Holban e BookMooch, o platformă din Statele Unite care se bazează pe acelaşi sistem, cu scopul de a da acces la cărţi unui număr cât mai mare de iubitori ai lecturii. Cel mai bine exprimă această idee motto-ul unui alt site, BookCrossing.com: „If you love your books, let them go“. BookCrossing este mai degrabă un experiment social decât un business: cititorii sunt încurajaţi să lase cărţi în locuri publice, de unde alţii să le poată ridica. Procesul este simplu: cititorul foloseşte platforma pentru a printa o etichetă pe care o ataşează apoi cărţii.

    Odată ce cartea este înregistrată pe site, cititorul o lasă pe o bancă într-un parc sau pe un scaun din metrou; cel care o găseşte este rugat să anunţe acest lucru pe site, astfel încât primul proprietar să ştie la câte persoane a ajuns, de-a lungul timpului, cartea sa.
    „În 5 luni am ajuns să avem aproximativ 1.000 de cărţi disponibile pe site. La cum evoluează, cred că vom ajunge la peste 5.000 de cărţi şi 2000 de utilizatori activi până la sfârşitul anului”, spun cei doi. Ei nu consideră Booksharing.ro o afacere, dar nu exclud ideea unor parteneriate, atât timp cât ele vin cu bune intenţii. “Nu vedem acest site ca un start-up, ci ca o pasiune şi ne-ar plăcea să devină atât de cunoscut încât anumite branduri mari din România să dorească să-şi asocieze imaginea cu această idee, şi să devină susţinători sau promoteri ai site-ului.”

    Când vine vorba despre antreprenori pe care îi admiră, Dragoş îl menţionează pe colegul său Costi, actual CEO al IntelligentBee, care îi este alături de 8 ani, „de când am început să lucrez în acest domeniu al web-ului“.

    Hobby-urile lui Dragoş? Trenuleţele, gadgeturile şi cei doi copii, spune el zâmbind. Colega sa împărtăşeşte pasiunea prietenului său pentru cărţi sau filme poliţiste şi science-fiction. Ea lucrează şi la alte câteva proiecte destinate iubitorilor de carte: „un blog personal, un site de nişă destinat audienţei americane (www.Booksforwhat.com), precum şi un website cu publicaţii gratuite. Dar în afară de booksharing.ro, nu cred că timpul îmi va permite implicarea în alt proiect în viitorul apropiat“. Timpul este o problemă şi pentru Dragoş, care lucrează doar o oră sau două pe zi la site-ul Booksharing: „Mai mult nu am”, recunoaşte el. „Uneori, când sunt multe cărţi de aprobat sau editat, două ore se pot transforma în patru, mai ales dacă întârzii din cauza jobului şi îmi rămân multe titluri de modificat”, spune şi Cristina.

    „Nu îmi plac calculele şi estimările de afaceri, cu toate că am avut ocazia să intru în contact cu această zonă. Cred, în schimb, în pasiunea şi în a face ceva ce-ţi place, şi dacă acest lucru ajută şi pe cei din jur, se poate dovedi a fi o bună idee de afaceri”, încheie Dragoş Holban.

  • Banca Transilvania cumpără Casa de Investiţii Capital Partners, cea mai mare firmă independentă de consultanţă în fuziuni şi achiziţii şi finanţare corporativă din România

    Banca Transilvania a anunţat astăzi achiziţia Casei de Investiţii Capital Parteners, cea mai mare firmă independentă de fuziuni şi achiziţii şi de finanţări corporative din România, prin compania sa de brokeraj pe bursă BT Securities. Tranzacţia constă în preluarea echipei şi brandului Capital Partners, astfel încât BT Securities va deveni BT Capital Parteners. Tranzacţia urmează să fie finalizată până la sfârşitul lunii martie în acest an.

    BT Capital Partners va asista şi va consilia companiile pentru listarea la bursă şi pentru atragerea de noi investitori, va oferi servicii de brokeraj, consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii, finanţare şi structurare de operaţiuni financiare complexe, cercetare de piaţă şi consultanţă pentru management strategic.

    Horia Ciorcilă, preşedintele Banca Transilvania, a declarat: ”Intrarea Banca Transilvania Financial Group pe piaţa Investment Banking-ului este o piatră de hotar pentru evoluţia noastră, în condiţiile în care consolidează gama noastră de produse şi servicii furnizate pentru clienţii mari. BT Capital Partners va oferi servicii financiare specializate de top complementare cu produsele bancare. Intenţia noastră este de a combina platforma şi experienţa BT Securities şi cea a diviziei de corporate din cadrul băncii cu expertiza Capital Partners în investment banking, pentru a profita de oportunităţile de piaţă în creştere de pe plan local”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro