BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR vede o redresare a cererii din economie abia spre 2012

    “Pe fondul mentinerii unui nivel redus al utilizarii
    capacitatilor de productie din economie, precum si al cresterii
    anticipate a standardelor si a conditiilor de creditare in cazul
    creditelor pe termen lung destinate persoanelor juridice, angajarea
    corporatiilor in proiecte noi de investitii se va relua doar
    gradual”, apreciaza BNR, in ultimul Raport asupra inflatiei, dat
    publicitatii joi, si care are in vedere intervalul iulie 2010 –
    septembrie 2012.

    Abia din a doua parte a acestui interval este de asteptat ca
    investitiile cu scop productiv sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    In special in prima parte a intervalului de prognoza este de
    asteptat, de asemenea, mentinerea consumului final la valori
    reduse, explicabil prin efectele masurilor de ajustare bugetara
    (taierea salariilor in sectorul public si majorarea TVA), ca si
    prin inasprirea standardelor de creditare pentru persoanele fizice
    si a deficitului de cerere pe piata muncii, care vor avea toate un
    impact negativ asupra venitului disponibil al populatiei. Consumul
    va creste abia din a doua parte a anului, pe masura ce
    constrangerile financiare din economie se vor ameliora.

    In schimb, exporturile vor fi stimulate in continuare de redresarea
    economiilor occidentale, asa cum s-a intamplat si anul acesta.
    Pentru 2011, BNR anticipeaza o crestere economica medie anuala in
    zona euro de 1,5%, usor mai ridicata fata de anticipatia din
    raportul din august asupra inflatiei, si un nivel al dobanzii
    EURIBOR la 3 luni de 1,02%, usor mai redusa fata de prognoza
    precedenta.

    BNR a modificat si previziunea privind cursul euro-dolar, estimand
    o intarire mai pronuntata a monedei euro, la un curs mediu de 1,30
    dolari/euro. In privinta cursului leului, faptul ca in prezent leul
    trece printr-o perioada de apreciere in termeni reali fata de euro
    a redus costurile in lei ale creditelor in valuta, cu efect
    stimulativ asupra cererii interne. Pe de alta parte insa, raportul
    dintre euro si dolar ramane greu previzibil pe termen mediu, astfel
    incat, daca tendinta de acum s-ar inversa si dolarul s-ar aprecia
    “notabil” fata de euro, atunci si importurile in dolari ale Romanei
    s-ar scumpi, influentand negativ preturile la combustibili si,
    implicit, evolutia economiei.

    Si pretul mediu al petrolului este asteptat sa creasca mai mult, la
    82 de dolari/baril, fata de 77,4 de dolari/baril in 2010,
    reflectand iesirea din recesiune a economiei mondiale.

    Rata de crestere a PIB potential va continua sa ramana sub nivelul
    dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva fluxurile de
    investitii, consumul final, gradul de utilizare a capacitatilor de
    productie si populatia ocupata. PIB potential, folosit in calculele
    BNR pentru determinarea estimarilor de inflatie, inseamna nivelul
    PIB real care poate fi generat de o economie unde resursele
    (capacitatile de productie si forta de munca) sunt folosite la
    maximum fara a genera presiuni de inflatie.

    In graficul BNR privind tendinta PIB potential, cea mai mare
    abatere negativa apare in ultimul trimestru din 2010 (spre -7%),
    pentru ca apoi sa urmeze o redresare lenta pana in trimestrul al
    treilea din 2012. In privinta PIB real, singura mentiune explicita
    din raport se refera la trimestrul III din 2010, pentru care BNR
    “preconizeaza reluarea scaderii economice”.

    BNR ia in considerare si riscurile care ar putea afecta acest
    scenariu, in primul rand “intarzierea, eficacitatea limitata sau
    chiar imposibilitatea de aplicare a masurilor de ajustare”
    asumate cu FMI si UE si “deteriorarea peste asteptari a dinamicii
    activitatii economice interne”.

    Intr-un astfel de scenariu de risc, exemplifica BNR, deteriorarea
    increderii mediului de afaceri, deprecierea leului si cresterea
    dificultatii de finantare a statului si a companiilor ar putea crea
    pericolul unei “evictiuni a sectorului privat de pe piata
    creditului bancar, in favoarea sectorului public”, ceea ce ar
    afecta direct redresarea economiei.

    Incertitudinile asociate cu prognoza BNR au facut deja ca banca
    centrala sa modifice estimarea privind inflatia la sfarsitul anului
    2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din august), respectiv
    pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • Isarescu: Nu cred in atingerea cu orice cost a tintei de deficit daca se creeaza alte probleme

    “Nu cred personal ca un mix sustenabil de politici economice
    trebuie sa se bazeze pe fortarea unei anumite laturi, de exemplu pe
    atingerea neaparata si cu orice cost a tintei de deficit bugetar
    daca o asemenea eventualitate creeaza probleme in alta parte”, a
    spus Isarescu, in cadrul unei conferinte de presa. El a mentionat
    ca daca Romania se va ambitiona sa ceara un deficit bugetar mai
    mare, va fi taxata sub forma costurilor finantarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: As vrea sa prind euro nu ca guvernator, ci ca pensionar

    “Realismul tintei depinde in mare masura de acum incolo de
    capacitatea acestei tari de a se consolida fiscal. Ramane de vazut
    daca va suporta consolidarea fiscala pentru a spune da, ramanem
    acolo. As vrea sa prind personal, nu cat sunt guvernator, ci cat
    sunt pensionar, adoptarea euro”, a spus Isarescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vesti proaste de la Banca Nationala: inflatia va depasi 8% in 2010

    “BNR anticipeaza ca va inchide acest an cu o inflatie de 8,2%,
    scenariu pe care il considera chiar usor optimist daca se vor
    manifesta anumite riscuri”, au declarat sursele citate.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prezinta astazi raportul
    trimestrial asupra inflatiei.

    Economistii sustin ca, poate surprinzator, deraierea inflatiei
    nu se datoreaza atat de mult majorarii TVA, cat scumpirilor care au
    avut loc sau care au fost anuntate in cazul produselor
    alimentare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BNR recomanda din nou Guvernului sa nu abandoneze masurile de austeritate

    Ca atare, BNR afirma ca dezinflatia si reluarea cresterii
    economice depind decisiv de consecventa Gvernului in consolidarea
    fiscala, in reformele structurale si de cresterea gradului de
    absorbtie a fondurilor europene, conform angajamentelor asumate cu
    UE si FMI – “preconditie esentiala pentru recastigarea increderii
    pietelor financiare internationale”.

    Consiliul de Administratie al BNR a decis in sedinta de marti sa
    mentina dobanda de politica monetara la 6,25% pe an si sa nu
    schimbe nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile
    pasivelor in lei si in valuta ale bancilor.

    CA al BNR a decis totodata mentinerea tintei de inflatie pentru
    anul 2012 la nivelul de 3% (plus/minus 1%). Incepand din 2013,
    banca centrala va adopta o tinta stationara de inflatie, situata la
    nivelul de 2,5% (plus/minus 1%). Tintele asumate urmeaza sa fie
    discutate cu Guvernul.

    Trecerea la tinta stationara multianuala are menirea de a asigura
    coborarea ratei inflatiei la un nivel compatibil cu criteriul de
    inflatie al Tratatului de la Maastricht si trecerea in final la
    etapa tintei continue de inflatie pe termen lung – compatibila cu
    definitia cantitativa a stabilitatii preturilor adoptata de BCE,
    explica banca centrala.

    Rata anuala a inflatiei a urcat la 7,77% in luna septembrie 2010,
    fata de 7,58% in luna precedenta, ca efect al majorarii TVA, “dar
    si al propagarii asupra preturilor produselor agroalimentare a
    influentelor adverse resimtite pe pietele specifice interne si
    internationale”, apreciaza BNR.

    “Posibilitatea manifestarii unor efecte de runda a doua ale
    majorarii TVA, o eventuala ajustare mai pronuntata a preturilor
    administrate in comparatie cu cea avuta in vedere la alcatuirea
    prognozelor, precum si incertitudinile privind efectele masurilor
    de consolidare fiscala, in contextul unui climat politic si social
    tensionat, raman preocupante si reclama in continuare o conduita
    prudenta a politicii monetare”, afirma CA al BNR.

    BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul trimestru din 2011 daca presiunile inflationiste sunt reduse
    si daca mediul politic va fi mai stabil, apreciaza Eugen Sinca,
    analist in cadrul BCR.

    Pentru ca aceasta sa se intample, adica dobanda centrala a BNR sa
    coboare din nou, este insa necesar un rezultat pozitiv al
    negocierilor cu FMI pentru un nou acord, negocieri programate
    pentru ianuarie-februarie 2011, considera analistul BCR.

    Urmatoarea sedinta de politica monetara a CA al BNR va avea loc la
    5 ianuarie 2011.

  • Vremea finantarilor ieftine se apropie de sfarsit, anunta guvernatorul BNR

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a sustinut ca Romania este la
    limita cu obtinerea finatarilor ieftine pentru sursele financiare
    atrase de stat, ceea ce inseamna ca toata economia ar trebui sa se
    pregateasca sa ia in calcul dobanzii mai mari.De la inceputul
    anului Ministerul Finantelor face mari eforturi pentru a nu plati
    la lei o dobanda mai mare de 7%, dar sumele pe care le obtine sunt
    destul de mici in raport cu necesarul de finantare. Insa presiunile
    bancilor de a obtine o dobanda mai mare sunt destul de
    accentuate.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • Cum vad managerii luna octombrie: usor reviriment in industrie, angajari in constructii, preturile nu mai cresc

    Potrivit BNR, diferenta dintre ponderea opiniilor pozitive si
    negative despre evolutia industriei, formulate de cele 420 de
    companii investigate (soldul conjunctural), s-a dublat fata de luna
    precedenta, ajungand la 28%. Este de asteptat insa ca acest
    optimism sa nu fie de lunga durata, intrucat portofoliul de comenzi
    isi va tempera ritmul de crestere (soldul pozitiv al opiniilor in
    aceasta privinta s-a redus la 9%, mai putin de o treime din cel din
    septembrie).

    Managerii estimeaza, de asemenea, pentru octombrie o crestere a
    stocurilor de produse finite in industrie si constructii si o
    imbunatatire a activitatii din constructii, insa impactul cererii
    slabe asupra afacerilor lor este reclamat de 44% dintre companiile
    industriale si de 59% dintre operatorii din constructii. Blocajul
    financiar afecteaza in proportie de 33% companiile din constructii
    si de 18% firmele din industrie.

    Alti factori considerati cu influenta nefavorabila sunt nivelul
    ridicat al ratelor dobanzilor bancare, evolutia cursului de schimb
    si modificarile de ordin fiscal in vigoare din luna iulie.

    In privinta numarului de salariati, 62% dintre respondentii din
    industrie nu vad modificari importante, insa nu sunt excluse
    disponibilizari de mai mica anvergura, avand in vedere ca soldul
    conjunctural al opiniilor a devenit negativ (-6%). In schimb, in
    constructii sunt anticipate noi angajari de personal, opiniile
    pozitive depasindu-le aici pe cele negative cu 23%.

    Preturile de productie in ambele sectoare economice ar putea ramane
    relativ stabile (asa considera 93% dintre managerii din industrie
    si 90% dintre cei din constructii). Cu exceptia, pe de o parte, a
    industriei textile, de confectii, pielarie si incaltaminte, unde
    aproape un sfert din numarul total al managerilor au anuntat
    reduceri de preturi -, iar pe de alta parte, a industriei
    alimentare si a sectorului de prelucrare a lemnului, unde sunt
    anticipate usoare majorari, raspunsurile formulate de operatorii
    industriali sunt dominate, in proportie de cel putin 94%, de
    intentii de mentinere neschimbata a preturilor.

    Estimarile managerilor indica pentru luna octombrie si o mentinere
    a pantei usor ascendente a investitiilor in industrie (sold +19%)
    si o posibila intrerupere a traiectoriei descrescatoare in sectorul
    constructiilor.

    Rata profitabilitatii in industrie nu va avea modificari
    semnificative comparativ cu luna septembrie, o imbunatatire a
    acestui indicator fiind insa asteptata in constructii, unde
    ponderea opiniilor pozitive a depasit-o pe cea a celor negative cu
    pana la 20%.

  • BNR vrea sa descurajeze acordarea de stimulente bancherilor pentru asumarea de riscuri

    BNR include in categoria acestor stimulente remuneratiile
    variabile, incluzand “beneficiile majorate de tipul pensiilor
    garantate pe o bază discreţionară de către o instituţie de credit
    unui angajat”. Banca Nationala isi rezerva dreptul sa impuna
    restrictii la folosirea stimulentelor sau le poate interzice cand
    considera necesar.

    Regulamentul interzice, de la 1 ianuarie 2011, acordarea
    remuneratiei variabile garantate (considerata a incuraja asumarea
    riscurilor), cu exceptia cazurilor cand se angajeaza personal nou
    si doar limitată la primul an. Intre 40% si 60% din remuneratia
    variabila va fi amanata cel putin 3-5 ani, in functie de
    activitatea angajatului si de riscul ei. Remuneraţia variabilă,
    inclusiv cea amanata, este plătită sau intră în drepturi doar dacă
    poate fi susţinută in raport cu situaţia financiară a instituţiei
    de credit.

    Daca banca are performanta financiara redusa sau negativa,
    remuneratia variabila totala va fi redusa, inclusiv prin taierea
    bonusurilor deja anuntate sau acordate.

    BNR interzice bancherilor sa foloseasca strategii personale de
    acoperire împotriva riscurilor sau poliţă de asigurare legată de
    remuneraţie şi de răspundere, pentru a submina efectele de aliniere
    la risc încorporate în contractul de remunerare.

    Principiile de remunerare din regulament trebuie aplicate de banci
    “la nivel de grup, de instituţie-mamă şi de filială, incluzând cele
    înfiinţate în centre financiare offshore”. Regulamentul BNR
    aliniaza astfel legislatia din sistemul bancar romanesc cu
    directivele Comisiei Europene si reglementarile emise de Comitetul
    European pentru Supraveghere Bancara.

    BNR adapteaza, in premiera, si reglementarile pentru cazul cand o
    banca ar fi nevoita sa beneficieze de interventia statului,
    precizand ca in asemenea situatii, conducerea bancii respective nu
    are dreptul la remuneratie variabila si ca pot fi impuse limite la
    compensatia acordata managementului bancii.

    PENTRU CE SUNT PLATITI BANCHERII

    Daca bancherii sunt platiti in functie de performanta, la evaluarea
    performanţei individuale vor fi luate în considerare si criterii
    financiare, dar şi criterii nonfinanciare – “cunoştinţele acumulate
    si calificările obţinute, dezvoltarea personală, conformarea cu
    sistemele şi controalele instituţiei de credit, implicarea în
    strategiile de afaceri şi în politicile semnificative ale
    instituţiei de credit şi contribuţia la performanţa echipei”. Plata
    in functie de performanta nu va fi corelata “in mod excesiv” cu
    rezultatele financiare pe termen scurt.

    Conform regulamentului BNR, politica de remunerare a unei
    instituţii de credit trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor,
    iar procesul de evaluare a personalului trebuie să fie formalizat
    în mod corespunzător şi trebuie să fie transparent pentru
    angajaţi.

    De asemenea, personalul din sistemul de control intern şi, acolo
    unde este cazul, personalul departamentelor de resurse umane şi
    experţii externi trebuie să fie implicaţi în elaborarea politicilor
    de remunerare ale unei instituţii de credit. Cel putin o data pe
    an, politica de remunerare trebuie sa faca obiectul unei evaluări
    interne “centrale şi independente” care sa asigure ca nu se
    incurajeaza prin stimulente asumarea de riscuri peste nivelul
    riscurilor tolerate al instituţiei de credit.

  • De ce gandesc romanii in euro. Cum vrea BNR sa „topeasca” leul

    Desi fac platile in lei, romanii se raporteaza la euro, pentru
    ca “asa au fost formati sa gandeasca”, dar si fortati de practica
    afisarii preturilor in moneda unica europeana la masini, telefonie
    si locuinte. In timp ce dealerii auto sustin ca nu au incotro,
    pentru ca autoturismele sunt cumparate la un anumit curs de schimb,
    analistii sunt de parere ca firmele transfera riscul valutar asupra
    clientilor.

    “Este o idee gresita ca romanii vor sa stie pretul in euro. Vor
    in euro pentru ca asa au fost formati sa gandeasca”, sustine Radu
    Craciun, director de investitii Eureko Pensii, cu ocazia dezbaterii
    “Esti roman, platesti in lei”, organizata de Ziarul Financiar.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Datoria externa a Romaniei a crescut la 87,7 miliarde de euro dupa primele opt luni

    Fata de perioada ianuarie – august 2009, cel mai rapid a crescut
    datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la 17,14 miliarde de
    euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei pe termen lung
    (7,5%), ceea ce confirma avertismentele analistilor, conform carora
    necesitatile mari de finantare rapida ale Romaniei majoreaza
    ponderea indatorarii pe termen scurt.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut, din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    Din totalul datoriei externe, imprumutul de la FMI a reprezentat
    8,41 miliarde de euro, in crestere de la 5,68 miliarde in
    ianuarie-august 2009. Serviciul datoriei in contul acestui imprumut
    au reprezentat 118 milioane de euro in primele opt luni ale
    anului.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung (raportul
    intre serviciul datoriei si exportul de bunuri si servicii) a fost
    33,4% in perioada considerata, comparativ cu 33,1% in 2009. Gradul
    de acoperire a datoriei (raportul dintre rezerva valutara si de aur
    si importul mediu lunar de bunuri si servicii) era la 31 august de
    8,8 luni de importuri de bunuri si servicii, comparativ cu 8,6 luni
    la 31 decembrie 2009.

    La finele lui august, rezerva valutara si de aur aflata la BNR era
    de 34,8 miliarde de euro.