BusinessMagazin

Tag: produse

  • Apple a crescut cu 20% preţurile produselor vândute în Marea Britanie

    Brexitul va lovi consumatorii din Marea Britanie, în condiţiile în care tot mai multe companii răspund scăderii puternice a lirei cu creşterea preţurilor, scrie Bloomberg.

    Apple a crescut vineri preţurile mai multor produse, inclusiv Mac Pro, cu 20%, pentru a ţine pasul cu devalorizarea lirei. Electrolux de asemenea va creşte preţurile produselor cu 10%.

    Inflaţia accelerează în cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, ceea ce pune presiune puternică pe preţuri, care cel mai probabil vor creşte în condiţiile în care lira (aflată la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani) creşte costurile importurilor.

    “Vom vedea şi mai multe creşteri de preţuri, cel mai posibil la produsele mai scumpe, şi vom vedea o scădere semnificativă a veniturilor reale”, a spus Kit Juckes, strateg la Societe Generale.

    Apple a început să ceară 2999 de lire pe Mac Pro, faţă de 2499 de lire la începutul săptămânii. Mini Mac se vinde acum cu 479 de lire, comparativ cu 399 de lire.

  • Noile produse prezentate de cei doi giganţi din tehnologie. Microsoft lansează un desktop impresionant, iar Apple aduce funcţia de touch laptopurilor

    Microsoft a anunţat în cadrul evenimentului Windows Creator Edition Surface Studio, un computer integrat într-un monitor de dimensiuni foarte mari, cu hardware puternic şi design atrăgător, dedicat profesioniştilor din mediul creativ, fiind potrivit atât pentru graficieni, videografi şi fotografi, cât şi de gameri, primind câteva funcţii speciale pentru jocuri video.

    Computerul are display „Pixel Sense” cu funcţii tactile cu diagonală de 28”, echipat cu ceea ce numeşte Microsoft „cel mai subţire panou LCD de până acum”. Acesta vine cu un format atipic 3:2, asemeni tabletelor Surface Pro şi afişează o rezoluţie de 4500 x 3000 pixeli, cu 63% mai mult decât rezoluţia standard UHD/4K. Microsoft va oferi un nou periferic numit Surface Dial, o rotiţă multifuncţională care va putea fi folosită în diverse aplicaţii de design, cât şi în cadrul sistemului de operare Windows 10. Computerul are la bază procesoare Intel Core i5 sau i7 pe arhitectură Skylake, alăturate unor cipuri grafice NVIDIA GeForce GTX 965M cu 2 GB sau GTX 980M cu 4 GB, unităţi de stocare hibrid de 1 sau 2 TB şi opţiuni de RAM de la 8 la 32 GB. În funcţie de configuraţie, Surface Studio poate costa 2.999 dolari în versiunea de bază şi poate atinge preţul de 4.199 dolari în cea de top.

    Microsoft a anunţat şi a doua generaţie de laptopuri Microsoft Surface Book, care aduce hardware şi mai puternic, cât şi o autonomie drastic îmbunătăţită.

    Apple pe de altă parte a prezentat noua generaţie de laptopuri chiar a doua zi. Noul Macbook Pro este mult mai mic decât modelele din generaţia precedentă, indiferent de dimensiunea display-ului, foloseşte exclusiv mufe USB Type-C şi are o tastatură nouă, echipată cu un display secundar OLED numit Touch Bar care înlocuieşte butoanele F1-F12 şi butonul ESC.

    În dreapta barei OLED, care poate fi folosită de aplicaţii pentru acces la funcţii rapide, a fost integrat şi butonul Power, care este acum un pătrat de culoare neagră cu un senzor de amprentă TouchID pentru autentificarea în sistemul de operare, în diverse conturi online şi pentru aprobarea plăţilor prin Apple Pay. Trackpad-ul a fost de asemenea îmbunătăţit, fiind acum mult mai mare, pe toate modelele de Macbook Pro.

    Vor exista trei versiuni de Macbook Pro, care vor înlocui complet aproape complet în ofertă vechile modele. Va exista un Macbook Pro cu display de 13” care va veni cu o tastatură standard, fără ecran secundar OLED şi cu doar două port-uri Thunderbolt 3 (Type-C), un model de 13” cu ecran OLED şi patru port-uri Thunderbolt 3 şi un model de 15” cu aceleaşi 4 port-uri Thunderbolt 3 şi ecran secundar. În timp ce versiunile de 13” nu vor beneficia de cip grafic dedicat, varianta de 15” va fi echipată cu un GPU AMD R7 450 pe arhitectură Polaris, care oferă performanţă de două ori mai mare decât generaţia precedentă. Toate vor beneficia însă de un jack audio de 3,5 mm.

    Preţurile sunt evident, piperate. Modelul de bază fără display OLED secundar porneşte de la 1.499 dolari, în timp ce varianta cu OLED de 13” porneşte de la 1.799 dolari. Cel mai ieftin model de Macbook Pro de 15” costă însă 2.399 dolari şi poate atinge chiar 4.000 dolari în cazul adăugării de opţiuni extra. Livrările pentru modelul inferior încep astăzi în Statele Unite, în timp ce versiunile cu Touch Bar vor fi livrate în 2-3 săptămâni.

  • (P) Un brand pentru toată Europa

    Savini Due a investit 25 de milioane de euro pe parcursul celor 13 ani de la înfiinţarea afacerii, iar pentru anul viitor previzionează afaceri de 140 de milioane de lei, în creştere cu 30 de milioane de lei faţă de nivelul anului în curs. Piersante Savini, proprietarul firmei, povesteşte care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii.

    Cum, când şi de ce aţi pornit afacerea?

    Savini Due a fost înfiinţată în 2003, cu scopul de a produce în România mobilierul din lemn în stil rustic şi de a-l exporta în Europa. Motivul pentru care am pornit pe acest drum a fost şi este în continuare pasiunea pentru această industrie. În familia mea există o tradiţie lungă în producerea mobilierului, iar decizia de a trece graniţele şi a veni în România am luat-o pentru a continua tradiţia şi în afara Italiei.

    Care au fost cele mai importante momente in dezvoltarea afacerii?

    Cred că primul moment important a fost cel al sosirii la Sebeş, pentru că analizând factorii economici, politici şi sociali, dar şi oportunităţile locale şi recomandările primite de la alţi oameni de afaceri italieni cu operaţiuni în zonă, am înţeles foarte bine că atât momentul cât şi resursele disponibile local au creat condiţiile oportune pentru a pune bazele companiei. În afaceri, timingul e esenţial, iar pentru noi a fost perfect.

    Un alt moment important a fost prima extindere a facilităţilor de producţie, ce ne-a permis să ne extindem portofoliul de produse, care până atunci cuprindea produse realizate din lemn multistrat, cu produse realizate din MDF şi PAL. De asemenea, retehnologizarea de la sfârşitul lui 2013 şi începutul lui 2014 a fost un moment foarte important în dezvoltarea companiei, fiind cea mai importantă investiţie de până acum.

    Care este nivelul la care a ajuns acum afacerea?

    Ştim că suntem pe drumul cel bun dacă ne uităm pe cifrele înregistrate în ultimii ani. Ne-am dublat cifra de afaceri în ultimii 6 ani, vom încheia anul 2016 cu o cifră de afaceri de 110 mil. lei şi EBITDA de 27,5 mil. lei; numărul angajaţilor a crescut la 350 şi am continuat să facem investiţii importante, deşi economia naţională a avut o perioadă nu dintre cele mai bune, iar consumul nu a fost întotdeauna încurajat, ceea ce la un moment dat a dus la o scădere a pieţei de mobilier de baie din România. Succesul unui brand se înregistrează atunci când clientul intră în magazin cu gândul fixat pe produsele tale şi pleacă din acel magazin cu produsul tău. Noi ştim că avem o imagine pozitivă în rândul clienţilor, atuurile produselor noastre fiind calitatea şi designul unic, pe lângă preţul foarte bun.

    Care sunt principalii clienţi şi cele mai importante canale de desfacere?

    Acoperim 100% piaţa din România, cu prezenţă pe toate canalele de vânzare disponibile în acest moment, indiferent că vorbim de marile reţele DIY, cum sunt Dedeman, Brico Depot, Leroy Merlin, Hornbach sau Praktiker, de magazine locale şi showroomuri, sau de magazine online. Practic, oriunde te-ai afla pe teritoriul României, poţi achiziţiona produsele Savini Due. Referindu-ne la pieţele de export, avem o prezenţă solidă în Italia, Germania, Franţa, Bulgaria, Grecia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Malta, Cipru şi Serbia.

    Principalii noştri clienţi rămân marile reţele, însă foarte important este faptul că pentru noi toţi clienţii sunt la fel de importanţi şi sunt întotdeauna trataţi cu respect, indiferent dacă vorbim despre revânzători sau despre clientul final.

    Care sunt oportunităţile şi dificultăţile momentului?

    Cea mai mare problemă cu care se confruntă întreaga industrie este resursa umană insuficientă sau slab pregătită în domeniu, la care au contribuit în egală măsură sistemul de învăţământ şi fenomenul migraţiei forţei de muncă spre vestul Europei.

    Ca oportunităţi aş menţiona pătrunderea pe alte pieţe ale Europei şi dezvoltarea de produse noi şi inovative sau îmbunătăţirea ofertei actuale prin integrarea de noi tehnologii şi materiale.

    Care este valoarea totală a investiţiilor realizate pe parcursul celor 13 ani?

    Cea mai recentă retehnologizare a avut loc în 2013-2014, cu investiţii de 8 mil. euro, şi ne-a permis să reducem durata de producţie prin automatizarea mai multor procese, crescând în acelaşi timp nivelul de calitate al produselor noastre. Azi suntem cea mai mare fabrică producătoare de mobilier de baie din România, cu o suprafaţă de producţie de 17.000 mp şi
    350 de angajaţi. Din 2003 şi până astăzi am investit în total aproximativ 25 milioane de euro în fabrica de la Sebeş.

    Ce planuri aveţi?


    Ne propunem ca fiecare casă din România, în primul rând, iar apoi din întreaga Europă, să aibă cel puţin o baie mobilată de Savini Due. Iar pentru asta trebuie să continuăm să creştem, să investim în oamenii noştri, în noi produse şi noi tehnologii de producţie. Focusul principal este de a creşte notorietatea brandului Savini Due la nivel naţional şi internaţional.

  • O nouă tendinţă: cumpărături cu abonament

    O ieşire la cumpărături nu mai are farmecul de altădată pentru multă lume; mulţi devin mai comozi sau pur şi simplu nu mai dispun de timpul necesar, aşa că doresc să cumpere ce le trebuie fără mare bătaie de cap.

    Pentru genul acesta de persoane, scrie Financial Times, au apărut abonamentele pentru cumpărături, care pot fi utilizate pentru flori, accesorii sau haine, iar uneori produsele primite pot fi unele surpriză. Un abonament la astfel de surprize oferă Not Another Bill, unde clientul care s-a înscris ori o persoană aleasă de acesta poate primi lunar o cutie cu produse alese cu grijă de un specialist, în care se pot găsi ochelari de soare, creioane de colorat ori un portcard din piele pentru cărţi de vizită.

    Tot cu abonament se poate aranja trimiterea de flori de către Bloomon săptămânal, lunar, ori când doreşte clientul. Glossybox trimite cinci produse cosmetice de lux pe lună pentru femei, iar Birchbox face acelaşi lucru, dar se adresează şi bărbaţilor. Există şi alte servicii care trimit abonaţilor aparate şi lame de ras, şosete ori cămăşi. Unele magazine mai includ în abonament şi asistenţă din partea unui consultant de modă care să ajute clienţii să aleagă, după care aceştia primesc periodic „actualizări“ ale garderobei.

    Modelul de business se pretează, spun cei din domeniu, cel mai bine pentru cumpărarea unor articole care se folosesc o perioadă scurtă de timp, cum ar fi cosmeticele, tricourile, cămăşile ori articolele vestimentare pentru copii, existând, de altfel, deja şi servicii dedicate părinţilor care vor să se asigure că cei mici au tot timpul ceva nou.

  • Revelaţia antreprenorului de 37 de ani care exportă jumătate din brânzeturile produse într-o fabrică din Alba

    Şeful fabricii de lactate Unilact are 37 de ani, iar în momentul în care au fost puse bazele Unilact era licean; spune că niciodată tatăl său, fondatorul Unilact, nu i-a spus că se aşteaptă să se implice în afacere. Aşa că tânărul, căruia îi plăcea de mic să meşterească („Şi acum îmi place, dar nu mai am timp“), a dat admitere la Politehnică, la Cluj, şi a intrat printre primii, gândindu-se că i se potriveşte domeniul. Când era student în anul III au apărut reţelele „de cămin“, jocurile în reţea, cu grafică bună, iar pe colegii săi nu-i mai dezlipea nimeni de calculator; „mie asta nu mi-a plăcut. Nu puteam să stau toată ziua la calculator. Nu eram chiar aşa de pasionat“. Spune că a mai mers la facultate în anii IV şi V doar pentru a termina o treabă începută, iar la terminarea studiilor a început o afacere cu scări de interior; lucra cu constructori, arhitecţi şi câţiva tâmplari.

    „Câştigam bani frumoşi, am prins perioada de boom în construcţii, dar am încheiat în 2008, când nu numai că nu mai plătea nimeni pentru scări de interior, dar nu puteau să-şi termine casele.“ Aşa că s-a concentrat doar pe fabrica de brânză, a cărei activitate o coordona din 2003, când tatăl său l-a rugat să se ocupe de construcţie. „Am preluat eu proiectul de construcţie, cu fonduri SAPARD, al doilea din regiunea Centru-Nord; erau unii pionierii pionierilor, cu o livadă de pomi în Mureş. Nu ştia nimeni nimic, nici legislaţie, nu aveau răspunsuri la nicio întrebare – pentru orice era nevoie să sune la Bucureşti.“ La terminarea fabricii, tatăl său i-a propus să se ocupe în continuare de activitatea acesteia şi a acceptat. Fabrica produce brânzeturi într-o localitate rurală din Alba, iar afacerea s-a dezvoltat de la an la an şi a ajuns în 2015 la vânzări de 14 milioane de lei şi profit de 1,8 milioane de lei, 60 de angajaţi şi jumătate din vânzări peste hotare. În 2015, Unilact a raportat şi o creştere cu 87% a exporturilor comparativ cu anul anterior. Astfel, dacă în 2014 vânzările de peste hotare s-au situat la 3,2 milioane de lei şi 255 tone, în 2015 acestea au ajuns la peste 6 milioane de lei şi 465 tone de produse. În acest moment, Unilact comercializează pe piaţa locală şi externă, sub brandurile Pachet de Acasă şi De la Ferma.

    „În zece ani aş vrea să vad afacerea noastră în forma ei finală, gata, aşa cum doar visez acum. Aş vrea să merg la fermă şi să văd totul perfect funcţional, oameni care fac lucrurile bine fără să se străduiască, din instinct. Bineînţeles că aş vrea să fie profitabilă şi peste zece ani, dar aş vrea să păstrăm dimensiuni relativ reduse ale afacerii. Mi-ar plăcea ca afacerea noastră să treacă la următoarea generaţie profitabilă, simplă şi frumoasă.“

  • Reguli noi în şaormerii, covrigării, patiserii şi restaurante. Ce trebuie să vadă clienţii?

    Au fost introduse noi reguli in saormerii, in covrigarii si patiserii, de joi. Este vorba de un ordin al presedintelui Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor.

    Vanzatorii de paine, produse de panificatie si produse de patiserie, dar si saormeriile, ale caror produse au fost obtinute prin congelare, vor fi obligati sa informeze clientii despre acest lucru.

    Prevederea intra in vigoare joi, 20 octombrie 2016.

    Obligatia revine si restaurantelor sau celorlalte locuri din care se pot cumpara produse alimentare daca in prepararea lor s-au folosit alimente congelate. „Operatorii economici care comercializeaza catre populatie paine, produse de panificatie si produse de patiserie obtinute din produse congelate, precum si unitatile de restauratie colective care utilizeaza la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligatia de a informa consumatorii prin afisare la loc vizibil, lizibil, usor de inteles, intr-o forma care sa nu permita stergerea, dupa caz, pe un afis, pe eticheta, ambalaj de vanzare, in meniul oferit, ori altele asemenea, ce insotesc produsul, cu mentiunea’produs/din produs decongelat„, se arata la articolul 3 din ordinul presedintelui ANPC.

    In acelasi ordin se mai precizeaza ca ‘termenul produs alimentar congelat este produsul: paine si produse de panificatie, produse de patiserie, carne/produse de origine animala, legume, fructe’.
     

  • Care este noul pariu în afaceri al fostului patron al restaurantelor Osho

    Un produs bun, bine poziţionat pe piaţă şi lansat la momentul potrivit, este reţeta prin care Florin Rădulescu şi-a crescut afacerile. După vânzarea restaurantelor Osho, principalul său pariu este afacerea de soluţii integrate de climatizare Avi Compact, pentru care previzionează venituri de 6 milioane de euro în 2016, la fel ca în anii de dinaintea crizei.

    „Un fost patron mi-a pus două-trei întrebări, iar în urma răspunsurilor şi a modului în care am interacţionat cu angajaţii firmei înainte de interviu a decis să mă angajeze în departamentul de vânzări, deşi nu aveam niciun fel de experienţă în acest domeniu. Mi-a spus atunci: «Sunt oameni care pot să facă vânzări şi cei care nu vor face niciodată vânzări, indiferent cât de mult ar studia»”, descrie antreprenorul Florin Rădulescu una dintre experienţele sale de carieră. Ulterior, avea să descopere că acest talent identificat de unul dintre primii săi angajatori este de mare folos pentru construirea propriilor afaceri, deopotrivă restaurantul Osho – pe care l-a vândut familiei Malideros – cât şi compania de soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact, pe care se concentrează în prezent. Pentru anul acesta, el se aşteaptă la o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro. Circa 65% din cifra de afaceri a Avi Compact este reprezentată de segmentul corporate, iar restul de segmentul rezidenţial, a cărui pondere în venituri a crescut la 35%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul principal al mărcii japoneze în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, cele de service şi mentenanţă – 25%, iar distribuţia de echipamente de climatizare înseamnă 40% din afacerile companiei.

    Florin Rădulescu spune că au ajuns ca în prezent să deruleze câteva sute de proiecte anual, ale câtorva zeci de clienţi cu care lucrează. Cei mai importanţi clienţi ai companiei, de pe segmentul corporate, activează în domeniile bancar, farmaceutic (a realizat, de pildă, instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona), hotelărie (cu clienţi precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis din Saturn, Hotel Lidia din Venus) sau retail (cel mai mare showroom BMW, deţinut de Auto Cobălcescu). Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare, şi primul Nespresso Boutique din România.

    Rădulescu a intrat în domeniul soluţiilor de climatizare imediat după finalizarea studiilor la Facultatea de Instalaţii, în urmă cu 15 ani, moment în care s-a angajat la o firmă de profil. După mai mulţi ani petrecuţi ca angajat, a înţeles că pariul pe antreprenoriat, deşi riscant, îi poate aduce cele mai mari câştiguri. Astfel, după ce a învăţat din neajunsurile pe care le-a avut la în cadrul diferitelor companii în care a lucrat, a pus bazele propriei afaceri în domeniu, în 2003. A început prin cumpărarea a zece splituri (aparate de aer condiţionat pentru locuinţe) din propriile economii. Odată cu boomul băncilor şi imobiliar, a avut norocul să fie „la locul potrivit, în momentul potrivit” şi afacerea sa a început să se dezvolte rapid. Antreprenorul povesteşte că în perioada respectivă, două direcţii au asigurat evoluţia firmei: sectorul bancar, în care îşi aminteşte că ajungeau să aibă circa 30 de proiecte pentru agenţii bancare pe lună („era ziua şi predarea de sediu”) şi proiectele imobiliare, care „răsăreau ca ciupercile după ploaie”. A ajuns astfel, în perioada de maximă dezvoltare a afacerii de dinainte de criză, la venituri de 7 milioane de euro. A urmat o scădere, iar în prezent tendinţa de creştere este cuprinsă între 8 şi 15% pe an, cifrele îndreptându-se din nou spre nivelul care a precedat criza. Ulterior, s-a concentrat pe dezvoltarea altor ramuri ale afacerii, ca partea de mentenanţă şi distribuţie de echipaemente; în ultimii doi ani, aceste activităţi au câştigat o pondere din ce în ce mai mare în cifra de afaceri.

    Un alt aspect important în evoluţia firmei a fost, din punctul de vedere al lui Rădulescu, răbdarea, necesară în orice afacere: „După ce a venit criza, a trebuit să avem răbdare să lăsăm firma să se dezvolte şi să investim în ea”. În ultimii doi ani a observat o aşezare a pieţei şi o revenire la firmele specializate pe anumite nişe în ce priveşte mentenanţa clădirilor. „Au început să dispară acele firme care asigurau mentenanţa unei clădiri pe toate specializările – mentenanţa aparatelor de aer condiţionat ajungea astfel să fie făcută, de pildă, de oamenii care făceau şi curăţenie – lucru care a provocat avarii, iar pe clienţi i-a determinat să revină la firmele specializate.” În ce priveşte distribuţia, dacă produsele Daikino ţinteau mai ales segmentul premium, în ultimii doi ani compania a lansat şi produse pentru segmentele mediu şi submediu. În rezidenţial vând către dezvoltatori, firme de distribuţie şi clienţilor finali care accesează compania direct pe site-uri. În 2016, vânzările pe segmentul rezidenţial au crescut de trei ori comparativ cu nivelul înregistrat cu doi ani în urmă, iar dacă atunci rezidenţialul reprezenta 10% din afaceri, în prezent procentul a urcat până la 35%. Antreprenorul nu poate să ofere cifre exacte, dar apreciază că au vândut cele mai multe echipamente din gama rezidenţială în România.

  • Reguli noi în şaormerii, covrigării, patiserii şi restaurante. Ce trebuie să vadă clienţii?

    Au fost introduse noi reguli in saormerii, in covrigarii si patiserii, de joi. Este vorba de un ordin al presedintelui Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor.

    Vanzatorii de paine, produse de panificatie si produse de patiserie, dar si saormeriile, ale caror produse au fost obtinute prin congelare, vor fi obligati sa informeze clientii despre acest lucru.

    Prevederea intra in vigoare joi, 20 octombrie 2016.

    Obligatia revine si restaurantelor sau celorlalte locuri din care se pot cumpara produse alimentare daca in prepararea lor s-au folosit alimente congelate. „Operatorii economici care comercializeaza catre populatie paine, produse de panificatie si produse de patiserie obtinute din produse congelate, precum si unitatile de restauratie colective care utilizeaza la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligatia de a informa consumatorii prin afisare la loc vizibil, lizibil, usor de inteles, intr-o forma care sa nu permita stergerea, dupa caz, pe un afis, pe eticheta, ambalaj de vanzare, in meniul oferit, ori altele asemenea, ce insotesc produsul, cu mentiunea’produs/din produs decongelat„, se arata la articolul 3 din ordinul presedintelui ANPC.

    In acelasi ordin se mai precizeaza ca ‘termenul produs alimentar congelat este produsul: paine si produse de panificatie, produse de patiserie, carne/produse de origine animala, legume, fructe’.
     

  • Încă un magazin online dedicat amenajărilor interioare intră pe piaţa din România. Estimează afaceri de 3 milioane de euro în 2017

    Bonami, magazin online dedicat amenajărilor interioare, intră pe piaţa din România şi aşteaptă afaceri de 500.000 de euro anul acesta şi 3 milioane de euro în 2017

    Bonami, un startup cu sediul la Praga, a fost lansat în 2013 de către Vaclav Strupl, finanţat de Miton Czech investment group, iar acum este prezent pe patru pieţe (Cehia, Slovacia, Polonia şi România). Iniţial, compania se baza pe un model de business bazat pe campanii de reducere, dar acum are şi un stoc cu produse într-un depozit de 6000 de mp.

    La conferinţa de lansarea a afacerii au fost prezenţi David Siska, CEO-ul companiei, şi Manuela Ionescu, Country Manager România. Afacerea a înregistrat anul trecut venituri de 9,6 milioane de euro şi pentru anul în curs se bazează pe venituri de 18,5 milioane. Pe piaţa locală se aşteaptă la afaceri de 500.000 de euro în 2016 şi la 3 milioane de euro în 2017. Cehii sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul şi mizează pe afaceri de 30 de milioane de euro pe toate pieţele.

    “Am ales să ne extindem în România datorită climatului economic favorabil, datorită faptului că aici avem o piaţă foarte mare (11 milioane de români sunt online), dar şi datorită faptului că e-commerce-ul creşte foarte repede aici”, a spus David Siska. Potrivit acestuia investiţia în România s-a ridicat la câteva zeci de mii de euro şi se va mări la câteva sute de mii în următorii ani, pe măsură ce câştigă clienţi.

    Bonami targetează familiile din România cu venituri medii spre mari şi femeile cu vârsta cuprinsă între 25-45 de ani. Produsele achiziţionate vor fi livrate de la depozitul din Cehia şi ar trebui să ajungă la clientul din România în trei zile.
    Magazinul online are înregistraţi pe site până acum 2 milioane de persoane dintre care peste 100.000 în România, site-ul fiind lansat pe plan local încă din septembrie 2016. Reprezentanţii companiei au spus că este prea devreme pentru a dat o valoare a coşului de cumpărături mediu al unui client din România, menţionând totuşi că românii cumpără lucruri mici, decoraţiuni, obiecte multifuncţionale.

    Printre mărcile prezente în magazinul online se află House Doctor, Brandani, Desigual, Busy B sau Karup. Deocamdată pe Bonami nu se găsesc produse realizate de designer români, dar David Saska a spus că sunt interesaţi să colaboreze cu artişti români şi că poate vom vedea în viitor produsele acestora în magazin.

  • Care este noul pariu în afaceri al fostului patron al restaurantelor Osho

    Un produs bun, bine poziţionat pe piaţă şi lansat la momentul potrivit, este reţeta prin care Florin Rădulescu şi-a crescut afacerile. După vânzarea restaurantelor Osho, principalul său pariu este afacerea de soluţii integrate de climatizare Avi Compact, pentru care previzionează venituri de 6 milioane de euro în 2016, la fel ca în anii de dinaintea crizei.

    „Un fost patron mi-a pus două-trei întrebări, iar în urma răspunsurilor şi a modului în care am interacţionat cu angajaţii firmei înainte de interviu a decis să mă angajeze în departamentul de vânzări, deşi nu aveam niciun fel de experienţă în acest domeniu. Mi-a spus atunci: «Sunt oameni care pot să facă vânzări şi cei care nu vor face niciodată vânzări, indiferent cât de mult ar studia»”, descrie antreprenorul Florin Rădulescu una dintre experienţele sale de carieră. Ulterior, avea să descopere că acest talent identificat de unul dintre primii săi angajatori este de mare folos pentru construirea propriilor afaceri, deopotrivă restaurantul Osho – pe care l-a vândut familiei Malideros – cât şi compania de soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact, pe care se concentrează în prezent. Pentru anul acesta, el se aşteaptă la o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro. Circa 65% din cifra de afaceri a Avi Compact este reprezentată de segmentul corporate, iar restul de segmentul rezidenţial, a cărui pondere în venituri a crescut la 35%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul principal al mărcii japoneze în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, cele de service şi mentenanţă – 25%, iar distribuţia de echipamente de climatizare înseamnă 40% din afacerile companiei.

    Florin Rădulescu spune că au ajuns ca în prezent să deruleze câteva sute de proiecte anual, ale câtorva zeci de clienţi cu care lucrează. Cei mai importanţi clienţi ai companiei, de pe segmentul corporate, activează în domeniile bancar, farmaceutic (a realizat, de pildă, instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona), hotelărie (cu clienţi precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis din Saturn, Hotel Lidia din Venus) sau retail (cel mai mare showroom BMW, deţinut de Auto Cobălcescu). Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare, şi primul Nespresso Boutique din România.

    Rădulescu a intrat în domeniul soluţiilor de climatizare imediat după finalizarea studiilor la Facultatea de Instalaţii, în urmă cu 15 ani, moment în care s-a angajat la o firmă de profil. După mai mulţi ani petrecuţi ca angajat, a înţeles că pariul pe antreprenoriat, deşi riscant, îi poate aduce cele mai mari câştiguri. Astfel, după ce a învăţat din neajunsurile pe care le-a avut la în cadrul diferitelor companii în care a lucrat, a pus bazele propriei afaceri în domeniu, în 2003. A început prin cumpărarea a zece splituri (aparate de aer condiţionat pentru locuinţe) din propriile economii. Odată cu boomul băncilor şi imobiliar, a avut norocul să fie „la locul potrivit, în momentul potrivit” şi afacerea sa a început să se dezvolte rapid. Antreprenorul povesteşte că în perioada respectivă, două direcţii au asigurat evoluţia firmei: sectorul bancar, în care îşi aminteşte că ajungeau să aibă circa 30 de proiecte pentru agenţii bancare pe lună („era ziua şi predarea de sediu”) şi proiectele imobiliare, care „răsăreau ca ciupercile după ploaie”. A ajuns astfel, în perioada de maximă dezvoltare a afacerii de dinainte de criză, la venituri de 7 milioane de euro. A urmat o scădere, iar în prezent tendinţa de creştere este cuprinsă între 8 şi 15% pe an, cifrele îndreptându-se din nou spre nivelul care a precedat criza. Ulterior, s-a concentrat pe dezvoltarea altor ramuri ale afacerii, ca partea de mentenanţă şi distribuţie de echipaemente; în ultimii doi ani, aceste activităţi au câştigat o pondere din ce în ce mai mare în cifra de afaceri.

    Un alt aspect important în evoluţia firmei a fost, din punctul de vedere al lui Rădulescu, răbdarea, necesară în orice afacere: „După ce a venit criza, a trebuit să avem răbdare să lăsăm firma să se dezvolte şi să investim în ea”. În ultimii doi ani a observat o aşezare a pieţei şi o revenire la firmele specializate pe anumite nişe în ce priveşte mentenanţa clădirilor. „Au început să dispară acele firme care asigurau mentenanţa unei clădiri pe toate specializările – mentenanţa aparatelor de aer condiţionat ajungea astfel să fie făcută, de pildă, de oamenii care făceau şi curăţenie – lucru care a provocat avarii, iar pe clienţi i-a determinat să revină la firmele specializate.” În ce priveşte distribuţia, dacă produsele Daikino ţinteau mai ales segmentul premium, în ultimii doi ani compania a lansat şi produse pentru segmentele mediu şi submediu. În rezidenţial vând către dezvoltatori, firme de distribuţie şi clienţilor finali care accesează compania direct pe site-uri. În 2016, vânzările pe segmentul rezidenţial au crescut de trei ori comparativ cu nivelul înregistrat cu doi ani în urmă, iar dacă atunci rezidenţialul reprezenta 10% din afaceri, în prezent procentul a urcat până la 35%. Antreprenorul nu poate să ofere cifre exacte, dar apreciază că au vândut cele mai multe echipamente din gama rezidenţială în România.