Tag: primire

  • O adolescentă de 17 ani a devenit model L’Oreal. Compania a văzut-o în tribune la Cupa Mondială

    Acum două săptămâni, Axelle Despiegelaere era o tânără de 17 ani care susţinea echipa naţională a Belgiei la Cupa Mondială din Brazilia. Cineva i-a făcut câteva fotografii pe care le-a postat pe o reţea socială, iar acest lucru i-a schimbat viaţa, relatează Business Insider.

    Fotografia cu tânăra a devenit virală şi a făcut înconjurul lumii, atât pe Twitter cât şi în ziare. După ce Belgia a fost eliminată din competiţie, Axelle şi-a făcut o pagină pe Facebook unde a strâns, în doar câteva zile, peste 18 mii de fani.

    La scurt timp după, ea a fost contactată de cei de la L’Oreal pentru un contract de modelling. Tânăra a acceptat, săptămâna trecută filmând primul clip pentru companie.

    Pe pagina de Facebook, Axelle a trecut următoarea descriere: Sunt Axelle Despiegelaere, tânăra suporteriţă din Belgia care a devenit brusc celebră în timpul cupei mondiale.

  • BACALAUREAT 2014 – Directorul unui colegiu din Oradea, ARESTAT după ce ar fi primit MITĂ 5.000 de euro. Jurista-şefă a Universităţii Oradea, implicată în acest caz

     UPDATE 18:30 – Directorul Colegiului “Andrei Şaguna” din Oradea, Răzvan Vonea, a fost arestat pentru 30 de zile

    Directorul Colegiului Tehnic “Andrei Şaguna” din Oradea, Răzvan Vonea, reţinut luni seară de procurorii Parchetului Bihor într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, a fost arestat preventiv, marţi, pentru 30 de zile.

    Tribunalul Bihor a decis, marţi, arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a directorului Colegiului Tehnic “Andrei Şaguna” din Oradea, Răzvan Vonea, reţinut luni seară pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia Tribunalului Bihor poate fi contestată la Curtea de Apel Oradea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Dreptul de a fi uitat”. Google a primit din România 932 de cereri de eliminare din căutări a 4.611 linkuri

     Aceste solicitări din România privind eliminarea unor rezultate din căutările Google au fost primite în perioada 29 mai – 30 iunie, conform reprezentanţilor Google România.

    La nivel european, Google a primit 70.000 de solicitări de eliminare din căutări a 267.550 de linkuri, în doar o lună de la lansarea unui site creat special în acest scop, cele mai multe astfel de cereri fiind primite din Franţa, după cum informat, vineri, AFP.

    Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat site-ul şi o comisie de experţi pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) conform căreia utilizatorii pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNCD: Campania “Mamaia Style”- discriminatorie. Mazăre şi Asociaţia Litoral-Delta au primit avertisment/ REACŢIA primarului Constanţei

     Preşedintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat pentru MEDIAFAX că, în şedinţa de miercuri a consiliului a fost discutată sesizarea privind campania “Mamaia Style”, de promovare a staţiunii.

    Membrii CNCD au hotărât că sunt anumite elemente în campanie care au “un conţinut sexist, misogin şi discriminatoriu” şi care “creează o atmosferă degradantă şi umilitoare” în ceea ce priveşte femeile.

    Totodată, ei au mai stabilit că declaraţiile făcute de primarul Radu Mazăre cu ocazia lansării campaniei depăşesc limitele libertăţii de exprimare şi sunt la rândul lor discriminatorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNCD: Campania “Mamaia Style”- discriminatorie. Mazăre şi Asociaţia Litoral-Delta au primit avertisment/ REACŢIA primarului Constanţei

     Preşedintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat pentru MEDIAFAX că, în şedinţa de miercuri a consiliului a fost discutată sesizarea privind campania “Mamaia Style”, de promovare a staţiunii.

    Membrii CNCD au hotărât că sunt anumite elemente în campanie care au “un conţinut sexist, misogin şi discriminatoriu” şi care “creează o atmosferă degradantă şi umilitoare” în ceea ce priveşte femeile.

    Totodată, ei au mai stabilit că declaraţiile făcute de primarul Radu Mazăre cu ocazia lansării campaniei depăşesc limitele libertăţii de exprimare şi sunt la rândul lor discriminatorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • Go worldwide, young man!

    Pe la 1830 scriitorul american Horace Greeley emitea celebra frază „Go west, young man, go west!“. Există destule controverse legate de locul şi momentul când a făcut asta şi, dintre toate variantele, cel mai mult îmi place cea susţinută de un politician, Grinnell, care susţine că el a fost „tânărul“ în cauză, iar Greeley l-a sfătuit: „Du-te în vest, tinere, în vest. Acolo este o lume sănătoasă, la mare distanţă de mulţimea de leneşi şi imbecili care ne înconjoară“.

    Mulţi ani mai târziu am întâlnit ideea la Don Valentine, fondatorul fondului de investiţii Sequoia Capital, omul care a finanţat Apple, Atari, Oracle, Cisco, Electonic Arts, Google, YouTube şi multe alte companii – cred că, dacă el nu ar fi existat, lumea tehnologiei ar fi, astăzi, cu totul alta. În faţa absolvenţilor de la Stanford, Valentine a vorbit, în 2010, despre pieţe şi companii; omul spune că de fiecare dată au căutat să finanţeze nu doar idei, ci idei pe baza cărora se puteau clădi companii mari, care ţinteau pieţe mari – şi, privind lista de companii de mai sus, putem înţelege mai bine despre ce vorbeşte. Ca să ai succes, ca să devii mare, trebuie să ţinteşti lumea întreagă. Cu trei ani în urmă am zis să ţin minte acest discurs (este pe YouTube) şi am închis cazul, pentru moment.

    Săptămâna trecută Liviu Drăgan a dat două dintre cele mai pertinente şi corecte sfaturi de afaceri pe care le-am auzit la Meet the CEO – primul este „Nu faceţi afaceri cu statul, pentru că vă compromiteţi!“, iar al doilea, „Uitaţi că România are graniţe, graniţele ne creează o imagine total greşită. Uitaţi că există graniţe şi vindeţi produse în toată lumea“. Cu primul nu putem decât să fim de acord, doar uitându-ne la cei ce sunt deja în închisoare sau care sunt cercetaţi. Al doilea mi se pare cu atât mai important pentru că oferă oricărui tânăr ambiţios viziunea necesară pentru a cuceri lumea. Drăgan are o afacere de 30 de milioane de euro, prezentă într-o formă sau alta în 28 de ţări ale lumii, şi lucrează cu unele din cele mai mari companii din lume, este vorba de TotalSoft.

    Liviu Drăgan şi-a rostit sfaturile luni, şi ele ar fi rămas simple sfaturi dacă joi nu ar fi venit o nouă confirmare, pe lângă TotalSoft: este vorba de preluarea afacerii Liverail de către Facebook, pentru o sumă între 400 şi 500 de milioane de dolari. Liverail este o companie fondată de doi tineri antreprenori români, Andrei Dunca şi Sergiu Biriş, alături de britanicul Mark Trefgarne, cu o treime din angajaţi români, cu un sfert din management asigurat de români, dar care se adresează lumii întregi, fiind unul dintre furnizorii majori de publicitate video online. Andrei Dunca şi Sergiu Biriş sunt doi tineri pe care Business Magazin a mizat, în 2007, când i-a prezentat pe copertă – era vorba de apariţia Trilulilu – şi, de atunci, cei doi au tot urcat în varii domenii ale tehnologiei. Gândind global. Deschideţi pagina de management a Liverail şi veţi vedea acolo, limpede, ce înseamnă lumea globalizată, lumea fără graniţe: oameni de cele mai diverse naţionalităţi lucrând la Cluj, Los Angeles, Londra sau Paris pentru oameni de cele mai diverse naţionalităţi.

    Parafrazându-l pe Horace Greeley, spun: „Dacă vreţi să vă eliberaţi de hordele de leneşi şi imbecili, ţintiţi lumea întreagă!“. Go worldwide, young man!

    Nu pot ilustra, desigur, decât cu o a treia confirmare, şi tot de săptămâna trecută: este vorba de tabloul „The Fake Rothko“ al tânărului Adrian Ghenie, vândut tot luni, la Sotheby, cu 1,77 milioane de euro. Cota lui Adrian Ghenie a crescut uriaş într-un an, pentru că în iunie 2013 vindea un tablou cu peste 330.000 de dolari, un record şi această sumă.

  • DISPONIBILIZĂRILE de la CFR Marfă pot începe. Guvernul a aprobat plata venitului de completare. Salariaţii disponibilizaţi vor primi între 12 şi 24 de salarii compensatorii

     Distribuirea banilor a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului, prin hotărâre.

    Pentru cei 2.500 angajaţi care vor fi disponibilizaţi, Ministerul Transporturilor a calculat un necesar financiar, aferent doar acestui an, pentru venitul de completare de 16,9 milioane lei.

    “Venitul lunar de completare va fi acordat celor 2.500 de persoane disponibilizate de la CFR Marfă, urmare aplicării planului de disponibilizare, aprobat de conducerea acestei societăţi. Concedierea salariaţilor CFR Marfă se va face începând cu luna iulie 2014 şi este necesară alocarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei totale de 67,6 milioane lei, din care în anul 2014 suma de 16,9 milioane lei”, se arată în proiectul elaborat de minister.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • NSA a primit în 2010 mandat pentru interceptări în 193 de ţări, inclusiv în România – DOCUMENTELE SECRETE

     Instanţa de supraveghere a serviciilor de informaţii (FISC) a oferit în anul 2010 un mandat judiciar care permite Agenţiei pentru Securitatea Naţională să intercepteze orice tip de comunicaţii de interes pentru Statele Unite.

    Practic, instanţa federală specială a oferit mandat pentru interceptarea, în caz de nevoie, a comunicaţiilor tuturor statelor membre ONU, cu excepţia Marii Britanii, Canadei, Australiei şi Noii Zeelande (cu care SUA au relaţii privilegiate), precum şi ale unor entităţi precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Organizaţia Internaţională pentru Energie Atomică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro