BusinessMagazin

Tag: munca

  • „Culmea tupeului: să te plângi că românii nu mai vor să muncească degeaba!”

    Românii sunt printre cei mai prost plătiţi angajaţi din Europa, arată statisticile făcute la Bruxelles sau Bucureşti. Media este trasă în sus de câteva „insule”, cum sunt Bucureşti/Ilfov, Cluj-Napoca, Timişoara sau Sibiu.

    Restul ţării se zbate în sărăcie, iar unele firme se gândesc să profite de asta. Aşa zişii „investitori” vor să dea lovitura în România, unde ştiu că mâna de lucru este extrem de ieftină, şi oferă salarii de mizerie. Numai că, de ceva vreme, oamenii nu mai acceptă bătaia de joc. La un salariu minim pe economie, un angajat ia efectiv sub 1000 lei, mai exact 926 lei, bani care nu îi ajung pentru a trăi o lună.

    Pentru multinaţionalele din România, în aceste condiţii, în care costurile cu forţa de muncă sunt minime, profiturile sunt uriaşe. Numai că ţara noastră nu are aproape nici un beneficiu de pe urma acestora, fiindcă acest profit iese din ţară, pe diverse căi. Iar şefii multinaţionalelor se plâng că „românii sunt leneşi” şi că nu vor să muncească pe salarii minime, scrie banatulazi.ro

    Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, Dragoş Pătraru are un mesaj dur pentru aceşti aşa-zişi investitori:

    „Vai, când vor înceta rahaturile astea de reportaje tv în care o firmă se plânge că nu găseşte forţă de muncă? Ba se plânge şi autorităţilor că nu găseşte oameni. Tâmpiţilor, ia dublaţi voi salariile! Nu vine nimeni? Triplaţi-le. Tot nu vine nimeni? Puneţi 2500 de euro lunar, plus casa, masa, transport. Aaa, mai bine mergeţi în Germania? Asta zic, mergeţi în Germania, românii nu mai vor să munceasca pe doi lei. Mama voastră de pomanagii! Asta e culmea tupeului. Să te plangi că românii nu mai vor să muncească degeaba. Vorba lui Dem Radulescu: Ce v-aş bate, ce v-aş bateee!”

  • Furnizorul de uleiuri de palmier Wilmar, acuzat că ar folosi copii la muncă în rafinării

    Firme care stau în spatele unor branduri populare precum napolitanele KitKat, pasta de dinţi Colgate şi cosmeticele Dove folosesc ulei de palmier extras de muncitori copii în condiţii periculoase, la rafinăriile din Indonezia, potrivit raportului Amnesty International, citat de The Guardian.

    Organizaţia nonguvernamentală pentru drepturile omului Amnesty International susţine că producătorul Wilmar angajează copii pentru munca fizică la rafinăriile din Indonezia, identificând o serie cunoscută de produse care au legătură cu compania producătoare de ulei de palmier Wilmar. Printre clienţii Wilmar se numără Nestlé, Unilever, Colgate-Palmolive, Reckitt Benckiser şi Kellogg’s, potrivit Amnesty.

    Amnesty International susţine că produsele vândute de aceste companii au fost obţinute de copii de opt ani care lucrează în condiţii primejdioase.

    Organizaţia le-a cerut companiilor implicate să le spună consumatorilor dacă uleiul de palmier folosit în produse precum îngheţata Magnum, detergentul Ariel, supa Knorr, şamponul Pantene sau batoanele de ciocolată Aero a fost obţinut din munca copiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • Motivul fabulous pentru care angajaţii acestei companii încep programul de lucru la ora 9:06. Pare un moft, dar chiar funcţionează

    Toţi angajaţii Pivotal Software, companie evaluată la 2,8 milioane de dolari, îşi încep programul de lucru exact la ora 9:06. Nu sunt multe companii care insistă ca angajaţii să-şi înceapă munca la o oră atât de neobişnuită, dar Rob Mee, fondatorul şi şeful executiv al companiei Pivotal, spune că tot acest orar este conceput pentru a face ziua de lucru cât mai eficientă posibil, scrie BBC News.

    Exact la ora 9:06 sună o alarmă, iar angajaţii se adună pentru a participa la o scurtă şedinţă care durează, de obicei, între cinci şi zece minute. Apoi îşi ocupă locul în faţa calculatoarelor fără să mai aibă vreo altă întâlnire sau fără să mai fie distraşi pe tot parcursul zilei de lucru.

    Motivul fabulous pentru care angajaţii acestei companii încep programul de lucru la ora 9:06. Pare un moft, dar ce s-a întâmplat după o perioadă este de-a dreptul incredibil

  • Vezi aici care sunt companiile care oferă cele multe locuri de muncă luna aceasta

    Site-ul eJobs a prezentat lista companiilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în noiembrie. Astfel, cei care îşi caută de muncă au de unde alege, fiind disponibile peste 1.000 de posturi.

    Unele dintre cele mai râvnite domenii de lucru sunt în retail (KAUFLAND ROMANIA are peste 5.300 de aplicanţi, iar ALTEX ROMANIA SRL are peste 4.400 de aplicanţi), în telecomunicaţii (RCS & RDS are peste 3.600 de aplicanţi) şi în farmacie (MEDIPLUS EXIM SRL are peste 3.500 de aplicanţi). În acelaşi timp, în topul companiilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile se regăsesc retailerii alimentari Mega Image şi PROFI (cu un total de peste 650 de joburi) şi companiile de soluţii în tehnologie CGS şi Pro Solutions Agency (cu un total de peste 550 de poziţii).

    Iată întreaga listă a angajatorilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în luna noiembrie, pe eJobs România.

    Mega Image – 327 joburi
    PROFI ROM FOOD SRL – 325 joburi
    Computer Generated Solutions Romania SRL – 287 joburi
    Pro Solutions Agency SRL – 278 joburi
    WIPRO Technologies S.R.L. – 181 joburi
    Lidl Discount S.R.L. – 134 joburi
    DEDEMAN – 114 joburi
    SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASA-SEA COMPLET S.A. – 105 joburi
    Accenture – 102 joburi
    Grup Renault Romania – 91 joburi
    KAUFLAND ROMANIA – 87 joburi
    SC Sensiblu SRL – 85 joburi
    SC Carrefour Romania SA – 83 joburi
    Xerox – 82 joburi
    ALTEX ROMANIA SRL – 82 joburi
    Conectys – 79 joburi
    Robert Bosch SRL – 71 joburi
    SC UBISOFT SRL – 70 joburi
    SYKES ENTERPRISES EASTERN EUROPE S.R.L. – 63 joburi
    eMAG – 60 joburi
    Arvato Services – 58 joburi
    SC Marquardt Schaltsysteme SCS – 57 joburi
    SC Autoliv Romania SRL – 56 joburi
    GENPACT ROMANIA – 55 joburi
    EMERSON – 54 joburi
    S.C. G4S Secure Solutions S.R.L. – 53 joburi
    Gameloft Romania SRL – 52 joburi
    Aquila Part Prod Com Srl – 52 joburi
    INSTORE POWER PROVIDER S.R.L. – 50 joburi
    Vodafone Romania – 48 joburi
    Telekom Romania Mobile Communications S.A. – 47 joburi
    Yardi Romania – 46 joburi
    GfK Romania – Institut de cercetare de piata S.R.L. – 45 joburi
    DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice S.R.L. – 43 joburi
    Telekom Romania Communications S.A. – 43 joburi
    ATP EXODUS GROUP – 43 joburi
    Columbus Operational SRL (anterior BILLA ROMANIA SRL) – 43 joburi
    SC Germanos Telecom Romania S.A. – 41 joburi
    Botrygg Bygg AB – 40 joburi
    DPR DRAXLMAIER PROCESE DE PRODUCTIE ROMANIA SRL – 39 joburi
    MEDIPLUS EXIM SRL – 37 joburi
    Orange Romania – 36 joburi
    AUCHAN ROMANIA S.A. – 35 joburi
    Vodafone Shared Services Romania – 32 joburi
    TYMBARK MASPEX ROMANIA – 30 joburi
    SC METRO Cash & Carry S.R.L. – 29 joburi
    CEZ ROMANIA SA – 28 joburi
    SC H.ESSERS SRL – 27 joburi
    EOS KSI ROMANIA – 26 joburi
    Banca Transilvania – 26 joburi

  • Vezi aici care sunt companiile care oferă cele multe locuri de muncă luna aceasta

    Site-ul eJobs a prezentat lista companiilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în noiembrie. Astfel, cei care îşi caută de muncă au de unde alege, fiind disponibile peste 1.000 de posturi.

    Unele dintre cele mai râvnite domenii de lucru sunt în retail (KAUFLAND ROMANIA are peste 5.300 de aplicanţi, iar ALTEX ROMANIA SRL are peste 4.400 de aplicanţi), în telecomunicaţii (RCS & RDS are peste 3.600 de aplicanţi) şi în farmacie (MEDIPLUS EXIM SRL are peste 3.500 de aplicanţi). În acelaşi timp, în topul companiilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile se regăsesc retailerii alimentari Mega Image şi PROFI (cu un total de peste 650 de joburi) şi companiile de soluţii în tehnologie CGS şi Pro Solutions Agency (cu un total de peste 550 de poziţii).

    Iată întreaga listă a angajatorilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în luna noiembrie, pe eJobs România.

    Mega Image – 327 joburi
    PROFI ROM FOOD SRL – 325 joburi
    Computer Generated Solutions Romania SRL – 287 joburi
    Pro Solutions Agency SRL – 278 joburi
    WIPRO Technologies S.R.L. – 181 joburi
    Lidl Discount S.R.L. – 134 joburi
    DEDEMAN – 114 joburi
    SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASA-SEA COMPLET S.A. – 105 joburi
    Accenture – 102 joburi
    Grup Renault Romania – 91 joburi
    KAUFLAND ROMANIA – 87 joburi
    SC Sensiblu SRL – 85 joburi
    SC Carrefour Romania SA – 83 joburi
    Xerox – 82 joburi
    ALTEX ROMANIA SRL – 82 joburi
    Conectys – 79 joburi
    Robert Bosch SRL – 71 joburi
    SC UBISOFT SRL – 70 joburi
    SYKES ENTERPRISES EASTERN EUROPE S.R.L. – 63 joburi
    eMAG – 60 joburi
    Arvato Services – 58 joburi
    SC Marquardt Schaltsysteme SCS – 57 joburi
    SC Autoliv Romania SRL – 56 joburi
    GENPACT ROMANIA – 55 joburi
    EMERSON – 54 joburi
    S.C. G4S Secure Solutions S.R.L. – 53 joburi
    Gameloft Romania SRL – 52 joburi
    Aquila Part Prod Com Srl – 52 joburi
    INSTORE POWER PROVIDER S.R.L. – 50 joburi
    Vodafone Romania – 48 joburi
    Telekom Romania Mobile Communications S.A. – 47 joburi
    Yardi Romania – 46 joburi
    GfK Romania – Institut de cercetare de piata S.R.L. – 45 joburi
    DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice S.R.L. – 43 joburi
    Telekom Romania Communications S.A. – 43 joburi
    ATP EXODUS GROUP – 43 joburi
    Columbus Operational SRL (anterior BILLA ROMANIA SRL) – 43 joburi
    SC Germanos Telecom Romania S.A. – 41 joburi
    Botrygg Bygg AB – 40 joburi
    DPR DRAXLMAIER PROCESE DE PRODUCTIE ROMANIA SRL – 39 joburi
    MEDIPLUS EXIM SRL – 37 joburi
    Orange Romania – 36 joburi
    AUCHAN ROMANIA S.A. – 35 joburi
    Vodafone Shared Services Romania – 32 joburi
    TYMBARK MASPEX ROMANIA – 30 joburi
    SC METRO Cash & Carry S.R.L. – 29 joburi
    CEZ ROMANIA SA – 28 joburi
    SC H.ESSERS SRL – 27 joburi
    EOS KSI ROMANIA – 26 joburi
    Banca Transilvania – 26 joburi

  • De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână

    Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.

    În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.

    Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.

    În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.

    Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.

    “Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun

  • De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână

    Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.

    În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.

    Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.

    În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.

    Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.

    “Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro

  • De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână

    Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.

    În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.

    Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.

    În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.

    Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.

    “Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro