Chiar si asa, in conditiile in care salariile scad cu 25% si
pensiile cu 15%, statul are nevoie sa acopere un deficit de 8,4
miliarde de euro in 2010, a precizat premierul, in discursul din
Parlament de asumare a raspunderii pentru masurile de
austeritate.
Acest deficit este insa finantabil, avand in vedere ca in acest
an vor mai intra la buget 2,5 miliarde de euro de la FMI pentru
consolidarea rezervei valutare, 2,3 miliarde de la Comisia
Europeana si 0,4 miliarde de la Banca Mondiala pentru finantarea
deficitului, respectiv 0,7 miliarde de euro de la BEI si BERD
pentru sustinerea activitatii economice a bancilor si a
companiilor. Romania ar mai avea nevoie sa se imprumute de pe piata
cu 3 miliarde de euro, bani pe care nu-i poate obtine insa fara
credibilitatea indusa de reducerea cheltuielilor fiscale.
“E dureros pe termen scurt, dar va fi sanatos pe termen mediu si
lung”, a spus premierul, insistand ca masurile pentru care isi
asuma raspunderea acum Guvernul se aplica doar pana la 31 decembrie
2010 si se va renunta la ele odata cu reluarea cresterii economice
in 2011.
Renuntarea la taierea salariilor si a pensiilor ar insemna
ruperea acordului cu FMI si Comisia Europeana si imposibilitatea
finantarii deficitului bugetar, respectiv incapacitatea de a mai
plati salariile, pensiile si prestatiile sociale, sustine Boc.
Premierul a combatut teoria deficitelor mari ca solutie de
relansare economica, precizand ca nu se poate face deficit cata
vreme criza a inrautatit conditiile de finantare de pe pietele
externe pentru tarile europene. Exemplele lui sunt Spania, care n-a
mai gasit bani cu ocazia ultimei emisiuni de euroobligatiuni,
Portugalia, care din 5 miliarde de euro cat viza s-a putut
imprumuta doar cu 500 de milioane si Grecia, nevoita sa apeleze la
finantarea FMI si a UE. Cat despre imprumuturile de pe piata
interna, Boc afirma ca nivelul de expunere a bancilor prezente in
Romania se apropie deja de maximul permis de 20%.
Prim-ministrul a prezentat consecintele estimate ale neaplicarii
masurilor de reducere a cheltuielilor bugetare: acordul cu FMI si
UE s-ar pierde, odata cu credibilitatea externa, bancile straine
n-ar mai refinanta pentru bancile-fiice din Romania credite pe
termen scurt in valoare de 7 miliarde de euro si pe termen lung in
valoare de 1,3 miliarde de euro, iar in plus, bancile straine n-ar
mai fi tinute de acordul de la Viena de anul trecut, initiat
impreuna cu FMI, prin care au convenit sa-si mentina sumele
angajate in Romania.
NIMENI N-A PREVAZUT RECESIUNEA
Seful Guvernului a explicat ca estimarile de la sfarsitul lui
2009 erau mai bune pur si simplu pentru ca “nimeni nu a estimat
acest val al crizei, care a lovit cu putere UE” si in general
“nimeni nu a prevazut in ultimii doi ani nici aceasta recesiune
fara precedent, nici cat va dura criza si nici momentul de
revenire”. In context, Emil Boc s-a referit la pachetele de
austeritate adoptate recent de tari ca Marea Britanie (6,2 miliarde
de lire), Italia (24 de miliarde de euro), Franta (5 miliarde) sau
Germania (10 miliarde), precizand ca “in toata Uniunea Europeana se
strange cureaua si se reduc deficitele publice”, dupa ce pana spre
sfarsitul anului trecut, guvernele si expertii erau convinsi ca
redresarea e aproape, “dar nu e asa”.