BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO

    Parc de la Tete d’Or, Lyon, Franţa

    Această grădină are o suprafaţă de peste 1 milion de metri pătraţi este cunoscută mai ales pentru colecţia de trandafiri care va găzdui convenţia internaţională din 2015. Principala atracţie este sectorul cu 16 mii de bulbi de trandafir din 450 de specii. Numele grădinei, “Capul de aur” vine de la o legendă străveche despre o comoară ascunsă sub miile de flori.

    Grădina botanică regală, Londra, Marea Britanie

    Pe malul Tamisei, în partea de sud-vest a Londrei, grădina botanică regală a fost listată ca parte a patrimoniului mondial în anul 2003. Astfel i-au fost recunoscute meritele în domeniul botanicii încă de la momentul înfiinţării, în 1759. Salonul central este cea mai mare structură de sticlă construită în stil victorian.

    Grădina Monet, Giverny, Franţa

    Unul dintre cei mai importanţi artişti din istorie, Claude Monet este cel care a pornit  mişcarea impresionistă. Pictorul a cumpărat o casă şi teren în satul Giverny în 1980 şi a creat una dintre cele mai frumoase locuri din Franţa. Grădina, inspirată de cultura japoneză, este cunoscută pentru iazurile şi podurile sale.

    Kenrokuen, Kanazawa, Japonia

    Kenrokuen este considerată una dintre cele mai frumoase trei grădini din Japonia. A fost, în primă fază, teritoriul castelului Kanazawa pentru ca apoi, în perioada 1620-1840 diverşi proprietari să adauge cascade, alei şi poduri. Grădina a fost deschisă publicului larg în 1870.

    Grădina botanică Christchurch, Christchurch, Noua Zeelandă

    Deschisă în 1863 prin plantarea unui stejar englez, grădina se bucură astăzi de mulţi arbori cu o vechime de peste 120 de ani. Grădina botanică a supravieţuit cutremurului din 2011 şi a aniversat în 2013 cei 150 de ani de existenţă. Autorităţile locale lucrează acum la dezvoltarea unui nou segment, şi anume reconstruirea unei păduri de tip jurasic.

    Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO

  • Franţa vrea să atragă 100 de milioane de turişti străini pe an, faţă de 83 de milioane în 2012

     Guvernul francez a promis la o conferinţă cu profesioniştii sectorului un nou început pentru turism, cu o îmbunătăţire a ofertei care să permită Franţei să facă faţă concurenţei crescute din partea altor destinaţii.

    “Turismul este cea mai mare industrie a lumii, reprezentând 12% din PIB-ul mondial şi peste 200 de milioane de locuri de muncă”, a spus Fabius.

    Fleur Pellerin, secretar de stat în Turism şi Comerţ Exterior, a spus că turismul nu este un subiect amuzant sau secundar, ci este la fel de important ca exporturile.

    Pellin a făcut referire la cinci priorităţi ale strategiei în turism, respectiv promovarea mai bună a Franţei ca destinaţie, reducerea nemulţumirilor turiştilor, în special cele legate de obţinerea vizelor, regăsirea sensului de ospitalitate, având în vedere că de multe ori îndeplinirea serviciilor este confundată cu servilismul. Alte priorităţi sunt ofensiva pe Internet, care trebuie considerat noua realitate a turismului şi nu “lupul cel mai şi rău” şi susţinerea francezilor să plece în mai multe vacanţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Justiţia franceză cere presei să nu difuzeze fotografia tânărului rom bătut la periferia Parisului: “Locul ei legitim este doar în ancheta penală”

     Site-ul de Internet al cotidianului britanic The Daily Telegraph a publicat miercuri sub titlul “fotografia care va şoca Franţa” imagini cu acest tânăr zăcând întră-un cărucior de supermarket, cu faţa tumefiată şi plină de sânge.

    “Dreptul francez se opune difuzării acestei fotografii a unei victime minore care are dreptul la protecţie absolută a imaginii sale, sub pedeapsa unor urmăriri penale”, a reamintit Sylvie Moisson într-un comunicat.

    “Nu mă îndoiesc că dreptul şi deontologia presei vor împiedica în Franţa orice difuzare a acestei fotografii care nu îşi are locul legitim decât în procedura anchetei penale”, a afirmat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Atacul la adresa minorului român, incalificabil. Aşteptăm aducerea în justiţie a responsabililor

     “Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor franceze să clarifice în cel mai scurt timp circumstanţele în care s-au produs evenimentele de la Pierrefitte-sur-Seine, din data de 13 iunie 2014, relatate de mass-media. De asemenea, MAE îşi exprimă aşteptarea ca autorităţile franceze să ia toate măsurile necesare pentru identificarea şi aducerea în faţa justiţiei a persoanelor responsabile de atrocităţile comise asupra unui cetăţean minor presupus de origine română”, se arată în reacţia MAE, după ce un minor rom din România a fost bătut de aproximativ 12 persoane care îl suspectau de comiterea unor spargeri într-o localitate din departamentul Seine-Saint-Denis, în zona central-nordică a Franţei.

    Ministerul Afacerilor Externe consideră “cu totul incalificabil actul căruia i-a căzut victimă minorul agresat” în localitatea franceză Pierrefitte-sur-Seine.

    Potrivit MAE, “un asemenea act nu îşi găseşte absolut nicio justificare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii politici şi ONG-urile din Franţa condamnă dur agresarea adolescentului român

     Preşedintele Francois Hollande a denunţat “acte incalificabile şi nejustificate care încalcă toate principiile pe care este fondată Republica Franţa”, exprimând “indignare” şi cerând găsirea autorilor agresiunii.

    “Este un act inacceptabil, iar cei autorii trebuie găsiţi imediat pentru a fi aduşi în faţa justiţiei”, a afirmat premierul Manuel Valls.

    În contextul în care, potrivit unor informaţii, tânărul rom ar fi fost agresat pentru că era suspectat de spionaj, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a reiterat că “forţele de ordine au în mod exclusiv sarcina menţinerii ordinii publice”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Dacia revin pe creştere

    Înmatriculările Dacia în Germania au scăzut cu 7,4% în aprilie, după ce în martie au urcat cu 3,1%, în timp ce în lunile ianuarie şi februarie avansul s-a situat la 25,4% şi, respectiv, 17,7%.

    În Franţa, creşterea înmatriculărilor de autoturisme Dacia noi în Franţa a încetinit în mai la 10,8% faţă de 45,6% în aprilie, dar a rămas cea mai puternică dintre mărcile cu vânzări semnificative în ianuarie-mai, perioadă în care Dacia este prezentă cu Sandero şi Duster în top zece al celor mai vândute maşini.

    Cota de piaţă a Dacia s-a situat la 1,8%, în luna mai, potrivit Oficiului de Înmatriculări Auto german.

    Dintre cele 33 de mărci analizate, 21 au înregistrat creştere a vânzărilor, iar restul scădere. Şapte mărci au consemnat creşteri mai puternice decât Dacia. Înmatriculările Jeep au crescut cu 84,6%, la 757 maşini, cele ale Nissan cu 36,6%, la 4.682 autoturisme, cele ale Renault au urcat cu 32,5%, la 8.883 unităţi, în timp ce Volvo a avansat cu 29,6%, la 3.063 unităţi, Mazda cu 26,7%, la 4.523 maşini, Skoda cu 22,6%, la 15.884 maşini, iar Citroen cu 22,2%, la 5.098 autoturisme.

    Totalul vânzărilor auto din Germania în ianuarie-mai s-a situat la 1,26 milioane de maşini, cu 3,4% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Germania este a doua piaţă ca mărime pentru Dacia, după Franţa.

    În primele cinci luni ale anului, vânzările Dacia în Franţa au crescut cu 27%, la 47.199 de maşini. Vânzările de autoturisme din Franţa au stagnat în mai la 148.573 unităţi, în timp ce în perioada ianuarie-mai se află în urcare cu 3%, la 762.141 unităţi. Skoda, cu un avans al vânzarilor de 20%, la 1.771 maşini, a înregistrat o creştere mai puternică decât Dacia în luna mai.

    Mai multe mărci cu înmatriculări lunare sub 1.000 de unităţi au depăşit, de asemenea, avansul vânzărilor Dacia. Astfel, vânzările Lancia (parte a grupului Fiat) au crescut de peste două ori, la 834 maşini, cele ale Lexus (marcă a Toyota) au urcat cu 19,4%, la 228 unităţi, Jeep (grupul Fiat) a avansat de peste două ori şi a ajuns la 175 de maşini vândute în mai în Franţa, în timp ce livrările Infiniti (marcă deţinută de grupul Nissan) aproape s-au triplat, la 42 de maşini.

     

  • Merkel, despre Ucraina: Pacea şi libertatea “pot să fie rapid puse în discuţie”

    “Săptămânile trecute ne arată că fostele şi periculoasele tipare de gândire nu sunt nicăieri interzise în cărţile de istorie. Pacea şi libertatea pot să fie rapid puse în discuţie, ne-o demontrează conflictul din Ucraina. Îngrijorarea creşte atunci când vezi că se formează noi prăpăstii şi linii de împărţire”, scrie Merkel în acest articol.

    Materialul este publicat alături de alte cinci mesaje din partea altor reprezentanţi ai ţărilor occidentale care participă vineri la comemorările de la 6 iunie, şi anume din partea preşedintelui Poloniei Bronislaw Komorowski, premierului britanic David Cameron, premierului canadian Stephen Harper, secretarului de Stat american John Kerry şi preşedintelui francez François Hollande.

    “Eu ne doresc (…) să ne asigurăm de convingerile şi valorile noastre comune. Deoarece aceste convngeri şi aceste valori ne unesc în Europa. Ele sunt de neconciliat cu războiul, violenţa şi prejudecăţile. Fie, deci, ca 6 iunie să ne îndemne să ne urmăm angajamentul cot la cot pentru reuşita Europei, o Europă în care să domnească primatul dreptului şi nu legea celui mai puternic”, conchide cancelarul german.

    Preşedintele rus Vladimir Putin se întâlneşte cu Merkel vineri dimineaţa, înainte de începerea ceremoniilor oficiale dedicate Debarcării din Normandia, a anunţat marţi Kremlinul, adăugând că cei doi lideri au vorbit la telefon, marţi, despre Ucraina.

    La rândul său, preşedintele francez îndeamnă la “păstrarea condiţiilor păcii, (ceea ce presupune) mai întâi să ştim să ne mobilizăm în jurul a ceea ce ne este comun (…). Europa este binele nostru comun. Este sarcina noastră să-l protejăm şi să-l facem să avanseze”.

    “Sărbătorirea (datei de) 6 iunie înseamnă să ai conştiinţa că nimic nu este câştigat definitiv, că declinul este în continuare posibil”, continuă şeful statului francez. “Peste tot, valorile şi principiile exprimate de către Carta ONU sunt ameninţate. Peste tot, terorismul poate ataca. Atunci, (înseamnă că) nu am terminat, (că) este necesar să dăm dovadă de acelaşi angajament ca înaintaşii noştri faţă de libertate. Este necesar să facem totul pentru a soluţiona conflictele prin dialog. Nu trebuie să ezităm să ne asumăm, de fiecare dată când este necesar, responsabilităţile, în cadrul dreptului internaţional”, mai scrie François Hollande.

    La ceremoniile din Normandia participă 19 de şefi de stat şi de guverne.

  • Washingtonul cere peste zece miliarde de dolari băncii BNP Paribas pentru încălcarea unor embargouri

    BNP s-ar afla în negocieri pentru a plăti sub de opt miliarde de dolari, scrie WSJ, citând surse apropiate dosarului.

    Această sumă reprezintă una dintre cele mai mari amenzi aplicate vreodată unei bănci în Statele Unite.

    O decizie încă nu a fost luată şi discuţiile ar putea să dureze timp de mai multe săptămâni, adaugă WSJ.

    Washingtonul acuză BNP Paribas că a ocolit în perioada 2002-2009 sancţiunile americane impuse Iranului, Sudanului şi Cubei. Banca a efectuat în aceste ţări plăţi în dolari.

    O anchetă internă a băncii a semnalat la începutul anului un “volum important de operaţiuni care ar putea fi considerate neautorizate potrivit unor legi şi norme ale Statelor Unite”.

    BNP a alocat 1,1 miliarde de dolari pentru acest litigiu.