BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Christian Mazauric este noul CEO al Brico Depot România

    Kingfisher, lider european pe piaţa do it yourself şi home improvement şi al treilea ca mărime la nivel mondial, îl învesteşte pe Christian Mazauric în funcţia de CEO al Brico Dépôt România, responsabil cu dezvoltarea viziunii şi performanţei companiei pe piaţa locală.

    Domnul Mazauric îşi va exercita noile responsabilităţi, urmând să contribuie la accelerarea creşterii sustenabile a Brico Dépôt în România, asigurând o mai bună adaptare a formatului specific Brico Dépôt la piaţa locală, precum şi alinierea operaţiunilor la celelalte zone în care compania este prezentă.

    Christian Mazauric are peste 20 de ani experienţă profesională, deţinând anterior funcţia de Chief Finance Officer la B&Q Regatul Unit & Irlanda. Anterior, a petrecut 11 ani la Castorama Franţa şi alţi şase la Marks & Spencer în Regatul Unit.

    Noul CEO Brico Dépôt România îl urmează în funcţie pe Patrick Papot, al cărui mandat s-a concentrat pe transformarea celor 15 unităţi Bricostore pe care Kingfisher le-a achiziţionat în 2013. După ce şi-a încheiat cu succes misiunea la finele acestei veri, domnul Papot a preluat o nouă poziţie în cadrul grupului.

    Christian Mazauric a absolvit Universitatea Lumière din Lyon, deţinând de asemenea o specializare în control financiar obtinută în cadrul unei şcoli de business din Franţa. Şi-a dezvoltat cariera începând din 1995, activând timp de 8 ani în operaţiuni comerciale în Europa de Vest şi a urcat în ierarhie până la poziţia de  Chief Finance Officer, funcţie pe care a exercitat-o timp de 8 ani.

    Brico Dépôt a fost înfiinţat în 1993 în Reims (Franţa). Are în prezent 112 de magazine în Franţa şi 24 în Spania. Brico Depôt vizează în primul rând pasionaţii DIY şi constructorii profesionişti.

  • Bogdan Colceriu este cofondator în Trilulilu.ro şi CEO al Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România

    Cu o experienţă de peste 10 ani în marketing, Bogdan Colceriu oferă astăzi consultanţă unor companii importante din piaţa autohtonă, fiind un strateg cu expertiză atât în online cât şi în offline. A pornit într-o agenţie de branding, a continuat ca manager al imaginii unui grup auto, după care s-a dedicat consultanţei de marketing. Şi-a legat numele de două proiecte speciale în care a ales să îşi depăşească rolul de consultant. Bogdan Colceriu este cofondator în Trilulilu.ro, asociat în Okian.ro şi CEO al Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, care preia tot ce înseamană logistică şi procese operaţionale pentru magazine online.

    Lansat la începutul lui 2014, cu o investiţie de 500.000 euro, Frisbo furnizează servicii pentru peste 15 magazine online importante, pentru care estimează, până la finalul lui 2015, un rulaj de comenzi de circa 2 milioane de euro. „Businessul de e-fulfillment a fost ales pe baza a două criterii simple: inexistenţa lui în România şi expertiza dobândită în e-commerce. Frisbo a intrat într-o piaţă virgină. E-fulfillmentul este atat de nou în România, încât de câte ori povestim despre asta începem cu definirea termenului. Asta înseamnă că primii doi ani vor fi ani de educare a pieţei, în care ne trebuie temeinicie, răbdare şi bani cu care să le susţinem pe astea două. Un an s-a scurs deja, iar rezultatele sunt bune, aşa că privesc cu mare încredere viitorul Frisbo“, spune Bogdan Colceriu.

    Mai exact, e-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor.

    Compania gestionează, deja, procesele operaţionale şi logistice a peste 10 business-uri din ţară, localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Zalău, Sibiu şi Oradea, dar şi din afară, din Germania sau Republica Moldova, care urmează să vândă online în România.
    „Un alt avantaj extrem de important al externalizării prin e-fulfillment este reducerea semnificativă a costurilor opraţionale, care automat scad cu până la 50%“, adaugă CEO-ul Frisbo.

    Bogdan s-a născut la Cluj-Napoca, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Drept, amândouă la Universitatea Babeş-Bolyai, şi locuieşte în Braşov.

  • Cel mai bun sfat al unui fost angajat Google pentru tinerii care vor să-şi construiască o carieră

    Liz Wessel are doar 25 de ani şi este deja CEO. După ce a lucrat pentru Google timp de doi ani, ea a hotărât să-şi înfiinţeze propria companie. WayUp, firma tinerei de 25 de ani, este un site ce are peste 200.000 de utilizatori, studenţi care caută joburi la companii precum Microsoft, Uber, The New York Times, Disney sau Google, informează Business Insider.

    Primul sfat al lui Wessel pentru tinerii este să fie deschisi la oportunităţi. “Când ai 20 de ani trebuie să experimentezi, să nu-ţi fie frică să încerci lucruri diferite, să călătoreşti. În perioada asta trebuie să descoperi cine eşti”, a spus ea.

    Al doilea sfat este ca tinerii să nu alerge după bani, ci după fericire.”Ar trebui să te concentrezi să găseşti un loc, un job care te face fericit. Dacă doar cauţi un salariu mai mare sau prestigiu s-ar putea să-ţi faci un rău”, este de părere Liz Wessel. “Am mulţi prieteni care au intrat în domeniul financiar doar pentru că este un domeniul bănos, însă au renunţat între timp pentru că nu erau fericiţi”, adaugă ea.

  • Despre strategie, la rece

    Doar Dero şi Borsec au depăşit arctic în topul celor mai puternice branduri autohtone (potrivit unlock market research), producătorul de electrocasnice sărbătorind în acest an 45 de ani de existenţă şi 25 de milioane de frigidere vândute.

    Hasan Ali Yardimci are 42 de ani şi a preluat în luna octombrie a anului trecut poziţia de director general al Arctic România, înlocuind-o pe Monica Iavorschi, care a condus timp de mai bine de şase ani cel mai mare producător local de electrocasnice. Iavorschi a plecat de la şefia Arctic pentru a prelua funcţia de director de marketing la nivelul grupului Arcelik, compania-mamăa Arctic. 

    Noul şef al Arctic România lucrează pentru grupul turc Arcelik din 2009, când a ocupat poziţia de director de planificare strategică şi de dezvoltare în afaceri. Anterior a lucrat în consultanţă strategică, în retail şi bunuri de larg consum în cadrul companiilor McKinsey & Co., SAB Miller şi Sears Holdings. Se simte bine în România, îi place limba şi a început să-i descopere subtilităţile. „Mă simt foarte confortabil aici, oamenii sunt foarte primitori”, spune Yardimci, care apreciază parcurile din Bucureşti şi îi place bucătăria românească, însă consideră că infrastructura ţării este o problemă. Se află în poziţia de CEO al Arctic de un an, iar adaptarea la munca din România nu a fost grea: „România este o ţară primitoare şi este uşor să faci afaceri aici ca străin. Am moştenit o echipă grozavă care m-a ajutat să mă adaptez locului, iar o echipă bunăeste un lucru esenţial pentru o companie cu ambiţii”.

    Directivele cu care Hasan Ali Yardimci a venit în România (şi care au fost trasate de Hakan Bulgurlu, şeful Arcelik, companie care deţine şi Arctic) vizează o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic în România până la 50%, în momentul de faţă fiind la 35%. România reprezintă a doua ţară ca mărime a cotei de piaţă, după Turcia.  Pentru a atinge acest obiectiv, Hasan Ali Yardimci se bazează pe revenirea economiei şi pe piaţa care ”încă nu şi-a atins potenţialul maxim”. 

    Majoritatea electrocasnicelor mari au fost cumpărate în perioada de dinaintea crizei, în 2005-2007, când piaţa creditelor de consum era în floare, iar produsele electro-IT se cumpărau pe banda rulantă datorită creditelor cu buletinul. A urmat o perioadă de scădere, iar vânzările de frigidere au început să crească din nou în abia în 2014, după doi ani consecutivi de declin. Scăderea adusă de criză a înjumătăţit însă piaţa frigiderelor, vânzările scăzând cu 40%.Datele Arctic arată că anul trecut nu au revenit doar frigiderele pe plus, ci şi maşinile de spălat (cu 14% în termen de volum şi cu 17% în valoare) şi cele de gătit (creştere de 12% în termen de valoare şi 8% în volum).

    Însă, pentru a ajunge la o cotă de piaţă de 50%, creşterile pe segmentele tradiţionale precum frigiderele sau maşinile de spălat nu sunt de ajuns. Noi motoare de creştere ar putea fi şi segmentele mai mici, precum maşinile de spălat vase sau uscătoarele. “România este în continuare o piaţă emergentă. Rata de penetrare a unor electrocasnice este încă mică. De exemplu, maşinile de spălat vase nu sunt comune în România, se vând cam 30-40.000 de unităţi pe an, ceea ce este un număr foarte mic în comparaţie cu populaţia ţării. Dacă românii vor avea acces la mai multe resurse cred că acest tip de electrocasnice, pe viitor, va face parte din rutina zilnică a acestuia”, subliniază Yardimici.

    Acest segment are potenţial important de creştere: potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor, doar 6% dintre gospodăriile româneşti au maşină de spălat vase, pe când gradul de penetrare a acestui tip de electrocasnice este de 34% în Cehia şi aproape 70% în Germania. Pentru a creşte numărul unităţilor de maşini de spălat vase sau uscătoare şi pentru ca astfel de produse să ajungă în casele românilor, Hasan Ali Yardimci spune că trebuie „să articulăm mai bine beneficiile unor astfel de produse. Spre exemplu, o maşină de spălat ar putea economisi timp. Însă există anumite bariere care împiedică cumpărarea unor astfel de produse, poate consumatorul crede că nu are nevoie de ea sau că aceasta ar consuma prea multă apă sau energie. De fapt, noi trebuie să comunicăm mai mult, să explicăm anumite lucruri, să înţelegem mai bine consumatorul.Este nevoie de o anumită educaţie în acest sens. Va fi nevoie de timp”.

    Diversificarea produselor prezente pe piaţa locală este una din cheile atingerii cotei de piaţă vizate de grup: „Cred că avem un număr de produse foarte bune în diferite categorii. Însăva trebui să aducem şi alt fel de produse pe piaţa din România. Să aducem produse în categoriile consacrate, dar şi în categoriile emergente, precum uscătoarele. Nu o să fie uşor, trebuie să  facem multe lucruri corect”, afirmă Yardimci, care precizează că Arctic investeşte mult în comunicarea online, lucrând cu ambasadori de brand şi orientat către consumator. „Suntem o companie care nu obişnuim să ne lăudam produsele prea mult. Dar poate ar trebui să o facem.”
    Compania este prezentă în România cu trei branduri – Arctic, Grundig şi Beko – atât pe segmentul electrocasnicelor mari, cât şi mici. Doar frigiderele sunt produse pe plan local, celelalte electrocasnice fiind produse în celelalte fabrici ale grupului.

    Planurile Artic sunt în tandem cu planurile grupului, ţinta articulată de Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, fiind dublarea cifrei de afaceri în cinci ani.Astfel, planurile pentru viitor implică o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic, dar şi creşterea pieţei în sine. „Vrem să obţinem o bucată cât mai mare din plăcintă, dar în acelaşi timp vrem să creştem şi plăcinta”, punctează Yardimci. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie ca România să devină un nume proeminent pe piaţa producţiei de electrocasnice.

    Fabrica Arctic de la Găeşti exportă 85% din producţia de frigidere în 60 de ţări, cele mai importante pieţe de export fiind Italia, Polonia sau Turcia. Pe piaţa locală se mai află producători importanţi pentru industria de profil, producători precum Electrolux, Philips, DeLonghi sau Kärcher. România ar putea deveni un hub al producţiei de electrocasnice, dar, pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de anumite elemente, semnalizate de Hasan Ali Yardimci: “Este nevoie de o piaţă mare, de o sursă importantă de oameni talentaţi, atât în management, cât şi muncitori, este nevoie de stabilitate, o infrastructură bine pusă la punct. Dacă stai săte gândeşti la toţi aceşti parametri aş spune că România bifează toate aspectele. Piaţa nu este mare, dar România are o populaţie de 20 de milioane de oameni.

    De asemenea, poziţionarea în «inima» Europei reprezintă o deschidere importantă către pieţele din Europa, Asia sau Africa.Infrastructura se dezvoltă, mai încet decât ar fi ideal, dar se dezvoltă. Cred că România ar putea fi următoarea frontierăa investiţiilor în diferite categorii. Dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte”.

    300 milioane de euro este cifra de afaceri a grupului Arctic în România anul trecut.

    3.000, numărul  de angajaţi care lucrează în cadrul Arctic România.

    110 milioane de euro reprezintă investiţiile realizate din  2002 până acum de Arcelik  în fabrica Arctic  de la Găeşti

    1,6 milioane, numărul de frigidere produse la Găeşti care au fost exportate în 2014

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.

     

  • O companie elenă a fugit de Grecia şi face afaceri de 100 de milioane de euro la Timişoara

    Cu siguranţă există multe îmbunătăţiri pe care le‑am observat în România – economia se stabilizează, cererea din partea clienţilor noştri de aici ne indică o creştere a consumului, PIB-ul a început să crească din nou, dar, pentru a atrage mai multe investiţii, este nevoie ca în continuare ca guvernul să insiste asupra realizării unui cadru operaţional stabil“, a declarat Nikos Mamoulis, CEO al grupului elen Frigoglass, cu ocazia celei mai recente vizite ale sale în România.

    Mamoulis a fost prezent la evenimentul prin care Frigoglass România a sărbătorit două decenii de la înfiinţarea unităţii de producţie de vitrine şi echipamente frigorifice din comuna Parţa, aflată lângă Timişoara. În acest interval de timp, compania a evoluat de la un număr de 30 de angajaţi şi vânzări de 300.000 de euro, la peste 900 de angajaţi şi venituri de 90 de milioane de euro în 2014, cu o creştere de circa 10% previzionată pentru anul în curs.

    Compania a inaugurat anul trecut cea de-a patra linie de producţie, aducând suprafaţa fabricii la 24.000 de metri pătraţi şi capacitatea anuală de producţie la 250.000 de unităţi. 90% dintre produse merg către pieţele externe europene, printre pieţele cheie numărându‑se Polonia, Bulgaria, Norvegia şi Germania, iar 10% sunt achiziţionate de piaţa locală. În ce priveşte clienţii Frigoglass, aceştia sunt principalele mărci de băuturi răcoritoare şi de bere din Europa – pe seama unor parteneriate cu îmbuteliatorul Coca-Cola HBC, cu recent formata grupare a CCE, CC Iberian Partners şi CCErfrischungsgetränke AG – CC European Partners, cât şi cu companii producătoare de bere precum Carlsberg, Heineken, SABMiller şi Molson Coors. În baza de clienţi a Frigoglass România intră, de asemenea, Danone, Albalact, Pepsi ori companii din piaţa apei îmbuteliate.

    Mamoulis are o viziune amplă asupra economiei locale, pe care şi-a construit-o în timpul vizitelor făcute în România încă din perioada de imediat de după Revoluţie, când lucra pentru Coca-Cola HBC. După o perioadă de 12 ani de activitate în cadrul acestei companii, unde a avansat până la funcţia de group financial controller, în 2013 a devenit CFO al grupului Frigoglass, iar, în iulie anul acesta, a devenit CEO-ul grupului elen. „Uzina de la Timişoara reprezintă uzina fanion a Frigoglass, fiind cea mai importantă dintre cele opt ale grupului. Evoluăm în direcţia transformării României în hubul nostru din Europa“, descrie Mamoulis importanţa activităţilor de pe piaţa locală. Afacerile Frigoglass România reprezintă circa 25% din totalul de aproximativ 340 de milioane de euro ale grupului, care deţine unităţi de producţie şi în Grecia, Nigeria, Africa de Sud, Dubai, India, Indonezia şi China.

    Per total, valoarea investiţiilor Frigoglass în România a ajuns la aproximativ 65 de milioane de euro, dintre care 25 de milioane au fost investiţi doar în ultimii cinci ani. Anul trecut, investiţiile s-au concentrat spre lansarea unei a patra linii de producţie, cât şi în dezvoltarea iCool, o vitrină frigorifică realizată exclusiv pentru Coca-Cola HBC şi care prezintă caracteristici precum un consum energetic scăzut şi funcţionare mai silenţioasă decât celelalte generaţii de vitrine frigorifice.

  • Imperiul Volkswagen, distrus în câteva zile

    Cutremurul plecat săptămâna trecută de sub capota unui Volkswagen zguduie acum nu numai poziţia pe piaţă a producătorului german, ci întreaga industrie auto şi viitorul ei.

    Personal, regret profund că am încălcat încrederea clienţilor şi a publicului”, a declarat Martin Winterkorn, CEO-ul Volkswagen. Grupul german a recunoscut imediat că a trişat privind limitele acceptate în Statele Unite pentru emisiile poluante, după ce agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii.

    Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în starea normală de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, astfel maşinile germanilor au depăşit normele privitoare la noxe de 40 de ori. Fapt care era imposibil să nu aibă repercusiuni grave. Aproape 500.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta (2009-2014), modelele Beetle şi Golf, dar şi Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3.

    La nivel mondial, 11 milioane de vehicule au fost echipate cu acest software. Pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor, Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Bursa a reacţionat imediat şi acţiunile companiei germane au scăzut cu 20% luni şi cu încă 20% ziua următoare, pierzând nu mai puţin de 15,6 miliarde de dolari şi aproape un sfert din valoarea sa de piaţă. În plus, VW riscă amenzi de până la 18 miliarde de dolari. „Este pusă sub semnul întrebării existenţa grupului Volkswagen. Amenzile judiciare pe care grupul auto le riscă în scandalul emisiilor ar putea fi doar vârful aisbergului. VW ar risca penalităţi financiare pe pieţele auto de 7,5 ori mai mari decât amenzile Chiar dacă VW va reuşi să supravieţuiască în actuala formă, compania va ocupa o poziţie inferioară pe piaţă în următorii ani”, a anunţat şi a comentat Marketwatch, citând un studiu academic.

    Acest scandal nu a afectat doar Volkswagen, ci întreaga industrie auto, titlurile Daimler, BMW, Renault şi PSA Peugeot Citroen înregistrând imediat scăderi pe bursă. Renault şi Peugeot Citroen nici măcar nu comercializează vehicule în SUA, însă circa jumătate din vânzările lor globale sunt formate din automobile diesel.

    Problema dezvăluită în Statele Unite s-a propagat peste tot în lume. Guvernul de la Berlin a cerut  constructorilor de automobile informaţii suplimentare despre emisiile poluante. De asemenea, autorităţile din Australia şi Taiwan cer clarificări producătorului german. Franţa şi Italia au anunţat că cercetează cazul cu atenţie, iar ministrul francez de finanţe Michel Sapin a cerut o anchetă la nivel european. Şi în Coreea de Sud se investighează corectitudinea testelor privind emisiile poluante pentru trei modele Volkswagen.

    Miercurea trecută, după-amiază, şeful Volkswagen şi-a dat demisia de la conducerea companiei. „Sunt şocat de evenimentele din ultimele zile. În calitatea de director general, accept responsabilitatea pentru neregulile depistate la motoarele diesel şi am cerut Consiliului de supraveghere să accepte încheierea mandatului meu la conducerea Grupului Volkswagen. Fac acest gest în interesul companiei, deşi nu am fost conştient de nicio neregulă de care să fiu eu responsabil”, a spus Winterkorn, care se retrage la 68 de ani, după ce a acumulat un fond de pensie în jurul a 30 de milioane de euro, fiind anul trecut al doilea cel mai bine plătit CEO din Germania, primind în total 16,6 milioane de euro sub formă de bonusuri din partea grupului VW şi a acţionarului majoritar al acestuia, Porsche.

    Ce înseamnă tot acest scandal pentru grupul german, pentru automobilele diesel şi pentru industria auto? Părerile sunt împărţite: scandalul acesta „va avea consecinţe financiare considerabile pentru grup, care nu pot fi calculate acum. Este în pericol imaginea şi credibilitatea VW în întreaga lume”, este de părere Ferdinand Dudenhöffer, analist al pieţei auto; „Noi nu credem că acest dezastru va avea un impact negativ major asupra preferinţelor consumatorilor din Europa, dar se va reduce creşterea cotei de piaţă în Statele Unite”, a spus Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer;

    Richard Gane, expert în industria automotive în cadrul firmei de consultanţă Vendigital, nu este de acord şi crede că „cererea pentru maşini diesel va scădea major”. În Statele Unite, piaţa automobilelor diesel reprezintă 1% din toate vânzările de maşini noi şi probabil că acest procent nu va creşte prea curând. Pe de altă parte, impactul în Europa ar putea fi mult mai semnificativ, s-ar putea înregistra o trecere de la diesel la automobile cu motor pe benzină”, a adăugat el.


    Să fie acest scandal punctul de cotitură al industriei auto şi constructorii de automobile să-şi îndrepte eforturile pentru realizarea automobilelor electrice?  În timp ce Volkswagen dă din mâini să nu se înece, Bosch a anunţat că până în 2020 va produce o baterie electrică pentru automobile cu o autonomie mai mare, dar şi cu costurile de producţie înjumătăţite. Dacă automobilul diesel ar muri şi maşina electrică i-ar lua locul, toate problemele legate de motor, bujii, cilindri sau filtre ar dispărea. „Sunt sceptic în privinţa morţii motorului diesel. Consumatorii ştiau de mult de problemele de poluare şi au ales să ignore acest lucru. Oamenii o să continue să cumpere maşini dintr-un singur motiv: să-şi facă treaba la un preţ cât mai scăzut”, a spus Roger Barrowcliffe, pentru publicaţia The Independent.

    Acum ceva vreme nu era nici urmă de computer sau componente electronice în scheletul unui autoturism, dar maşinile moderne sunt pline de computere, iar în viitor am putea chiar spune că vom conduce computere pe patru roţi. Mai mulţi constructori şi-au lansat modele electrice, dar a căror autonomie nu depăşeste însă 160 km. Zoe al celor de la Renault este o excepţie, automobil care poate merge până la 250 km şi care are un preţ de pornire de 20.000 de euro la care se adaugă plata lunară a unei chirii pentru baterie ce porneşte de la 79 de euro.

    De asemenea, Tesla oferă cu Model S, o limuzină premium cu un motor electric ce are o autonomie de peste 400 km, iar Audi a prezentat săptămâna trecută conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km. Scandalul ar putea fi un catalizator pentru schimbare, Parisul vrea să scape de maşini diesel până în 2020 şi Londra pare să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă tehnologia avansează îndeajuns de repede, preţul automobilelor electrice va scădea şi astfel vom întâlni la colţ de stradă tot mai multe maşini electrice, forţând guvernele să investească într-o infrastructură de alimentare a acestora. Efectul bulgărelui de zăpadă.

    Acest lucru nu ar ajuta doar constructorii tradiţionali de automobile electrice, ci şi companii precum Google sau Apple. Maşina autonomă şi electrică a Google a adunat milioane de kilometri în testări. Iar Apple lucrează la o maşină electrică, inteligentă, deşi acest lucru nu a fost confirmat oficial.Moare diesel, începe expansiunea motorului electric? Vom vedea, dar un lucru e cert: Volkswagen trebuie să renunţe la toate reclamele unde apare sloganul „Truth in engineering”.
     

  • Parcul de distracţii care ironizează Disneyland a generat 20 de milioane de euro

    Dismaland-ul lui Bansky se închide duminică. “Parcul de distracţii”  a generat venituri de 20 de milioane de lire sterline în plus afacerilor din împrejurimi, scrie BBC.

    De-a lungul a cinci săptămâni, cât timp parcul a fost deschis, peste 150.000 de oameni au vizitat opera artistului underground Bansky.

    Dismaland este menit să satirizeze turismul şi industria parcurilor de distracţii. Acesta prezintă O lume rece, ruginită, cu accente sinistre. Aşa-zisul parc de distracţii, definit de creatorii săi drept “cea mai dezamăgitoare atracţie”, adăposteşte operele unora dintre cei mai controversaţi artişti, cum este Damiern Hirst sau Jenny Holzer. Vizitatorii mai pot primi baloane pe care scrie “Sunt un idiot” sau pot vizita librării cu cărţi anarhiste.

    Oraşul, Weston-super-Mare, unde a fost deschis Dismaland, a avut cel mai mult de câştigat. Parcul reuşind să genereze venituri de până la 20 de milioane de lire sterline.

    “A devenit un fenomen global de o importanţă majoră pentru regiune şi subliniează importanţa turismului pentru comunitatea locală”, a spus John Turner, CEO al Visit Somerset.

    Hotelurile şi pensiunile şi restaurantele din zonă au avut cele mai mai creşteri în afaceri. “Camerele de hotel au fost pline, am avut vizitatori de peste tot din lume”, a spus Keith Fearn, proprietar hotel.

  • Ziua când miile de miliarde de dolari s-au întâlnit cu un comunist

    Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.

    A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco),    Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO),  Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.

    Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.

    Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.
     

  • Parcul de distracţii care ironizează Disneyland a generat 20 de milioane de lire sterline

    Dismaland-ul lui Bansky se închide duminică. “Parcul de distracţii”  a generat venituri de 20 de milioane de lire sterline în plus afacerilor din împrejurimi, scrie BBC.

    De-a lungul a cinci săptămâni, cât timp parcul a fost deschis, peste 150.000 de oameni au vizitat opera artistului underground Bansky.

    Dismaland este menit să satirizeze turismul şi industria parcurilor de distracţii. Acesta prezintă O lume rece, ruginită, cu accente sinistre. Aşa-zisul parc de distracţii, definit de creatorii săi drept “cea mai dezamăgitoare atracţie”, adăposteşte operele unora dintre cei mai controversaţi artişti, cum este Damiern Hirst sau Jenny Holzer. Vizitatorii mai pot primi baloane pe care scrie “Sunt un idiot” sau pot vizita librării cu cărţi anarhiste.

    Oraşul, Weston-super-Mare, unde a fost deschis Dismaland, a avut cel mai mult de câştigat. Parcul reuşind să genereze venituri de până la 20 de milioane de lire sterline.

    “A devenit un fenomen global de o importanţă majoră pentru regiune şi subliniează importanţa turismului pentru comunitatea locală”, a spus John Turner, CEO al Visit Somerset.

    Hotelurile şi pensiunile şi restaurantele din zonă au avut cele mai mai creşteri în afaceri. “Camerele de hotel au fost pline, am avut vizitatori de peste tot din lume”, a spus Keith Fearn, proprietar hotel.