BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Doua cuvinte: discount

     

    Mersul saptamanal intr-un hipermarket, templu al comertului modern, a devenit un adevarat ritual, unde la placerea de a cumpara o gama foarte larga de produse, de la condimente la rasaduri de pomi, se adauga deseori placerea de a lua masa ori de a sta la o cafenea din magazin. “Hipermarketul are un festivism deosebit, acolo se socializeaza, se face un fel de de turism comercial”, e de parere Caius Crisan, directorul general al lantului de magazine cu discount Profi. Ce ofera, prin comparatie, magazinele cu discount in concurenta cu hipermarketurile ori supermarketurile?
     
    Raspunsul lui Crisan e ca in Occident se remarca o crestere a vanzarilor in magazinele cu regim de discount, cele care practica un comert bazat pe produse cu pret mai scazut si de prima necesitate. Pe de o parte, oamenii au invatat sa fie mai atenti la felul cum isi administreaza banii pentru cumparaturi, inclusiv din cauza crizei financiare. Pe de alta parte, vesticii, mai practici, apreciaza eficienta cumparaturilor intr-un astfel de magazin, deoarece presupune mai putin timp cheltuit decat mersul la un hipermarket.
     
    Pe sansa ca acest gen de pragmatism sa-i tenteze si pe cumparatorii romani se bazeaza si strategia discounterului Profi, care planuieste sa continue expansiunea cu cel putin 10 magazine pe an, ceea ce l-ar aduce la o suta de magazine pana in 2013. Sau poate chiar mai multe: “Prefer sa dau o cifra mai mica si sa deschidem mai multe decat invers”, spune Crisan. Nu sunt cam multe? In tot cazul, un astfel de plan nu difera mult de cele ale altor retele de magazine cu discount. Plus, spre exemplu, a ajuns saptamanile trecute la 63 de magazine si isi continua planul de expansiune in toate orasele cu peste 15.000 de locuitori, estimand deschiderea a 25 de magazine in fiecare an. Pe de alta parte, Profi nu tine seama neaparat de un numar minim de locuitori in orasele in care alege sa deschida un magazin. Crisan da ca exemplu orasul Buzias, cu doar 8 000 de locuitori, unde vanzarile au fost aproape de trei ori mai mari decat cele estimate initial. Reteaua condusa de Crisan, o franciza pentru Romania a grupului franco-belgian Louis Delhaize (din care face parte si lantul de hipermarketuri Cora), a deschis primul magazin la Timisoara in 2000, cand doar cateva lanturi internationale de comert venisera in Romania. “Am fost primii discounteri de pe aceasta piata”, spune Caius Crisan, punctand insa ca intre timp numarul de produse a crescut de la 1.000 la circa 3.500, iar organizarea magazinelor a evoluat. Desi magazinele de tip discount nu sunt cunoscute tocmai pentru estetica aranjamentelor, in multe cazuri produsele fiind puse direct pe paletii de marfa, directorul Profi afirma ca a facut unele modificari in organizarea magazinelor tocmai de dragul aspectului, cum ar fi sa mute sticlele cu bauturi racoritoare de la intrarea in magazin la iesire. “De obicei se urmeaza o ordine logica de cumparare, prin asezarea produselor mai grele la baza caruciorului si, prin urmare, la intrarea in magazin. Insa nu aratau bine, asa ca le-am mutat.”
     
    Cu sediul central la Timisoara, Profi a intrat anul trecut si pe piata Capitalei, prin achizitia retelei Albinuta, care i-a sporit considerabil vanzarile. “In primul semestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cifra noastra de afaceri a crescut cu 100% si datorita achizitiei magazinelor Albinuta”, spune Crisan, care estimeaza pentru acest an vanzari de 135-140 de milioane de euro, fata de 90 de milioane anul trecut. In urmatoarele sase-sapte luni se va desfasura procesul de rebranding al tuturor celor noua magazine Albinuta, care va costa intre 1 si 2 milioane de euro. Intrebat despre alte posibile achizitii, directorul general al Profi nu a negat ca exista interes in acest sens, insa nu neaparat in Bucuresti, cat in restul tarii.
     
    Fata de ceilalti operatori ai magazinelor de tip discount, Profi nu a pus accent pe un spatiu mai amplu de vanzare, ci pe cat mai multe produse. Astfel, un magazin Profi are o suprafata de vanzare de 700-750 de metri patrati, fiind, asadar, comparabil cu un magazin Penny Market sau Plus. Ca produse insa, in timp ce alte magazine de acelasi tip au, in medie, 1.000-1.500 de produse, Profi a atins pragul de 3.500, tinta lui Crisan fiind de a ajunge la 4.000 pana la sfarsitul lui 2008. La cealalta extrema se afla magazinele de tip discount de format mare, Penny XXL si Kaufland, cu 2.500, respectiv 6.500 de metri patrati suprafata medie de vanzare si, evident, o gama mult mai larga de produse. Mai concret, Crisan isi enunta planul de a introduce in magazine cate un raion de panificatie si unul de preparate culinare: “In Timisoara va fi magazinul pilot, iar daca totul merge asa cum vrem, vom extinde proiectul la 20 de magazine pana la sfarsitul anului viitor”. Cele doua raioane suplimentare, care presupun o investitie cumulata de aproximativ 150.000 de euro pentru fiecare magazin, ar fi un mijloc de atragere a unui numar mai mare de clienti pentru discounter. Pana acum, doar hipermarketurile si unele supermarketuri au oferit astfel de servicii, in timp ce discounterii au preferat sa nu intre pe acest segment.
     
    Desi la sfarsitul anului trecut existau aproape 170 de magazine de discount in Romania, ponderea acestui tip de comert ramane destul de scazuta. Astfel, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Planet Retail, in 2007 discounterii insumau doar 2,5% din cele 38% detinute de comertul modern in Romania, o pondere semnificativ mai mica decat cea a hipermarketurilor (10,3%), urmand sa ajunga insa la 4,7% pana in 2013. Un studiu al MEMRB, prezentat in primavara acestui an, cu prilejul unui summit pe teme de retail, releva ca din cele patru tipuri de comert modern, de departe, cea mai mare rata de crestere o au hipermarketurile, alaturi de care erau nominalizati si discounterii. Pe de alta parte, discounterii se arata reticenti in a-si da cu parere despre ponderea acestui tip de comert. Directorul Profi afirma ca nu vrea sa se hazardeze in a da estimari, in timp ce reprezentantii Plus au aproximat pentru acest an o pondere de 6-7%.
     
    Cu toate acestea, hipermarketurile nu reprezinta intotdeauna o amenintare pentru magazinele de tip discount: “Vecinatatea unui hipermarket poate sa creasca vanzarile unui discounter”, afirma Caius Crisan, explicand cum, atunci cand a aparut un hipermarket in vecinatatea unui magazin Profi, vanzarile fie au scazut in primul an cu 20-25% pentru a reveni apoi la normal, fie au crescut. De ce? E simplu, spune el: daca un hipermarket este prea aglomerat si cumparatorul nu dispune de suficient timp, poate alege sa mearga la magazinul cu preturi mai mici de alaturi. Asa incat, revenind la pasiunea cumparatorilor pentru hipermarketuri, aceasta nu va disparea, crede Crisan, insa vor fi luate in calcul mai mult si alternativele: “Romania nu face exceptie fata de ce se intampla in alte tari. Vom merge o data pe saptamana la hipermarket si mai des la discounteri”.  
     

     

  • Fabrique au Roumanie

    De ce Franta? Pentru Jolidon, patria lui Coco Chanel a fost mereu cea mai ravnita piata, cea mai mare din Europa in segmentul de lenjerie si articole de corsetarie, cu o valoare de peste doua miliarde de euro. Primele doua magazine ale Jolidon au fost deschise in aprilie – la Cannes, pe o suprafata de 55 de metri patrati, in centrul orasului, si la Lille, pe 61 de metri patrati in centrul comercial Saint Amand les Eaux. Din 15 octombrie, compania clujeana va avea trei magazine in Franta, dupa ce va deschide un magazin de aproape 100 de metri patrati si in centrul orasului Mulhouse. Acestea se adauga celor 10 spatii de vanzare detinute in franciza de producatorul roman.
     
    “Dezvoltarea retelei proprii de magazine, notorietatea brandului si acoperirea gamei de produse cu colectii complete ne-au crescut vizibil vanzarile”, explica Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, de ce a inceput in 2008 extinderea pe piata franceza si prin investitie proprie. Cirlig vrea ca in 2009 sa deschida alte trei magazine sub administrarea directa a Jolidon, doua la Lyon si unul in Paris, pentru care contractele au fost deja semnate. “Vom deschide pe suprafete mai mari, cuprinse intre 80 si 100 de metri patrati, pentru ca aceste doua orase sunt puncte cheie ale pietei franceze, atat ca aglomerare urbana si potential comercial, cat si ca imagine”, spune Olga Stanciu, director adjunct al Jolidon, adaugand ca producatorul de lenjerie este in discutii si pentru inchirierea altor cateva spatii comerciale in Franta anul viitor. Pentru 2010, obiectivul fixat este ca reteaua franceza a Jolidon sa numere 40 de magazine, proprii si in franciza.
     
    Compania clujeana a inceput in iulie 2007 sa-si vanda produsele in aceasta tara prin intermediul unor retele de francize administrate de alte firme ce comercializeaza numai produse Jolidon. Costurile deschiderii unui magazin Jolidon in franciza sunt cuprinse intre 45.000 si 75.000 de euro, in functie de ce suprafata are spatiul. Pe langa investitia initiala in deschiderea magazinului, francizatul trebuie sa plateasca si o taxa de intrare de 15.000 de euro.
     
    De ce a preferat sa intre pe piata franceza mai intai prin franciza? “A fost mai simplu asa. In Franta exista un fel de taxa de vad comercial care poate fi cuprinsa intre 100.000 si 300.000 de euro, in functie de zona. Or, pentru a ne extinde cat mai rapid si cu costuri minime, am preferat acest sistem, care este foarte popular aici”, motiveaza Gabriel Cirlig. In paralel cu magazinele proprii, Jolidon va continua sa dezvolte in Franta si reteaua de francize, “dar intr-un ritm mai lent decat pana acum”, precizeaza Olga Stanciu. 
     
    Mult mai multe deschideri – 23 de noi magazine cu investitii totale de peste 1,5 milioane de euro – au planificat clujenii in tara. Aici, reteaua numara 75 de magazine, iar in urmatoarele trei luni ar urma sa se adauge inca 15. Conform calculelor companiei, vanzarile in magazinele proprii Jolidon din Romania au crescut in primele opt luni din 2008 cu 47,3%, pana la 7,3 milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului trecut.
     
    Aceasta cifra trebuie raportata la piata autohtona de lenjerie, care nu depaseste 150 de milioane de euro, conform estimarilor Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) si directorul general al Pasmatex, producator de pasmanterie pentru care lenjeria intima reprezinta un procent de 35-40% din totalul productiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 123 de magazine, dintre care 34 in Italia, doua in Ungaria si 12 boutique-uri in Franta. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.
     
    In paralel, Gabriel Cirlig a continuat sa dezvolte si portofoliul de branduri si productia. In ultimii patru ani, omul de afaceri clujean a preluat cinci firme. Startul achizitiilor operate de Jolidon a fost dat in 2004, cand a cumparat principalul concurent, Argos Cluj, o companie cu peste 800 de angajati si peste 60 de ani de prezenta pe piata lenjeriei intime si a costumelor de baie. A urmat in 2006 firma de textile LCS Conf, fosta Flacara, iar odata cu pachetul majoritar de actiuni (peste 80%), Jolidon si-a adaugat in portofoliu si marca Falla, sub care producea anterior Flacara. Brandurile de lenjerie intima si costume de baie Infiore si Chiaro di Luna au intrat in administrarea Jolidon odata cu cumpararea, la inceputul lui 2007, a companiei italiene Emmeci SpA. Infiintata in 1963, firma din Lombardia (Vedano al Lambro) detinea la momentul tranzactiei peste 100 de magazine in Italia, din care 65 au fost cumparate de Jolidon. Prin Jolidon, Gabriel Cirlig a devenit, in decembrie 2007, actionarul majoritar al producatorului de articole de lenjerie in sistem lohn Tricotaje Ineu din Arad, infiintata in 1990, in urma privatizarii intreprinderii Tricoul Rosu Arad. A doua achizitie pe piata italiana a adus, in 2008, alte trei branduri in portofoliul Jolidon – Lilly, Eclizia si Kelitha. Infiintata in 1981, in Seriate (provincia Bergamo), sub numele de Erreci, compania si-a creat o retea de distributie in peste 30 de tari. Din 2003, numele firmei a fost schimbat in Lilly Italia.

  • Fabrique au Roumanie

    De ce Franta? Pentru Jolidon, patria lui Coco Chanel a fost mereu cea mai ravnita piata, cea mai mare din Europa in segmentul de lenjerie si articole de corsetarie, cu o valoare de peste doua miliarde de euro. Primele doua magazine ale Jolidon au fost deschise in aprilie – la Cannes, pe o suprafata de 55 de metri patrati, in centrul orasului, si la Lille, pe 61 de metri patrati in centrul comercial Saint Amand les Eaux. Din 15 octombrie, compania clujeana va avea trei magazine in Franta, dupa ce va deschide un magazin de aproape 100 de metri patrati si in centrul orasului Mulhouse. Acestea se adauga celor 10 spatii de vanzare detinute in franciza de producatorul roman.
     
    “Dezvoltarea retelei proprii de magazine, notorietatea brandului si acoperirea gamei de produse cu colectii complete ne-au crescut vizibil vanzarile”, explica Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, de ce a inceput in 2008 extinderea pe piata franceza si prin investitie proprie. Cirlig vrea ca in 2009 sa deschida alte trei magazine sub administrarea directa a Jolidon, doua la Lyon si unul in Paris, pentru care contractele au fost deja semnate. “Vom deschide pe suprafete mai mari, cuprinse intre 80 si 100 de metri patrati, pentru ca aceste doua orase sunt puncte cheie ale pietei franceze, atat ca aglomerare urbana si potential comercial, cat si ca imagine”, spune Olga Stanciu, director adjunct al Jolidon, adaugand ca producatorul de lenjerie este in discutii si pentru inchirierea altor cateva spatii comerciale in Franta anul viitor. Pentru 2010, obiectivul fixat este ca reteaua franceza a Jolidon sa numere 40 de magazine, proprii si in franciza.
     
    Compania clujeana a inceput in iulie 2007 sa-si vanda produsele in aceasta tara prin intermediul unor retele de francize administrate de alte firme ce comercializeaza numai produse Jolidon. Costurile deschiderii unui magazin Jolidon in franciza sunt cuprinse intre 45.000 si 75.000 de euro, in functie de ce suprafata are spatiul. Pe langa investitia initiala in deschiderea magazinului, francizatul trebuie sa plateasca si o taxa de intrare de 15.000 de euro.
     
    De ce a preferat sa intre pe piata franceza mai intai prin franciza? “A fost mai simplu asa. In Franta exista un fel de taxa de vad comercial care poate fi cuprinsa intre 100.000 si 300.000 de euro, in functie de zona. Or, pentru a ne extinde cat mai rapid si cu costuri minime, am preferat acest sistem, care este foarte popular aici”, motiveaza Gabriel Cirlig. In paralel cu magazinele proprii, Jolidon va continua sa dezvolte in Franta si reteaua de francize, “dar intr-un ritm mai lent decat pana acum”, precizeaza Olga Stanciu. 
     
    Mult mai multe deschideri – 23 de noi magazine cu investitii totale de peste 1,5 milioane de euro – au planificat clujenii in tara. Aici, reteaua numara 75 de magazine, iar in urmatoarele trei luni ar urma sa se adauge inca 15. Conform calculelor companiei, vanzarile in magazinele proprii Jolidon din Romania au crescut in primele opt luni din 2008 cu 47,3%, pana la 7,3 milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului trecut.
     
    Aceasta cifra trebuie raportata la piata autohtona de lenjerie, care nu depaseste 150 de milioane de euro, conform estimarilor Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) si directorul general al Pasmatex, producator de pasmanterie pentru care lenjeria intima reprezinta un procent de 35-40% din totalul productiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 123 de magazine, dintre care 34 in Italia, doua in Ungaria si 12 boutique-uri in Franta. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.
     
    In paralel, Gabriel Cirlig a continuat sa dezvolte si portofoliul de branduri si productia. In ultimii patru ani, omul de afaceri clujean a preluat cinci firme. Startul achizitiilor operate de Jolidon a fost dat in 2004, cand a cumparat principalul concurent, Argos Cluj, o companie cu peste 800 de angajati si peste 60 de ani de prezenta pe piata lenjeriei intime si a costumelor de baie. A urmat in 2006 firma de textile LCS Conf, fosta Flacara, iar odata cu pachetul majoritar de actiuni (peste 80%), Jolidon si-a adaugat in portofoliu si marca Falla, sub care producea anterior Flacara. Brandurile de lenjerie intima si costume de baie Infiore si Chiaro di Luna au intrat in administrarea Jolidon odata cu cumpararea, la inceputul lui 2007, a companiei italiene Emmeci SpA. Infiintata in 1963, firma din Lombardia (Vedano al Lambro) detinea la momentul tranzactiei peste 100 de magazine in Italia, din care 65 au fost cumparate de Jolidon. Prin Jolidon, Gabriel Cirlig a devenit, in decembrie 2007, actionarul majoritar al producatorului de articole de lenjerie in sistem lohn Tricotaje Ineu din Arad, infiintata in 1990, in urma privatizarii intreprinderii Tricoul Rosu Arad. A doua achizitie pe piata italiana a adus, in 2008, alte trei branduri in portofoliul Jolidon – Lilly, Eclizia si Kelitha. Infiintata in 1981, in Seriate (provincia Bergamo), sub numele de Erreci, compania si-a creat o retea de distributie in peste 30 de tari. Din 2003, numele firmei a fost schimbat in Lilly Italia.

  • IKEA, vanzari de 100 mil. euro in anul fiscal incheiat la 31 august 2008

    De la lansarea primului catalog, la inceputului lui septembrie anul trecut, si pana la sfarsitului lui august anul acesta, IKEA a vandut, prin magazinul sau situat in parcul de retail Baneasa, peste 12 milioane de produse, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acesteia.

     

    Dintre acestea, 60% au fost articole de mobilier, iar restul – accesorii si decoratiuni pentru casa. Din categoria mobilierului, cele mai bine vandute produse au fost dulapurile si bibliotecile, iar din cea a accesoriilor si decoratiunilor, cele mai cautate au fost becurile economice, pernele si pilotele.

     

    In primul an de functionare pe piata romaneasca (martie 2007-martie 2008), compania a realizat un volum de vanzari de 87 de milioane de euro, cu mult peste estimarile initiale, care vizau o valoare de 40 de milioane de euro. In prezent, magazinul din Baneasa are in jur de 70.000 de clienti saptamanal, jumatate din numarul acestora fiind concentrati in zilele de week-end.

     

    Compania are in plan deschiderea, in urmatorii cinci ani, a inca sapte magazine, principalele orase vizate fiind Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Timisoara, Craiova si Arad, dar si Bucuresti. In 2005, Moaro Trading SRL a cumparat franciza IKEA pentru Romania, ca doi ani mai tarziu, in martie 2007, sa deschida primul magazin din zona Baneasa, acesta fiind cea de-a 253-a unitate din a 35-a tara in care retailerul suedez este prezent.

     

    Piata mobilei din Romania se va cifra, anul acesta, la aproximativ 1,1 miliarde de euro, iar valoarea totala a productiei nationale se va ridica la 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila (APMR). Principalele companii prezente pe piata locala de profil sunt Mobexpert, IKEA, Elvila, Neorom si Silvarom.

     

  • IKEA, vanzari de 100 mil. euro in anul fiscal incheiat la 31 august 2008

    De la lansarea primului catalog, la inceputului lui septembrie anul trecut, si pana la sfarsitului lui august anul acesta, IKEA a vandut, prin magazinul sau situat in parcul de retail Baneasa, peste 12 milioane de produse, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acesteia.

     

    Dintre acestea, 60% au fost articole de mobilier, iar restul – accesorii si decoratiuni pentru casa. Din categoria mobilierului, cele mai bine vandute produse au fost dulapurile si bibliotecile, iar din cea a accesoriilor si decoratiunilor, cele mai cautate au fost becurile economice, pernele si pilotele.

     

    In primul an de functionare pe piata romaneasca (martie 2007-martie 2008), compania a realizat un volum de vanzari de 87 de milioane de euro, cu mult peste estimarile initiale, care vizau o valoare de 40 de milioane de euro. In prezent, magazinul din Baneasa are in jur de 70.000 de clienti saptamanal, jumatate din numarul acestora fiind concentrati in zilele de week-end.

     

    Compania are in plan deschiderea, in urmatorii cinci ani, a inca sapte magazine, principalele orase vizate fiind Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Timisoara, Craiova si Arad, dar si Bucuresti. In 2005, Moaro Trading SRL a cumparat franciza IKEA pentru Romania, ca doi ani mai tarziu, in martie 2007, sa deschida primul magazin din zona Baneasa, acesta fiind cea de-a 253-a unitate din a 35-a tara in care retailerul suedez este prezent.

     

    Piata mobilei din Romania se va cifra, anul acesta, la aproximativ 1,1 miliarde de euro, iar valoarea totala a productiei nationale se va ridica la 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila (APMR). Principalele companii prezente pe piata locala de profil sunt Mobexpert, IKEA, Elvila, Neorom si Silvarom.

     

  • Avem o haina pe numele tau!




    “M-am ingrasat si nu-mi mai gaseam haine. Am inceput sa-mi fac pe comanda si m-am gandit ca daca tot fac pentru mine, sa fac si pentru altii, ca n-oi fi eu singurul gras din Romania”, povesteste Emilian Herescu (55 de ani) cum a ajuns sa vanda haine si incaltaminte “pentru grasi si grasuti”. De profesie inginer electronist, Herescu spune ca a inceput sa se ingrase pe cand avea 30 de ani si la un moment dat ajunsese chiar la 240 de kilograme.








     

    De la un mic raion cu lenjerie, pantaloni si camasi cu marimi speciale, gazduit in 2001 de magazinul de haine al sotiei lui, Herescu administreaza azi o retea care numara 13 magazine Lucy Hera in toata tara si asteapta vanzari de aproape un milion de euro pentru anul in curs, cifra apreciata de el drept normala pentru un comerciant de nisa. Clientii lui Herescu sunt “toti grasii tarii”, spune el, estimand ca in Bucuresti, de exemplu, i-au trecut pragul celor patru magazine 1.500 de barbati si vreo 2.000 de femei. Dupa statistici, aproape 30% dintre romani sufera de obezitate si alti 40% sunt supraponderali, iar astfel de procente situeaza Romania pe locul al treilea in Europa la prevalenta obezitatii, dupa Grecia si Cehia. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie Parhon, avertizeaza ca obezitatea este in crestere, pe de o parte din cauza alimentatiei, iar pe de alta parte din cauza lipsei de miscare: “Intai au aparut fast food-urile si apoi a inceput obezitatea. este prima realizare a globalizarii”.

     

    Cresterea numarului romanilor cu kilograme in plus a ajuns sa fie privita ca o sursa de profit pentru o industrie textila confruntata cu presiunea concurentei. “Nu mai merge sa faci productie de masa in industria textila. Firmele cauta nise pe care sa se specializeze. A produce pentru un segment ingust de consumatori poate fi un element puternic de diferentiere”, considera Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Ce nise se pot dezvolta acum? “Sunt companii specializate in confectii pentru supraponderali si obezi, pentru gravide, altele lucreaza tinute personalizate pentru spitale sau cabinete medicale sau numai echipamente de protectie”, enumera Grapini.

     

    La ora actuala, piata textilelor, estimata de FEPAIUS la aproape 3 miliarde de euro, se imparte in cateva categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn, cei specia­lizati pe o nisa de piata, cei ce au in­ceput sa lucreze la colectii proprii, respectiv companiile autohtone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut Jolidon si compania ID Sarrieri.

     

    Emilian Herescu recunoaste ca si-a ales nisa fortat de imprejurari si, dupa ce a testat piata, s-a convins ca tocmai faptul ca se adresa unui anumit segment de clientela i-a permis sa se mentina in business. Primul magazin “pentru grasi si grasuti” l-a deschis in 2002, in zona Garii de Nord. “Pentru ce nu aveam pe rafturi si venea omul si intreba, bagam repede in productie si includeam automat in oferta.” Intre timp, Herescu s-a asociat cu un producator de haine din Slatina cu care a inceput sa produca in cantitati mult mai mari. Asa a ajuns sa vanda de la blugi pana la lenjerie, costume de baie sau treninguri. In magazinele sale, marimile pornesc de la 60 si ajung pana la 84 pentru barbati, iar la femei sunt cuprinse intre 54 si 74. Cele mai mari vanzari sunt la articolele vestimentare tip jeans, indiferent ca este vorba de pantaloni, camasi, geci sau fuste, spune Herescu. In afara de haine, prin reteaua de magazine pe care o detine, omul de afaceri bucurestean vinde si pantofi de la numarul 46 pana la 50.

     

    In 2003, dupa ce a deschis inca doua magazine in Bucuresti, extinderea in provincie a devenit principalul obiectiv al lui Herescu. A deschis intai in Constanta, unde a inchiriat 35 de metri patrati, dupa care a continuat in principalele orase; ultimul magazin a fost deschis in urma cu trei luni la Timisoara.

    Investitia medie pentru un magazin ajunge la 25.000 de euro, sustine omul de afaceri, care spune ca nici nu se pune problema sa inchirieze spatii mai mici de 25 de metri patrati, pentru ca “trebuie sa fie cabine de proba, sa se miste oamenii, sa stea jos”. “Daca nu ar fi chiriile asa de mari, afacerea ar fi mult mai profitabila”, marturiseste Herescu.

     

    Managerul afirma ca media de vanzare pe magazin este in jur de 4.500 de euro pe luna, insa in perioada sarbatorilor de iarna intotdeauna vinde mai mult. “Noiembrie anul trecut a mers prost, decembrie a mers foarte bine, iar ianuarie si februarie au fost criminale, adica zero vanzari”, recunoaste Herescu. Vanzarile anuale ajung deci acum la 54.000 de euro pe magazin, adica peste 850.000 de euro daca luam in calcul toate magazinele din retea, cifra care pentru anul acesta ar urma sa creasca la un milion.

     

    De un milion de euro spera sa vanda anul acesta si Mihai Iliescu, directorul companiei McTex din Slatina, unul dintre putinii producatori de haine cu masuri mari din tara. Compania infiintata in urma cu 14 ani are o retea proprie de noua magazine. Pana in 2003, cand a inceput sa deschida propriile magazine, producea haine pentru persoane “care au de la 150 la 300 de kilograme” si colabora cu o firma din Bucuresti ce le vindea, explica Iliescu, precizand ca pentru fiecare magazin in parte compania a facut investitii intre 50 si 60.000 de euro. Din 2006, McTex a devenit si importator de haine masuri mari din Germania si Elvetia. “Circa 30-40% din marfa comercializata este importata. Nu mai deschidem magazine proprii, dar nu excludem posibilitatea de a vinde francize pentru magazinele ce ar urma sa fie deschise in calitatea noastra de distribuitori”, precizeaza Iliescu.

    Cu o croitorie proprie spera sa se laude, de anul acesta, si Emilian Herescu, “ca sa nu mai depind de cei circa 20 de furnizori cu care lucrez”, spune el. “Investitia va fi mica, pentru ca masini de cusut gasesti acum pe toate drumurile, din moment ce fabricile sunt falimentare. Problema este de forta de munca”, considera el, explicand ca are in plan sa-si transforme casa de la Mihailesti in croitorie.

     

    Retailerii de moda urmaresc si ei piata despre care vorbim. Steilmann, de exemplu, a lansat pe piata in aprilie un brand – Chic and More – care vizeaza exclusiv femeile cu masuri mari. Produsele sunt comercializate in primul magazin multibrand Steilmann din tara, deschis in Baneasa Shopping City, pe o suprafata de 400 mp, in urma unei investitii de circa 600.000 de euro. “Steilmann clasic are undeva la 60% din suprafata magazinului, linia exclusivista care se adreseaza segmentului de clienti cu venituri mari si foarte mari KS – 15%, diferenta fiind Chic and More”, explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania. Brandul Chic and More ar urma sa fie comercializat din a doua parte a anului viitor si in magazine monobrand.

  • La ce sunt buni clientii mici








    Intr-un singur an, retailerul de articole pentru copii Miniblu a deschis 12 magazine. Reteaua numara acum 21, plus inca cinci deschise in franciza, iar in urmatorii trei ani ar urma sa se adauge inca 54. Pentru Florin Cislariu, directorul general al Miniblu, magazinele cu suprafete medii si mari vor fi conceptul castigator in retailul cu articole pentru copii, pe masura ce oferta devine mai variata; compania a facut deja primul pas prin deschiderea, la Cluj, a unui magazin de 1.600 mp. “Vom mai deschide inca patru sau cinci, pana in 2011. Acum cautam in Bucuresti un spatiu mare”, precizeaza Cislariu. Deocamdata, media este in jur de 300 mp, dar urmatoarele magazine ar trebui sa ajunga la 1.000 mp.

     

    In Romania, copiii reprezinta un segment de piata deloc neglijabil, de 3,3 milioane de potentiali consumatori, conform datelor Institutului National de Statistica pe 2007. Parintii lor sunt de fapt tinta producatorilor si a comerciantilor de articole si servicii pentru copii, iar faptul ca parintii castiga mai mult genereaza o crestere anuala de 20% a pietei de profil, pe care directorul Miniblu o estimeaza la 220 de milioane de euro anul acesta. Cifra include toate vanzarile din acest segment, care se impart intre farmacii, retele comerciale (hipermarketuri si cash & carry), magazinele specializate, in special retele straine, si zeci de firme romanesti medii si mici.

     

    “Intra noi competitori pe piata, iar in fata concurentei internationale vor avea de pierdut micile retele de magazine si afacerile independente”, motiveaza Cislariu graba extinderii cu magazine Miniblu in toata tara. Cea mai recenta investitie, de 100.000 de euro, a fost la Pitesti, unde luna trecuta a fost deschis un al doilea magazin Miniblu (250 mp), iar pana la sfarsitul anului ar urma sa mai apara alte cinci. Anul viitor, Miniblu vrea sa faca primul pas si peste granite. “Vrem sa deschidem un magazin in Chisinau si intentionam sa intram si in Bulgaria. Avem deja o persoana desemnata sa se ocupe de aceasta piata si am discutat si cu cativa dezvoltatori de acolo”, spune seful Miniblu, care ia in calcul pentru acest an cel putin o dublare a afacerii pe care o conduce, pana la 11,2 milioane de euro. Odata cu cresterea spatiilor de vanzare, compania si-a completat si oferta. “Extensia cu haine pentru gravide a venit oarecum firesc”, spune directorul Miniblu, facand referire la contractul de distributie pe care l-a semnat, in urma cu cateva luni, cu retailerul olandez Noppies, un brand vandut in 2.000 de magazine din 55 de tari. Pentru inceput, Miniblu vinde haine pentru gravide in patru magazine, unde au fost amenajate mini-cornere de cate 20 de metri patrati.

     

    Comertul cu articole pentru copii este o afacere profitabila – “daca stii cui vinzi, ai un obiectiv clar, te diferentiezi si aduci valoare adaugata, mai ales ca piata a devenit mai matura si mai pretentioasa”, considera Razvan Badita, directorul executiv al Chicco Romania, un brand din portofoliul grupului italian Artsana, brand importat si distribuit in Romania prin agentia de turism Paralela 45. Si extinderea Chicco va continua, dar nu prin crestere directa, ci prin franciza. “Suntem interesati de atragerea de parteneri in franciza”, spune Razvan Badita. Chicco are in prezent cinci magazine de reprezentanta, la Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara si Cluj, dar 60-70% din rulajul total al firmei, care anul trecut a fost de aproape sapte milioane de euro, reprezinta contributia retelei de distributie. “Vindem in peste 4.000 de farmacii, in toate lanturile de hipermarketuri si cash & carry, plus magazinele specializate. Deschiderea Metro in Suceava, de exemplu, e ca o vitrina pentru noi. Am putut fi vazuti”, precizeaza Badita, care estimeaza o crestere a vanzarilor Chicco in Romania de 20-23% pentru 2008. Cea mai mare investitie a companiei in 2008, de peste un milion de euro, este intr-un nou spatiu, de 260 mp, pentru magazinul din Bucuresti, deschis la 1 august. Extinderea retelelor de distributie si retail ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre 8,4 milioane de euro vanzari in 2008.

    “N-a fost usor sa ajungem la cifrele acestea, dar nici nu este o chestie prea elaborata. Noi vindem biberoane. Ce strategii de piata sa avem?”, se intreaba ironic managerul, afirmand incantat ca din cele peste 120 de filiale, cate are Chicco din lume, Romania ocupa locul al cincilea la vanzari, cu cea mai dinamica crestere.


    In paralel cu reteaua de magazine proprii, Miniblu o extinde la randul sau pe cea de francize. “In prezent avem semnate deja trei contracte, in Focsani, Buzau si Piatra-Neamt. Vrem sa ne extindem cu francize in orasele care au mai putin de 80.000 de locuitori”, spune Florin Cislariu.

     

    Pentru a creste si ponderea distributiei in afacerea Miniblu, care este in prezent de circa 10-15% din totalul cifrei de afaceri, Cislariu nu exclude o eventuala achizitie. “Am evaluat anul trecut posibilitatea sa cumparam o companie de distributie. Deocamdata suntem in negocieri. Vedem daca ele se vor finaliza sau nu”, comenteaza Florin Cislariu. Prin reteaua proprie de distributie, Miniblu vinde in retele ca Selgros, Cora sau Metro carucioare, scaune auto, premergatoare, jucarii, haine, incaltaminte, mobilier, patuturi si produse pentru ingrijire.

     

    Si pe harta grupului francez Zannier, unul dintre cei mai mari comercianti din lume de imbracaminte pentru copii, Romania sta din ce in ce mai bine. “Unul dintre magazinele Z din tara este acum pe locul al treilea mondial la capitolul vanzarilor, intr-un top de peste 600 de magazine din lume ale grupului. Si mai sunt inca vreo trei foarte bine plasate: unul pe locul sapte, altul pe 12, unul pe locul 20”, declara Alexandre Eram, directorul general al lantului de magazine Z in Romania. Brandul adus in tara de firma Sonya Mod numara in prezent o retea de 12 magazine.

  • Elvila investeste 700.000 de euro intr-un nou concept de amenajari interioare

    Retailerul roman va lansa un nou concept de mobilare, bazat pe combinatia negru si alb si integrat unui design minimalist. Produsele, care sunt dezvoltate de designeri proprii, vor beneficia de promovare printr-un nou catalog gratuit, care va fi distribuit in peste 20 de orase din tara.

     

    De asemenea, in aceasta luna, reprezentantii companiei au mai anuntat si lansarea unei noi versiuni a site-ului de prezentare, intr-o forma actualizata si mai usor de utilizat pentru cei care doresc sa-si cumpere mobila prin Internet, asistati fiind de un program informatic ce-i va ajuta in organizarea spatiului de lucru.

     

    Grupul Elvila, controlat de omul de afaceri Viorel Catarama, a terminat anul 2007 cu o cifra de afaceri de 112 milioane de euro, iar pentru anul acesta reprezentantii companiei estimeaza o cifra de afaceri in crestere cu 10-15%, in pas cu piata.

     

    Pe termen mediu, compania va investi 20 de milioane de euro in construirea de noi magazine in Craiova, Timisoara, Bacau, Cluj si Arad cu suprafete medii de 4.000 de metri patrati. O alta linie pe care vor merge investitiile Elvila va fi cea a relocarii fabricii de la Ramnicu Valcea, ca urmare a normelor de mediu impuse de UE cu privire la functionarea spatiilor de productie in interiorul orasului.
     

  • Mobexpert de 2,5 mil. euro la Pitesti

    Noul magazin marcheaza finalizarea celei de-a doua etape de extindere a retelei pentru anul acesta. Anul acesta vor mai fi deschise alte doua hipermagazine, in Bucuresti si Sibiu. Inaugurarea hipermagazinului din Capitala ar putea fi amanata pana in 2009, din cauza intarzierilor la lucrarile de constructie din cadrul centrului comercial Sun Plaza din zona Berceni.

    In acest caz, compania se gandeste sa se orienteze catre un alt oras din tara pentru a-si mentine planul initial de a deschide patru noi unitati anul acesta, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Mobexpert. Compania urmareste ca pana in 2011 sa opereze 25 de hipermagazine, dintre care cinci in afara tarii. In prezent, grupul Mobexpert, controlat de Dan Sucu, numara 35 de hipermagazine si magazine, precum si un hipermagazin in Bulgaria, la Sofia.

    In primele patru luni ale anului acesta, compania a raportat o crestere a vanzarilor cu 23% fata de aceeasi perioada a anului trecut, peste asteptarile companiei, care preconizau o majorare de 10%. In 2007, compania a realizat o cifra de afaceri de 168 de milioane de euro.

  • Zece, douazeci, cincizeci

    Inca 56 de magazine noi pana la sfarsitul anului in curs – acesta este planul cu care Leonardo vrea sa-si pastreze pozitia de lider pe piata de moda. Comerciantul de incaltaminte si marochinarie si-a asigurat suprematia nu doar in termeni de numar de magazine, ci si ca vanzari. La ora actuala are 204 magazine, dintre care 146 sunt in tara, 55 in Ungaria, doua in Bulgaria si unul in Republica Moldova si planuieste sa ajunga la 260 anul acesta. "Leonardo trebuie sa devina unul dintre principalii retaileri de incaltaminte si marochinarie din Europa Centrala si de Est, inclusiv prin intrarea, intr-un an sau doi, pe pietele din Ucraina si Turcia", este scopul enuntat de Florin Panea, proprietarul Leonardo, companie pe care a infiintat-o in 1994 impreuna cu fostul asociat Dan Pavel, care a iesit insa din afacere in 2004.

    In ecuatia extinderii retelelor de magazine in orasele din tara si din strainatate, mall-urile sunt principalul element. Numai in tara dezvoltatorii imobiliari au in plan sa deschida in cativa ani peste 60 de spatii comerciale de mari dimensiuni. In acest context, Panea are ambitia sa fie prezent cu magazine in toate centrele comerciale care s-au construit sau urmeaza sa se construiasca in perioada urmatoare. "Intram in toate proiectele mari de retail – mall-uri, hipermarketuri. Daca sunt spatii, este si mult mai usor sa te extinzi", spune Panea.

    In urma investitiilor calculate la peste opt milioane de euro, pentru inaugurarea in acest an a 40 de magazine Leonardo in tara, 12 in Ungaria, trei in Bulgaria si unul in Moldova, vanzarile companiei sunt asteptate sa depaseasca 190 de milioane de euro, fata de 143 de milioane de euro in 2007. Dar pariul lui Panea pentru acest an este insa lansarea unei noi retele de magazine sub sigla Da Vinci. "Planul este sa deschidem 20-25 de multibranduri pe suprafete intre 300 si 500 mp, cu care vizam segmentul de cumparatori cu venituri medii si peste medie", precizeaza Gratian Ivan, director comercial al Leonardo.

    In segmentul preturilor mici, retailerul opereaza 20 de magazine Libelula. Strategia Leonardo, aceea de a profita de explozia de mall-uri, o aplica si altii: comerciantii romani sau internationali de haine, incaltaminte si accesorii inainteaza spre orasele mari din tara, planurile lor crescand direct proportional cu proiectele de mall-uri si galerii comerciale finalizate de dezvoltatori. Noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 30% a pietei de retail de fashion, estimata de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), la 2,3 miliarde de euro. Intr-o piata dominata in continuare de marci straine francizate, tot comerciantii care opereaza o retea de peste 50 de magazine (Leonardo, Jolidon, Mondex, House of Art, Kenvelo si Steilmann) par a fi cei mai activi, judecand dupa volumul de investitii (peste 15 milioane de euro in acest an), dar si in ce priveste numarul inaugurarilor programate.

    Cand a pus la punct strategia Jolidon, de a creste prin deschiderea de noi magazine, Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, a mizat in plus si pe nevoia de expunere a gamei complete de produse. "Trei sunt factorii care ne-au crescut vanzarile in reteaua din Romania: dezvoltarea retelei proprii de magazine, acoperirea gamei de produse cu colectii complete si notorietatea brandului", enumera Cirlig.

    Principala preocupare a companiei, care are in total in portofoliu noua branduri de lenjerie (Jolidon, Prelude, Argos, Infiore, Chiaro di Luna, Lilly, Eclizia si Kelitha) si doua marci de confectii (Flacara si Falla), este deschiderea de magazine. Proaspat deschise sunt acum magazine proprii la Brasov, Constanta, Braila si Bacau, urmand ca pana la finele lui 2008 Jolidon sa mai deschida in tara inca 13 astfel de magazine, in conditiile in care investitia medie presupusa de un nou magazin este cuprinsa intre 50.000 si 100.000 de euro.

    Viitoarele magazine Jolidon vor fi si mai generoase din punctul de vedere al spatiului de prezentare: "Media este undeva in jur de 60 de metri patrati, dar vrem ca pe viitor sa treaca de 100 de metri patrati", precizeaza directorul Jolidon. Cu o retea de 71 de magazine numai in tara, clujenii planuiesc sa ajunga la finalul anului in curs la 85, pentru ca reteaua proprie le-a crescut vanzarile anul trecut cu 44,2%, pana la 28,1 milioane de euro, conform calculelor companiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 119 magazine, dintre care 35 in Italia, trei in Ungaria si 10 boutique-uri in Franta, in sistem franciza. Lantul de zece magazine din Franta se va dubla pana la sfarsitul anului in curs. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.

    Mult mai multe deschideri – 38 de noi magazine cu investitii totale de aproape doua milioane de euro – au planificate sibienii de la Mondex, al treilea lant din tara, dupa numarul de magazine. Ritmul de extindere nu se opreste aici, pentru 2009 fiind planificate sa fie deschise alte 30 de magazine Mondex.

    In prezent, reteaua proprie detine 35% din totalul vanzarilor Mondex, 15% din venituri provin din vanzarile in hipermarketuri, iar 50% inseamna distributie catre magazine mici de cartier, conform lui Calin Bogdan Vircolacu, unul dintre cei doi frati actionari ai Mondex, companie sibiana privatizata in 1995 prin metoda MEBO. "Vrem sa ajungem, anul acesta, la o contributie de 60% a magazinelor proprii", estimeaza Vircolacu, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 25% decat anul trecut, pana la 13 milioane de euro. Mondex opereaza deja o retea de 72 de magazine.

    Vircolacu explica dezvoltarea mult mai accelerata a retailului prin faptul ca distributia en-gros catre micii comercianti, care anul trecut a avut o contributie de circa cinci milioane de euro, va scadea in pondere din cauza ca s-au inchis multe magazine mici de cartier. "Rand pe rand o sa taiem din distributie. Suntem obligati sa facem asta din moment ce magazinele mici se inchid din cauza concurentei mall-urilor. Daca vom ajunge la 200 de magazine proprii va fi suficient sa producem numai pentru noi", comenteaza directorul Mondex. Dintr-o productie lunara de doua milioane de perechi de sosete si dresuri, firma livreaza acum 65% retelelor de supermarketuri.

    Cresterea retelei de distributie ar urma sa aduca anul acesta si companiei Staff Collection, care detine marca House of Art si opereaza lantul de magazine cu acelasi nume, vanzari cu 20% mai mari decat in 2006. In total, reteaua House of Art numara acum 70 de magazine, iar obiectivul fixat pentru 2008 este sa ajunga la 100.

    Extinderea ar urma sa ridice veniturile companiei la aproximativ 22 de milioane de euro, conform Staff Collection. Investitia in cele 30 de magazine noi se va ridica la patru milioane de euro, suprafetele spatiilor comerciale variind intre 200-1.200 mp.

    Planuri concrete de extindere are si Steilmann, acum sub umbrela grupului italian de textile Miro Radici. Deschiderea primului multibrand Steilmann face parte din strategia companiei de a intra si in alte segmente ale pietei. "Cu linia KS (Klaus Steilmann) tintim clientii cu venituri mari si foarte mari, iar Chic and More se adreseaza clientelor cu masuri mari", explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann. Noul proiect de magazin se va dezvolta in paralel cu Steilmann clasic, concept pozitionat pe piata medie superioara. Cu 54 de magazine marca proprie in retea, planurile Steilmann pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 9 magazine, conform lui Flori Panescu.

    Compania opereaza si sase magazine cu brandul Feel Good, marca aflata tot in portofoliul partenerului Miro Radici, urmand sa mai deschida inca opt pana la sfarsitul anului in curs. Peste granite, compania a preluat administrarea retelelor de magazine ale grupului din Cehia, Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova. In prezent, Steilmann Romania are un magazin in Sofia si unul in Chisinau si a semnat pentru deschiderea altor trei in Bulgaria si unul in Republica Moldova. In plus, reteaua de zece magazine din Cehia se va dubla in urmatorii doi ani. Extinderea retelei si diversificarea gamei de produse ar urma sa se traduca in vanzari cu 35-40% mai mari in urmatorii doi ani. Anul trecut, Steilmann Romania a avut o cifra de afaceri de circa 15,5 milioane de euro.

    In fapt, extinderile programate de cele mai mari lanturi de magazine sunt si o reactie la aglomeratia sporita din piata de fashion. Ultimii doi ani s-au dovedit a fi cei mai dinamici de pana acum in ceea ce priveste intrarile si tatonarile facute de brandurile internationale care ani intregi au ocolit Romania. Cea mai recenta aparitie este cea a germanilor de la Peek & Cloppenburg. In 4.000 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in Baneasa Shopping City, Peek & Cloppenburg, care are o retea de 69 de magazine in Germania, plus inca 27 in alte tari, va gazdui sub acelasi acoperis peste 200 de branduri. Anul trecut au intrat pe piata britanicii de la Debenhams, dar si lanturile germane Takko, New Yorker si Deichmann. Comerciantii care au deja vechime nu-si vad insa afacerile puse in pericol. "Avem experienta intr-o piata mult mai concurentiala, cum este cea din Ungtria. Vom folosi avantajul cunoasterii acestei piete pentru a ne consolida pozitia actuala", sustine Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo.

    Magazine noi

    Pe o piata de retail de imbracaminte estimata la 2,3 miliarde de euro, doar sase branduri opereaza o retea de peste 50 de magazine. Cumulat, planurile lor de investitii depasesc anul acesta 14 milioane de euro.

    Retea Magazine Deshideri in 2008 Investitii 2008 (mil. euro)
    Leonardo 146* 40* cca. 5
    Jolidon 71* 14* cca. 1
    Mondex 72 38 1,9
    House of Art 69 31 cca. 4
    Kenvelo 62 8-10 cca. 1,6
    Steilmann 54 9 cca. 2

    * in tara
    Sursa: companiile